Sari la conținut

Administrație locală

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ședință a consiliului municipal din Jyväskylä din 1925

Administrația locală este un termen generic care se referă la cele mai de jos niveluri ale governanței și administrației publice dintr-un stat suveran. Un consiliu municipal sau local este organismul legislativ al unei unități administrativ-teritoriale. În funcție de locul și clasificarea respectivei unități, poate fi numit consiliu municipal, consiliu orășenesc, comisie municipală, consiliu comunitar, consiliu rural etc.

Administrațiile locale constituie de regulă o subdiviziune a unei unități politice sau administrative de nevel mai mare, cum ar fi o țară. Guvernele locale acționează general în marja puterilor și funcțiunilor ce le sunt atribuite de legi sau directive de la nivelul superior de guvernare. În statele federale, guvernul local este în general alcătuiește un al treilea sau al patrulea nivel de guvernare, pe când în statele unitare, guvernarea locală ocupă de regulă al doilea sau al treilea nivel de guvernare.

Instituțiile guvernării locale variază mult de la o țară la alta, și chiar unde există aranjamente similare, terminologia adesea diferă. Denumiri obișnuite pentru diferitele entități administrative locale sunt: comitat, district, oraș, municipiu, borough, parohie, comună, corporație municipală, shire, sat, și arie de administație locală. Același termen se poate folosi în țări diferite cu referire la instituții având trăsături, puteri și funcți diferite.

Pe lângă guvernările locale generale, unele țări au administrații locale cu rol special (districte speciale⁠(d)), cum ar fi inspectorate școlare independente, comisii de gospodărirea apelor⁠(d), sau districte de sevicii locale.

Deși nu există o definiție unică și universal acceptată a termenului, cea mai precisă definiție a administrației locale este dată de Fondul Monetar Internațional (FMI), care împarte sectorul general al guvernării în trei subsectoare (central, statal⁠(d), și local)[1] și definește guvernele locale ca „unități instituționale a căror autoritate fiscală, legislativă și executivă se extinde asupra celor mai mici arii geografice identificate pentru scopul administrativ și politic."[2]

FMI observă și că guvernele locale „de regulă furnizează o gamă largă de servicii rezidenților locali”, în timp ce „sfera autorității lor este în general mult mai mică decât cea a guvernului central ori a guvernelor statale, și pot sau nu să aibă permisiunea de a impune taxe.” Ele sunt adesea foarte dependente de granturi (transferuri) și finanțări din partea nivelurilor superioare de guvernare, și pot acționa, până la un punct, ca agenți ai guvernelor central sau regional. Ele trebuie să fie și capabile să-și numească propriii ofițeri, independent de controlul administrativ extern. Chiar și când acționează ca agenți ai guvernului central sau statal, până la un punct, pot fi tratate ca nivel separat al guvernului, cu condiția să poată colecta și dispune de fonduri din propria inițiativă și cu propria responsabilitate.”[2]

Alte definiții ale guvernelor locale sunt mai puțin prescriptive și pun accent pe natura politică sau reprezentativă a guvernelor locale. De exemplu, OCDE definește guvernările locale ca „entități descentralizate ale căror organisme de fuvernanță sunt alese prin vot universal și care au responsabilități generale și o oarecare autonomie în ce privește bugetul, angajații și bunurile.”[3] Alianța Sectorului Public Local definește instituțiile guvernării locale ca un „organism corporativ (sau unitate instituțională) care îndeplinește una sau mai multe funcții ale sectorului public în cadrul unei jurisdicții [locale] cu o adecvată autonomie și politică, administrativă și fiscală, și cu o autoritate de a răspunde la nevoile și prioritățile locuitorilor”.[4]

Chestiunile privind autoritatea instituțiilor de guvernare locală, structura și natura conducerii politice locale și gradul de autoguvernare și autonomie locală sunt chestiuni esențiale în domeniul administrației și guvernării locale. Multe țări organizează alegeri locale pentru stabilirea conducerii administrației locale.

  1. International Monetary Fund (). „System of National Accounts 2008” (PDF). Arhivat din original (PDF) la .
  2. 1 2 International Monetary Fund (). „Government Finance Statistics Manual 2014” (PDF). Arhivat din original (PDF) la .
  3. OECD/UCLG (). „Subnational Governments around the world: Structure and finance” (PDF). Arhivat din original (PDF) la .
  4. Local Public Sector Alliance (septembrie 2023). „Guidance Note: Preparing a LoGICA Intergovernmental Profile” (PDF). Arhivat din original (PDF) la .