Castrul roman Acidava
| |||||
| Tip | Castru auxiliar | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| Tip construcție | Zid de piatră | ||||
| Unități prezente | Cohorta I Thracum[1] | ||||
| Limes | Alutanus | ||||
| Davă preexistentă | Acidava | ||||
| Unitate administrativă | Piatra Olt | ||||
| Legături directe cu castrele | Romula | ||||
| Cod RAN | 128150.01 | ||||
| Cod LMI | OT-I-s-A-08526 | ||||
| Amplasare | 44°22′41.15″N 24°15′52.73″E / 44.3780972°N 24.2646472°E | ||||
| Denumire loc | Culă Enoșești | ||||
| Localitate | Enoșești | ||||
  Poziția castrului pe harta României | |||||
Modifică text  |
|||||
Descriere[modificare | modificare sursă]
Castrul roman de la Enoești (Acidava?) este situat în județul Olt, în apropierea Dunării, în zona satului Enoșești, care astăzi este parte a orașului Piatra-Olt, județul Olt. Castrul a fost descoperit în a doua jumătate a secolului al XIX-lea în zona ‘Cetatea lui Traian’. Locația exactă se afla între Piatra Olt și Enoșești. Demolat în 1872 odată cu construirea căii ferate Slatina-Olt, primele sondaje au fost efectuate de Butulescu în 1872 și mai apoi în 1881 și 1976 de Cr. M. Vlădescu și Gh. Poenaru-Bordea.
Istoricul cercetărilor[modificare | modificare sursă]
Rezultatele sondajelor preconizează că cel mai vechi castru de lemn și pământ a fost creat în timpul domniei lui Traian, găsindu-se urme ale cohorsI Flavia Commagenorum, respectiv cohors I Thracum. Cea de-a doua fortificație pare a fi realizată din piatră și cărămidă. A fost descoperită așezarea civilă la V, unde există un probabil vicus militar și a fost descoperit un tezaur monetar ascuns în interiorul unui vas de lut, compus din 152 de denarii (Domitian – Caracalla). [2]
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Țentea, Ovidiu; Matei-Popescu, Florian; Călina, Vlad (), „Frontiera romană din Dacia Inferior. O trecere în revistă și o actualizare. Partea 1”, Cercetări Arheologice, 28 (1): 9–90
Note[modificare | modificare sursă]
Vezi și[modificare | modificare sursă]
