Ștefan Mangoianu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Ștefan Mangoianu
FANICA -6.........jpg
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Constanța, România Modificați la Wikidata
Decedat (57 de ani) Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Cetățenie Flag of Romania (1965-1989).svg România Modificați la Wikidata
Ocupație compozitor Modificați la Wikidata
FANICA -6.........jpg

Ștefan Mangoianu (n. 9 ianuarie 1922, Constanța24 martie 1979, București a fost un compozitor român.

Biografie[modificare | modificare sursă]

A urmat Facultatea de Arhitectură din București (1940–1949) după absolvirea căreia, în 1949, studiază muzica la București cu Sofia Teodoreanu (teoria muzicii), Mihail Jora (armonie, compoziție) și Constantin Bugeanu (orchestrație). Între 1955 și 1960 urmează și absolvește cursurile Conservatorului din București, unde îi are ca profesori pe Victor Giuleanu (teoria muzicii), Gheorghe Dumitrescu (armonie), Myriam Marbé (contrapunct), Tudor Ciortea (forme muzicale), Adriana Sachelarie și Radu Negreanu (istoria muzicii), Emilia Comișel și Tiberiu Alexandru (folclor). Lucrează concomitent ca pianist-corepetitor la ansamblul artistic al CFR-Giulești, apoi ca asistent-corepetitor la Facultatea și Școala de Coregrafie din București și șef-corepetitor al orchestrei de muzică populară „Barbu-Lăutarul”, apoi lector șef-adj. al formațiilor Filarmonicii din București. A mai lucrat ca pianist-corepetitor al Ansamblului Artistic al CCS, secretar muzical al Filarmonicii din Ploiești, profesor la Școala Generală de Muzică și Arte Plastice nr. 2 din București, iar din 1970, ca profesor de pian la Liceul de Muzică „George Enescu”.

A publicat studii și cronici in presa de specialitate.

A primit distincții: premiul al III-lea la Concursul National dedicat Festivalului Mondial al Tineretului (1957) și Premiul Uniunii Compozitorilor din România (1968).

Creație[modificare | modificare sursă]

Ștefan Mangoianu s-a remarcat prin partituri camerale, vocale și simfonice. Creația sa cuprinde muzică de teatru, vocal-simfonică, de cameră, vocală și corală.

Muzică de scenă[modificare | modificare sursă]

  • D’ale CARNAVALULUI [1952], de I.L.Caragiale
  • NEPOȚII GORNISTULUI [1957], de Sorana-Coroamă
  • OVIDIU [1957], de V. Alecsandri
  • MOMENTE [1958], de I.L.Caragiale
  • A 3-a PATETICA [1959], de N.Pogodin
  • ANA KARENINA [1960], de L.Tolstoi
  • STEFAN MANGOIANU - compozitor.jpg
    TARTUFFE [1960], de Moliere
  • ORFEU in INFERN [1962], de Tenesse Williams
  • VIZITA BĂTRÂNEI DOAMNE [1963], de Fr. Durrenmatt
  • IMPRICINAȚII [1963], de J. Racine
  • COMEDIA ERORILOR [1963], de Shakespeare
  • RĂZBOIUL [1963], de C. Goldoni
  • AVARUL [1964], de Moliere
  • PERICLES [1964], de Shakespeare
  • CU AMORUL NU-I de GLUMIT [1964], de A. de Musset
  • ȘCOALA FEMEILOR [1965], de Moliere
  • OAMENI și ȘOARECI [1965], de J. Steinbeck
  • OTHELLO [1965], de Shakespeare
  • VLAICU VODA [1965], de A. Davilla
  • ELECTRA [1966], de E. O’Neill
  • MARII CROITORI ai VALAHIEI [1969], de A. Popescu
  • ENIGMA OTILIEI [1960], de I. Bâta (G.Călinescu)
  • IDIOTUL [1969], de A, Barsacq (Dostoievski)
  • REGELE LEAR [1969], de Shakespeare

Muzică de film[modificare | modificare sursă]

  • DOI VECINI [1958], Geo Saizescu
  • PURCELUȘUL EXCURSIONIST [1971], G. Popescu

Muzică vocală[modificare | modificare sursă]

  • TOAMNA [1956], pe versuri de I. Zăgan,
  • PATRU ANOTIMPURI [1956], pe versuri de M.Beniuc, D.Corbea, V.Tulbure
  • MAREA [1958], pe versuri de C. Teodorescu
  • NU [1968], pe versuri de T.Arghezi

Muzică de cameră[modificare | modificare sursă]

  • BACHANALE [1948] – pt. pian,
  • DANS din OAȘ [1955] –pt. pian,
  • BURLESCA [1957] – pt. 6 instrumente de suflat, pian și percuție,
  • 3 PIESE pt. PIAN [1972]

Muzică corală[modificare | modificare sursă]

  • CÂNTEC pt. BUCURESTI [1959], pe versuri de Nina Cassian

Muzică vocal-simfonică[modificare | modificare sursă]

  • CONSTRUIM - cantată [1960], pe versuri de Nina Cassian,
  • CASA – cantată [1968], pe versuri de Ștefan Iureș