Ștefan Ion Ghilimescu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Ștefan Ion Ghilimescu
Date personale
Născut (75 de ani) Modificați la Wikidata
Ocupațiecritic literar[*] Modificați la Wikidata

Ștefan Ion Ghilimescu (n. 16 martie 1947, Costeștii din Vale, județul Dâmbovița) este un critic, istoric literar, poet, eseist și publicist român. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România[1].

Biografie[modificare | modificare sursă]

Studii[modificare | modificare sursă]

Este licențiat al Facultății de filologie, Universitatea din București(1974). A fost profesor in învațământul gimnazial și liceal; funcționar și director la Casa de Cultură Pucioasa (1980-1989). Din 1990 și până în 2011 este consilier și,respectiv, director în cadrul Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național a județului Dâmbovița. A fost profesor asociat (1992-1998) la Universitatea "Valahia" din Târgoviște.

Activitate literară[modificare | modificare sursă]

A fost unul dintre organizatorii, după revoluția din '89, între anii 1990-2011, Concursului Național de Literatură "Moștenirea Văcăreștilor" care s-a desfăurat an de an la Târgoviște. Deasemeni, creatorul Bienalei de Artă Plastică "Gheorghe Petrașcu" (1992), cu zece ediții realizate sub coordonarea sa până în 2010. A condus, alături de poetul Ion Rușet, Cenaclul literar "Luceafărul" (1980-1989) al tinerilor scriitori dâmbovițeni. A fost inițiatorul revistei de cultură "Longitudini" și redactorul ei șef. În 2012, a devenit pentru o perioadă redactorul șef al revistei "Târgoviștea Literarã". Redactor din 2017 al revistei "Antilethe" pentru rememorarea exilului românesc.

Debut[modificare | modificare sursă]

A debutat publicistic cu eseul Poezia lui Mihail Celarianu (1967) în suplimentul Pentru literatură. Colaborează constant cu eseuri, cronici literare, articole de istorie literară, poezie la Viața Românească, Ramuri, Astra, Luceafărul, Contemporanul-Ideea europeană, Argeș, Calende, Literatorul", Zburătorul, Contrapunct, Art Panorama, Jurnalul literar,Poesis, Nord literar, România. Kilometrul zero, Filocalia, Citadela, Lumina (Vârșeț), Manuscriptum, Litterae (Canada), Acolada, Ateneu, Cafeneaua literară, precum și la reviste și ziare dâmbovițene: "Longitudini", Litere", "Curier", "Târgoviștea", "Glasul cetății", "Dâmbovița", "Kindia", "Realitatea dâmbovițeană", "Târgoviștea Literară"

Afilieri[modificare | modificare sursă]

  • membru al Asociației Scriitorilor Profesioniști din România (A.S.P.R.O., 1995)
  • membru al Uniunii Scriitorilor(2003)
  • membru al Societății Ziariștilor din România (1992)

Premii literare[modificare | modificare sursă]

  • Premiul "Poemul comentat" al revistei "Astra" (1983)
  • Premiul de poezie "Ovid Densusianu"(1984)
  • Premiul Editurii "Scrisul Românesc" pentru volumul de poezii rămas în manuscris "Șiruri"(1984)
  • Premiul Uniunii Scriitorilor, Filiala Pitești în 2005 ("Tranziția politică. Politica tranziției")
  • Premiul Uniunii Scriitorilor, Filiala Pitești în 2008 ("România exilată. George & Alexandru Ciorănescu").
  • Premiul revistei "Cafeneaua Literară" pe 2012, împreună cu Gheorghe Grigurcu și Daniel Corbu
  • Premiul "Opera Omnia" al U.S. pe 2017 pentru întreaga operă
  • Este desemnat de Marin Sorescu în 1991-1992 drept bursier al Premiului Herder.[2]

Activitate literară[modificare | modificare sursă]

A îngrijit antologia de poezie tânără Prima verba(1998) și ediția critică Marin Bucur, I. L. Caragiale: lumea operei, vol. III (2001). Ca istoric literar este preocupat de restituirea, în cadrul canonului național, a moștenirii literare a unor scriitori importanți din exil.

Note[modificare | modificare sursă]

„Iată un poet care are nostalgia organică a unor alte ape și altor ținuturi, care respiră oceanic, care simte lipsa tropicelor și a acelei fecundități a unor pământuri în care nu poți înfige un baston, că înflorește (...)”. (Barbu Cioculescu).

„Poet livresc, Ștefan Ion Ghilimescu este un postsimbolist de cea mai pură expresie, ce merge spre redescoperirea unor lucruri fundamentale în poezie”. (Nicolae Florescu)

" Aducând puncte de vedere noi, opinii personale, formulate cu precizie și claritate , comentariile lui Ștefan Ion Ghilimescu deschid examinării perspective inedite, istoria literară și, în general, cultura rămânând un teritoriu permanent deschis explorării". (Teodor Vârgolici)

"Ștefan Ion Ghilimescu a rămas un soi de intemporal. Un continuator nemijlocit al filonului interbelic, așa cum, la ora actuală, ar mai fi în viață doar Barbu Cioculescu. Scriitura d-sale atestă distincția, devotamentul intelectual, carisma numitei epoci exemplare, căreia istoria i-a fost încă favorabilă. Un parfum al acesteia se percepe mai cu seamă în cartea dedicată “clasicilor” pe care o avem în vedere în prezentele rânduri. Autorul se vădește drept un spirit doct, dar fără  ostentație, lăsând suficient spațiu liber în jurul preciziunilor cărora nu le lipsește nervul critic, chiar când e vorba de nume celebre…"(Gheorghe Grigurcu)

