666 (număr)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Pentru anul 666 al erei noastre, vedeți 666.
← 665 666 667 →
Cardinalșase sute șaizeci și șase
Ordinalșase sute șaizeci și șaselea
Factorizare2 · 32· 37
Cifre romaneDCLXVI
Prefix grecescἑξακόσιοι ἑξήκοντα ἕξ
hexakósioi hexēkonta héx
Prefix latinsescenti sexaginta sex
Binar10100110102
Ternar2202003
Cuaternar221224
Cvinariu101315
Senar30306
Octal12328
Duodecimal47612
Hexazecimal29A16
Vigesimal1D620
Baza 36II36
Numeral chinez六百六十六
Numeral arab٦٦٦

666 (șase sute șaizeci și șase) este numărul natural care urmează după 665 și este urmat de 667.

666 este numit și „numărul Fiarei” în majoritatea manuscriselor capitolului 13 al Apocalipsei lui Ioan din Noul Testament[1][2] și în cultura populară, spre exemplu pe al treilea album al formației britanice de heavy metal Iron Maiden, intitulat The Number of the Beast, care conține și piesa cu același nume.

În matematică[modificare | modificare sursă]

666 este suma primelor 36 de numere naturale (, adică 1 + 2 + 3 + ... + 34 + 35 + 36 = 666), fiind din acest motiv un număr triunghiular. A se observa că:

36 = 15 + 21;
15, 21 și 36 sunt și ele numere triunghiulare;
152 + 212 = 225 + 441 = 666.

În baza 10, 666 este un repdigit (și, din acest motiv, un palindrom) și un număr Smith.

Factorizarea întregilor numărului 666 este 2 • 32 • 37. De asemenea, 666 reprezintă suma pătratelor primelor șapte numere prime:

Numărul roman 666, DCLXVI, este alcătuit din câte o apariție a tuturor simbolurilor a căror valoare este mai mică de 1000, în ordine descrescătoare (D = 500, C = 100, L = 50, X = 10, V = 5, I = 1).

În religie[modificare | modificare sursă]

Numărul fiarei[modificare | modificare sursă]

666 este adesea asociat cu diavolul.

În manuscrisele grecești originale Textus Receptus ale Noului Testament, capitolul 13:17–18 al Apocalipsei lui Ioan afirmă criptic faptul că 666 este „număr de om”[3] sau „numărul unui om”[4] (în funcție de traducerea textului) asociat cu Fiara, o creatură supranaturală pomenită în treacăt după circa două treimi din textul viziunii apocaliptice. Unele manuscrise grecești originale folosesc simbolurile χξϛ hi xi stigma (sau χξϝ cu o digama), în timp ce în altele numărul este ortografiat în cuvinte.[5]

În cultura populară recentă, 666 a devenit unul din cele mai cunoscute simboluri alte Anticristului sau diavolului. Se spune că numărul 666 este folosit pentru a-l invoca pe Satan.[6][7] Referiri serioase la acest număr apar atât printre grupurile creștine apocalipticiste, cât și în subculturile explicit anti-creștine. În arta sau literatura occidentală contemporană, numărul 666 este pomenit în cele mai numeroase cazuri cu referire la simbolismul Fiarei.

Se întâmplă adesea ca rolul simbolic al numărului întreg 666 să fie transferat secvenței de cifre 6-6-6. Anumite persoane iau în mod foarte serios asocierile satanice ale numărului și evită în mod activ orice lucru legat de 666 sau de cifrele 6-6-6. Această fobie este cunoscută sub numele de hexakosioihexekontahexafobie.[8]

616 este citat ca număr al Fiarei în anumite manuscrise biblice, cel mai timpuriu caz cunoscut fiind în Papyrus 115.[9][10]

Alte mențiuni[modificare | modificare sursă]

În alte domenii[modificare | modificare sursă]

Car alegoric inscripționat „666” la o paradă în Paris.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Fiara, care se ridica din mare, defaimeaza pe Dumnezeu si da razboi sfintilor. O alta fiara, proorocul mincinos, se ridica din pamant. Numele celei dintai: 666”. CrestinOrtodox.ro. Accesat în . 
  2. ^ „Fiara din mare”. BibleGateway.com. Accesat în . 
  3. ^ „Apocalipsa Sfântului Ioan Teologul”. bibliaortodoxa.ro. Accesat în . 
  4. ^ „Revelația 13”. bible.com. Accesat în . 
  5. ^ „Revelation 13:18”. Stephanus New Testament. Bible Gateway. Accesat în . 
  6. ^ Alcatraz Dey (). „Chapter 27.”. The Devil Never Loves. Om SaiTech Books. p. 97. ISBN 9789389004052. Accesat în . 
  7. ^ „666 The Mark of the Beast”. merriam-webster.com. Accesat în . The occurrence of “666” is sometimes viewed an invocation of Satan and regarded as cursed. 
  8. ^ Jacob Olesen. „Fear of the Number 666 Phobia – Hexakosioihexekontahexaphobia”. fearof.net. Accesat în . 
  9. ^ Novum Testamentum Graece, Nestle și Aland, 1991, notă de subsol despre versetul 13:18 din Apocalipsă, pagina 659: „-σιοι δέκα ἕξ”, așa cum apare în C [C=Codex Ephraemi Rescriptus]; pentru referință în engleză, vedeți Metzger, Textual Commentary on the Greek New Testament, notă despre versetul 13:18 din Apocalipsă, pagina 750: „numeralul 616 era interpretat și ca ..."
  10. ^ „The Other Number of the Beast: 616”. papyrology.ox.ac.uk. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  11. ^ „Cartea a 3-a a Împăraților 10:15”. Biblia, adică Dumnezeeasca Scriptură a Legii Vechi și a Celei Nouă (ed. Ediția Sfântului Sinod). București: Tipografia Cărților Bisericești. . p. 448. Accesat în . 
  12. ^ a b „666 – professors explain Roulette and Nero in detail; numberphile.com”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  13. ^ Steve May. „The Devil Made Him Do It and Left Me There, Comfortable”. The New Yinzer. Accesat în . 
  14. ^ Brook, John Lee (iunie 2011). Blood In, Blood Out: The Violent Empire of the Aryan Brotherhood. SCB Distributors. ISBN 978-1-900486-80-4. OCLC 793002272. Accesat în . 
  15. ^ John Symonds (). The Beast 666: The Life of Aleister Crowley. Londra: Pindar Press. p. 175. ISBN 978-1-899828-21-0. OCLC 60232203. 
  16. ^ Ruben van Luijk (). „Aleister Crowley, or the Great Beast 666”. Children of Lucifer: The Origins of Modern Religious Satanism. Oxford Studies in Western Esotericism. New York: Oxford University Press. pp. 306–314. ISBN 978-0-19-027512-9. OCLC 933273961. 
  17. ^ „The oxide of yttrium-barium-copper”. sciencealpha.com. Accesat în . 
  18. ^ Adeline Yen (). China: Land of Dragons and Emperors. ISBN 978-0375890994. Accesat în . 
  19. ^ „Lucky and Unlucky Chinese Numbers”. shanghaisummerschool.org. Arhivat din original la . Accesat în . 
  20. ^ „666 – Good day, bad day or just another day?”. NEWSgd.com. . Accesat în . 
  21. ^ T. King; C. Dietzel; . Snijders; G. Doering; G. Hankins. „BLACKHOLE BGP Community for Blackholing”. ietf.org. Accesat în . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]