Adrian P. Deseanu

Date personale
Adrian P. Deseanu
Născut	29 august 1869 Arad
Decedat	31 ianuarie 1928 Cluj-Napoca
Cetățenie	România
Ocupație	protopop, redactor
Limbi vorbite	limba română
Modifică date / text

Adrian P. Deseanu (n. 29 august 1869, Arad – d. 31 ianuarie 1928, Cluj-Napoca) a fost un delegat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918.^[1]^{:p. 117-119}^[2]

Biografie[modificare | modificare sursă]

Adrian P. Deseanu a fost fiul lui Ioan Popoviciu Deseanu, avocat, deputat în Dieta maghiară și jurisconsult al Eparhiei Arad și al Herminei Rațiu, președintă a Reuniunii Femeilor Române din Arad.Mama sa a fost fiica protopopului Rațiu al Aradului și nepoata episcopului Gherasim Rațiu. Adrian P. Deseanu a făcut școala primară la Arad, iar clasele secundare le-a făcut tot în Arad, la Szarvas și Kesmark.A susținut examenul de bacalaureat tot la Arad.Ulterior, a urmat cursurile de teologie ale Facultății de Teologie din Cernăuți.A avut și o colaborare cu Alexandru Mocioni.Din cauza unui conflict cu autoritățile maghiare, a fost nevoit să plece din Bucovina și, din această cauză, nu a mai putut să-și susțină doctoratul.La Arad, ocupă postul de referent în senatul epitropesc.Ulterior, slujește ca paroh la Jaca.În 1908, a fost ales protopop de Vașcău.S-a implicat în renovarea bisericii din Vașcău.A decedat la 31 ianuarie 1928, la Clinica Chirurgicală din Cluj-Napoca, fiind înmormântat la Vașcău.^[1]^{:p. 117-119}

Activitatea politică[modificare | modificare sursă]

A fost deputat în Parlamentul României.Ca deputat în Adunarea Națională din 1 decembrie 1918 a reprezentat, ca delegat de drept, Protopopiatul Vașcău.Dupa 1918, a fost președinte al consiliului național local al plasei Vașcău, acesta funcționând sub conducerea Consiliului Național Român Central, până la 6 februarie 1919.^[1]^{:p. 118-119}

Activitate editorială[modificare | modificare sursă]

A fost redactor al ziarului „Dreptatea” din Timișoara.De asemenea, a colaborat la ziarul „Patria” din Cernăuți. La București, a colaborat la revista „Floare albastră” a lui Nicolae Iorga.^[1]^{:p. 118}

Note[modificare | modificare sursă]

^ ^a ^b ^c ^d Gelu Neamțu, Mircea Vaida-Voevod, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților, vol. I, Editura Academiei Române, București, 2005
^ Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia, pe site-ul Institutului Național al Patrimoniului, accesat la 6 mai 2018

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Ioan I. Șerban, Dorin Giurgiu, Ionela Mircea, Nicolae Josan, Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003, ISBN 973-8141-90-7
Gelu Neamțu, Mircea Vaida-Voevod, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților, vol. I-II, Editura Academiei Române, București, 2005, ISBN 973-27-1258-9 (vol. I); ISBN 973-27-1264-3 (vol. II)

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

Daniela Comșa, Eugenia Glodariu, Maria M. Jude, Clujenii și Marea Unire, Muzeul Național Transilvania, Cluj-Napoca, 1998
Florea Marin, Medicii și Marea Unire, Editura Tipomur, Târgu Mureș, 1993
Silviu Borș, Alexiu Tatu, Bogdan Andriescu, (coord.), Participanți din localități sibiene la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, Editura Armanis, Sibiu, 2015