  "Ștefan Ion Ghilimescu este un critic și istoric literar clasic, aș zice. Crede în critica de evaluare, în critica criticii, în intuiție și impresionism, mai degrabă decât în rigidități academice. El este însă la curent cu cele mai noi achiziții ale criticii, cu metode, grile de lectură și teorii recente, ceea ce îl face un critic complex. Are aceeași plăcere a lecturii pe care o avea Lucian Raicu atunci când degusta capodoperele literaturii române și universale. Obișnuit însă cu răsucirile gândirii și regândirii literaturii, Ștefan Ion Ghilimescu nu se sfiește să amendeze puncte de vedere eronate,  greșeli de diagnoză, chiar dacă cei la care se referă sânt critici importanți, ale căror păreri contează, chiar și pentru el". (Georgeta Drăghici)                                                                     

Scrieri[modificare | modificare sursă]

  • Figuri ale romanului, Editura Domino, 1997
  • Figuri ale imaginarului poetic, Editura Domino, 1998
  • Lola. Lolita. Bonita: poeme, Editura Cartea Românească, 2000
  • Proximitatea lui Eminescu, Editura Bibliotheca, 2000
  • Grădina lui Athis: poeme, Editura Paralela 45, 2002
  • Convorbiri deschise, Editura Lucman, 2003
  • Tranziția politică. Politica tranziției, Editura Cetatea de Scaun, 2005)
  • Conexiuni și interferente culturale târgoviștene, Editura Logos, 2006
  • Din condici și carnete, Editura Logos, 2007
  • România exilată. George & Alexandru Ciorănescu, Editura Paralela 45, 2008.
  • Mărturisiri și judecăți plurative, Editura Dacia XXI, 2011
  • Citind Rescriind, Editura Cetatea de Scaun, 2012
  • Vederi si atitudini critice, Editura Cetatea de Scaun, 2013
  • Ochiul lentilei. Critice, Editura Limes, 2017
  • Seducția clasicilor, Editura Limes,2018
  • Timpul și oglinda. Contribuții ciorănesciene, Editura Limes, 2019
  • Clasicii noștri. Recitiri. Evaluări. Digresiuni, Editura Limes, 2020

Colaborări[modificare | modificare sursă]

  • Moștenirea Văcăreștilor (cu Victor Petrescu), Editura Bibliotheca, 1998;
  • Dinastia de cărturari a Ciorăneștilor (cu Mihai Gabriel Popescu), Editura Bibliotheca, 2000
  • I. C. Visarion. Între uitare și dăinuire (cu Victor Petrescu), Editura Bibliotheca, 2001.
  • "Nicolae Balotă. Peregrin prin patria cuvintelor" (coord. Iulian Boldea), Editura Europress, 2009
  • "Laurentiu Ulici" (coord. E. Vancea), Editura Limes, 2010

Antologii[modificare | modificare sursă]

  • Anotimpul întrebărilor: antologie de versuri, Baia Mare, 1967
  • Prima verba: antologie de poezie tânără Editura Pandora M, 1999
  • Marin Bucur, I. L. Caragiale. Lumea operei, vol. III, Editura Paralela 45, 2001.

Note[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Petrescu, Victor; Paraschiva, Serghie, Dicționar de literatură al județului Dâmbovița, 1508-1998, Editura Bibliotheca, Târgoviște, 1999, pp. 108-109
  • Petrescu, Victor, Scriitori și publiciști dâmbovițeni.1900-2004, Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2005, pp. 106-108
  • Popescu, Mihai Gabriel, Memoria dascălilor noștri, vol. III, Târgoviște, Editura Bibliotheca, 1999, pp.82-84
  • Bărbulescu, Simion. Din perspectiva altfelității.Ploiești.Editura Scrisul Prahovean, 1999, pp.127-129
  • Oprea, Nicolae; Vlasie, Călin. Literatura română între impostură și adevăr.Pitești, Editura Paralela 45, 2000, pp. 25-27.
  • George, Alexandru. Confesiuni împotrivă. București. Editura Albatros, 2000, pp.178-186
  • Ion Bogdan Lefter. Scriitori români din anii 80-90.Dicționar bio-bibliografic. vol.II: G-O. Pitești, Editura Paralela 45, 2001, pp. 27-29
  • Irina Petraș. Panorama criticii literare românești.Dicționar ilustrat 1950-2000.Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2001, p. 309
  • Vârgolici, Teodor, Caleidoscop literar, vol. I, București, Editura Do-minor, 2004, pp. 278-281.
  • Eugen Simion, Dicționarul General al Literaturii Române, vol. III, Editura Univers Enciclopedic, 2005
  • Aurel Sasu. Dicționarul Biografic al Literaturii Române, Editura Paralela 45, 2006
  • Marcu Mihai, "Istoria Literaturii Scriitorilor Postrevoluționari 1989-2010", Editura Socrate, 2011. pp. 453-455
  • Vârgolici, Teodor, Conexiuni literare târgoviștene, România Culturală - Adevărul literar și artistic, Nr. 826 / 8 iulie 2006 (online)
  • Marin Petcu, Istoria jurnalismului în România: enciclopedie cronologică. Editura Polirom, 2012
  • Angela Baciu. Iubesc într-un mod mistic poezia și poate de aceea îmi este frică de ea, în Despre cum nu am ratat o literatură grozavă, Editura Junimea,2015, pp 262-280

Legături externe[modificare | modificare sursă]