Aeroportul Galați
 | Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
[[wiki]] | Acest articol sau această secțiune nu este în formatul standard. Ștergeți eticheta la încheierea standardizării. |
| Aeroportul Galați | |
| Identificare | |
|---|---|
| Localizare | |
| Țară |  România |
| Istorie | |
| Data deschiderii |  |
| Data închiderii definitive | |
| Dotări și structură | |
| Administrație și operare | |
| Sistem de piste | |
Modifică date / text  | |
Aeroportul Galați a fost un aeroport din România ce a existat în perioada 1920-1958.
A fost bombardat puternic de către americani pe 6 iunie 1944, de către 104 avioane de bombardament protejate de 54 de avioane de vânătoare de tip Mustang.[1]
După război, aeroportul din Galați a mai funcționat câțiva ani. În 1958, sub pretextul că acesta nu este eficient și merge pe pierdere, a fost desființat.[1] Pe amplasamentul său, după sistematizarea orașului, s-a construit Fabrica de Sârmă, Cuie și Lanțuri, multe dintre hangare fiind folosite în continuare în sistemul de producție, s-au trasat noi străzi, s-au mai construit alte câteva fabrici, iar din 1970, a început construirea Cartierului Aeroport, cu blocuri muncitorești.[1]
Noul Aeroport „Dunărea de Jos” Galați Un studiu de oportunitate și un studiu privind evaluarea eficienței traficului aerian în vederea înființării unui aeroport internațional în județul Galați sunt documentațiile pe care Consiliul Județean (CJ) le-a contractat în toamna anului trecut (2018). Înființarea unui aeroport se află și în topul priorităților votate atât de gălățeni, cât și de brăileni în cadrul campaniei de consultare desfășurate de Banca Mondială. "Este necesară înființarea unui aeroport internațional în județul Galați pentru a satisface nevoia populației de a avea acces la servicii de transport facile și cu un grad de confort ridicat", este principala concluzie a studiului de oportunitate, conform răspunsului CJ. Precizând că nevoia de servicii de transport aerian este mare, consultantul pornește de la premisa că Galațiul și Brăila reprezintă cea mai mare aglomerare urbană din România, după municipiul București. Tocmai de aceea recomandă, pe termen scurt, elaborarea unui Plan strategic pentru Zona Metropolitană Dunărea de Jos. În ceea ce privește nivelul activităților economice și al serviciilor care generează trafic, consultanții nominalizează: Damen Shipyard, DMT, Combinatul Siderurgic, universitățile "Dunărea de Jos" și "Danubius", Administrația Porturilor Dunării Maritime, Navrom, Spitalul Clinic Județean de Urgență "Sf. Apostol Andrei", dar și cei peste 1.800 de investitori privați de altă cetățenie decât română. În plus, poziția geografică a județului Galați, în relație cu Republica Moldova și Ucraina, reprezintă, în viziunea consultanților, un factor decisiv în gestionarea fluxurilor de circulații generate prin amplasarea acestui viitor aeroport în județul Galați. Din punct de vedere tehnic, experții recomandă ca amplasamentul viitorului aeroport din județul Galați să fie ales pe baza unui scenariu de analize și studii realizate pentru un număr minimum de trei variante, asigurându-se, astfel, cea mai bună poziționare. Și se propune ca dezvoltarea infrastructurii de transport aerian să se facă pe etape de evoluție a traficului de pasageri, dar și a solicitărilor legate de potențialul de mărfuri ce poate fi transportat și a cerințelor acestuia. Conform ambelor studii, ar fi oportun ca acest proiect major de investiții pentru județul Galați să se realizeze cu finanțare nerambursabilă, în următorul exercițiu financiar, 2021-2027.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b c Una dintre cele mai crunte distrugeri în România celui de-Al Doilea Război Mondial. Cum a fost bombardat de la 8.000 de metri Aeroportul Galați, 10 februarie 2016, Oana Cernat, Adevărul, accesat la 12 august 2016