Țipar de mare

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Țipar de mare
Belone belone1.jpg
Belone belone3.jpg
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Încrengătură: Chordata
Clasă: Actinopterygii
Ordin: Beloniformes
Familie: Belonidae
Gen: Belone
Specie: B. belone
Nume binomial
Belone belone
(Linnaeus, 1761)
Belone belone mapa.svg
Răspândirea țiparilor de mare
Sinonime
  • Esox belone Linnaeus, 1761
  • Belone belone belone (Linnaeus, 1761)
  • Belone bellone (Linnaeus, 1761)
  • Belone longirostris Schinz, 1822
  • Belone acus Risso, 1827
  • Belone vulgaris Fleming, 1828
  • Belone rostrata Faber, 1829
  • Hemiramphus europaeus Yarrell, 1837
  • Belone gracilis Lowe, 1839
  • Belone belone gracilis Lowe, 1839
  • Hemiramphus balticus Hohnbaum-Hornschuch, 1843
  • Hemiramphus behnii Hohnbaum-Hornschuch, 1843
  • Belone vulgaris Valenciennes, 1846
  • Belone undecimradiata Budge, 1848
  • Hemiramphus obtusus Couch, 1848
  • Macrognathus scolopax Gronow, 1854
  • Belone euxini Günther, 1866
  • Belone belone euxini Günther, 1866
  • Belone cornidii Günther, 1866
  • Belone linnei Malm, 1877

Țiparul de mare (Belone belone), cunoscut și ca știucă de mare sau zărgan, este un pește belonid pelagic oceanodrom găsit în ape marine și salmastre din Oceanul Atlantic, Marea Mediterană, Marea Caraibilor, Marea Neagră și Marea Baltică.

Descriere[modificare | modificare sursă]

Țiparul de mare este un pește lung și subțire, având corpul comprimat lateral, crescând până la aproximativ 50–70 cm lungime. Fălcile sunt alungite și au dinți ascuțiți. Înotătoarele pectorale, dorsale și anale sunt situate în partea posterioară a corpului, iar cele două din urmă sunt similare ca aparență. Poziționarea înotătoarelor atât de departe oferă o mai mare flexibilitate a corpului. Linia laterală este amplasată în partea de jos a flancurilor. Culoarea corpului este verde–albăstrui, cu burta gri–argintiu, iar oasele sunt de culoare verde[1].

Comportament[modificare | modificare sursă]

Țiparii de mare sunt pești pelagici care trăiesc aproape de suprafața apei. Mănâncă pești mici și au un tipar migrator similar cu cel al scrumbiilor, ajungând cu puțin timp înainte de acestea pentru reproducere. Se mută în apele de mică adâncime în aprilie și mai și depun icre în zonele cu iarbă de mare în mai și iunie. Toamna se întoarce în largul mării, inclusiv în Atlantic, la vest de Irlanda și Marea Britanie. Țiparii de mare sunt pești ovipari, iar ouăle acestora sunt adesea găsite atașate de obiecte în apă prin ramificații de pe suprafața lor.

Țiparii de mare sunt prădători care vânează în largul mării, căutând bancurile de pești mici, precum hering de Atlantic, șprot, țipari. Se hrănesc și cu crustacee liber-înotătoare[1].

Utilizare alimentară[modificare | modificare sursă]

Țiparii de mare sunt uneori prinși accidental, în special în plase fixe de-a lungul coastei în apele de mică adâncime. Dacă sunt prinși cu undița, aceștia au tendința de a sări afară din apă atunci când sunt agățați. Țiparii de mare sunt consumați fierți, prăjiți, copți, la grătar sau afumați. Au oasele neobișnuit de verde (datorită prezenței de biliverdină), ceea ce îi descurajează pe mulți oameni din a-i consuma, dar culoarea verde este inofensivă.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Garfish: Belone belone. NatureGate. Accesat în . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]