Agnes de Habsburg (1281–1364)
| Agnes de Habsburg | |
| Reginӑ consoartӑ a Ungariei | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | [1][2][3]  Viena, Ducatul Austriei(d) |
| Decedată | (83 de ani)[1][3] Ehemaliges Kloster Königsfelden(d), cantonul Aargau, Elveția |
| Înmormântată | Mӑnăstirea Königsfelden[*] |
| Părinți | Albert I al Sfântului Imperiu Roman Elisabeta de Gorizia-Tirol |
| Frați și surori | Iudita de Oettingen[*] Caterina de Habsburg Anna de Austria Elisabeta de Austria Frederic cel Frumos Albert al II-lea Rudolf I al Boemiei Leopold I Otto cel Vesel Henric cel Blând |
| Căsătorită cu | Andrei al III-lea al Ungariei (din )[4] |
| Religie | catolicism |
| Ocupație | regină[*] |
| Apartenență nobiliară | |
| Titluri | regină |
| Familie nobiliară |  Casa de Habsburg |
Modifică date / text  | |
Agnes de Habsburg, cunoscută și ca Agnes a Ungariei (n. 18 mai 1281 – d. 10 iunie 1364, Königsfelden, lângă Windisch, azi în Elveția),[5] aparținând Casei de Habsburg, a fost regină consoartă prin căsătoria cu regele Andrei al III-lea al Ungariei.
Biografie
[modificare | modificare sursă]Agnes a fost fiica regelui romano-german Albert I și a soției sale, Elisabeta de Gorizia-Tirol.
Căsătoria ei cu regele Andrei al III-lea al Ungariei a avut loc pe 13 februarie 1296 la Viena. Soțul ei a murit cinci ani mai târziu, iar Agnes a preluat educația fiicei ei vitrege, Elisabeta.
În 1308 tatăl lui Agnes a fost ucis lângă Windisch, nu departe de castelul ancestral al Habsburgilor. Pentru a comemora această tragedie familială, văduva Elisabeta de Gorizia-Tirol a întemeiat Mănăstirea Königsfelden - o dublă mănăstire a clariselor și a minoriților franciscani. Agnes a locuit acolo din 1317 fără a deveni însă călugăriță. În același timp, fiica ei vitregă, Elisabeta, a intrat în Mănăstirea dominicană din Töss aflată în apropiere. Mănăstirea Königsfelden a fost extinsă prin achiziționarea de terenuri și printr-o abilă administrare economică. Printre altele, ea a finanțat construirea bisericii Mănăstirii Königsfelden care este una dintre principalele lucrări arhitecturale ale ordinelor mendicante din Elveția.
Aproximațiv din anul 1330 Agnes, în calitate de consilieră a fratelui ei mai mic, ducele Albert al II-lea, a fost reprezentanta familiei Habsburg în Austria Anterioară (care cuprindea Bavaria de astăzi și teritoriul aflat la vest de Tirol) acționând ca mediatoare în numeroase conflicte. În 1333 și 1340 ea a reușit să negocieze așa-numita Landfrieden (înțelegere/acord) între orașele Berna și Freiburg din Üechtland. Totuși, în 1351 eforturile ei de a media în conflictul dintre orașele Zürich, Rapperswil și Waldstätten au eșuat.
Agnes a exercitat drepturile Casei de Habsburg de administrare a orașului Bözberg (care făcea parte din zestrea ei) și a orașului Brugg. Ea a fondat spitalul din orașul Baden.
Agnes a fost inițial înmormântată în Biserica Mănăstirii Königsfelden. La 14 noiembrie 1770 rămășițele ei împreună cu cele ale mai multor urmași ai lui Albert I au fost mutate la Catedrala Sf. Blasiu și apoi, după desființarea acestei mănăstiri, în cripta bisericii Mănăstirii Sf. Paul din Lavanttal din Carintia.[5]
Teologul Meister Eckhart a scris în numele și la comanda reginei Agnes cartea Buch der göttlichen Tröstung (Cartea consolării divine).
Note
[modificare | modificare sursă]- 1 2 http://genealogy.euweb.cz/arpad/arpad2.html#A3. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ↑ „AGNES VON ÖSTERREICH” (în germană). FemBio-Datenbank[*]. Wikidata Q61356138. Accesat în .
- 1 2 Leo van de Pas (). „Agnes of Austria” (în engleză). Genealogics[*]. Wikidata Q19847326.
- ↑ „Agnes de Austria”. The Peerage[*]. Accesat în .
- 1 2 Gerhard Hartmann, Karl Schmidt (ed.): Die Kaiser. 1200 Jahre europäische Geschinchte, p. 390.
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Gerhard Hartmann, Karl Schmidt (ed.): Die Kaiser. 1200 Jahre europäische Geschinchte, Editura Marix, Wiesbaden, 2006, ISBN: 978-3-86539-074-5.
- Martina Wehrli-Johns: Agnes von Ungarn în: Historisches Lexikon der Schweiz (Digitalisat).
- Eduard Widmoser: Agnes von Österreich în: Neue Deutsche Biographie (NDB), vol. 1, Editura Duncker & Humblot, Berlin, 1953, ISBN: 3-428-00182-6, p. 96 (Digitalisat).
- Constantin von Wurzbach: Habsburg, Agnes (Königin von Ungarn) în: Biographisches Lexikon des Kaiserthums Oesterreich., partea a 6-a, Editura Kaiserlich-königliche Hof- und Staatsdruckerei, Viena, 1860, p. 137 (Digitalisat).
- Ellen Widder: Überlegungen zur politischen Wirksamkeit von Frauen im 14. Jahrhundert. Margarete Maultasch und Agnes von Ungarn als Erbtöchter, Ehefrauen und Witwen, in: 1363–2013. 650 Jahre Tirol mit Österreich; Christoph Haidacher, Mark Mersiowsky (ed.), Innsbruck, 2015 (publicație a Arhivei Landului Tirol 20), pp. 91–134.
| Control de autoritate |
|  |
|---|