12617 Angelusilesius
| 12617 Angelusilesius | ||
| Denumiri alternative | 1977 RY, 1986 XB2, 5568 P-L | |
|---|---|---|
| Descoperire | ||
| Descoperitor | Cornelis Johannes van Houten, Ingrid van Houten-Groeneveld și Tom Gehrels[1][2] | |
| Data descoperirii | 17 octombrie 1960[1][2] | |
| Locul descoperirii | Observatorul Palomar[1] | |
| Caracteristicile orbitei | ||
| Epoca 27 iunie 2015 (JD 2457200,5)[1] | ||
| Excentricitate (e) | 0,12[1] | |
| Semiaxa mare (a) | 394,943×106 km (2,64 ua)[1] | |
| Periheliu (q) | 345,576×106 km (2,31 ua)[1] | |
| Afeliu (Q) | 444,311×106 km (2,97 ua)[1] | |
| Perioadă orbitală (P) | ~1.567 zile (4,29 ani) | |
| Înclinație (i) | 8,1°[1] | |
| Longitudinea nodului ascendent (Ω) | 30,5°[1] | |
| Anomalia medie (M0) | 285,0°[1] | |
| Argumentul periheliului (ω) | 321,8°[1] | |
| Categorie | Asteroid din centura principală[1][2] | |
| Date fizice | ||
| Magnitudine absolută (M) | 13,5[1][2] | |
Modifică text  |
||
12617 Angelusilesius este un asteroid din centura principală de asteroizi.
Descriere
[modificare | modificare sursă]12617 Angelusilesius este un asteroid[1] din centura principală de asteroizi. A fost descoperit pe 17 octombrie 1960 la Observatorul Palomar de Cornelis Johannes van Houten, Ingrid van Houten-Groeneveld și Tom Gehrels. Asteroidul prezintă o orbită caracterizată de o semiaxă mare de 2,64 ua, o excentricitate de 0,12 și o înclinație de 8,1° în raport cu ecliptica.[2]
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Referințe
[modificare | modificare sursă]
| Planete minore | ◄ 12616 Lochner · 12617 Angelusilesius · 12618 Cellarius ► |  |
|---|---|---|
| Grupuri de asteroizi | ||
