Ștefan Dragoș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ștefan Dragoș

Ștefan Dragoș, deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia
Date personale
Născut19 noiembrie 1888
Sibiu
Decedat1974
Blaj
Cetățenie România Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică
Ocupațiefarmacist
Activitate
EducațieȘcoala primară la Sibiu,
Liceul din Blaj,
Facultatea de Farmacie la Universitatea Franz Joseph din Cluj
Delegat titular la
Marea Adunare Națională de la Alba Iulia

Ștefan Dragoș (n. 19 noiembrie 1888, Sibiu – d. 1974, Blaj) a fost un farmacist, participant activ la formarea gărzilor și a Consiliului Național Român, de la Blaj și Tătârlaua. A contribuit la dezarmarea vechii jandarmerii fără vărsare de sânge. A fost deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918.[1]:p. 150-154

Biografie[modificare | modificare sursă]

S-a născut la 19 noiembrie 1888, la Sibiu, din părinții Ștefan și Maria, de origine grănicerească-năsăudeană. Tatăl său a fost mic meseriaș pantofar, absolvent al școlii de arte și meserii. A ocupat aproape 30 de ani funcția de primar al orașului Blaj, inclusiv în toamna anului 1918, când a organizat Gărzile Naționale din Blaj. A contribuit esențial la constituirea Consiliului Național Român de la Blaj – fiind ales ca președinte – și la alegerea delegaților care au participat la Adunarea din 1 decembrie 1918 de al Alba Iulia.[1]:p. 150-154

Ștefan Dragoș a urmat școala primară la Sibiu și Liceul din Blaj, iar facultatea de farmacie la Cluj. În perioada războiului a fost mobilizat și a lucrat ca sublocotenent farmacist pe diferite fronturi ale Imperiului Austro-Ungar, între care și pe cel din Galiția, unde a fost rănit și ulterior tratat în spitalul din Aiud. În perioada războiului a lucrat la diferite farmacii din Ungaria: la Szeged (unde a întâlnit, între alți români, pe Iuliu Hațieganu); Subotica (actualmente în Serbia) și Kanya Mare, lângă Fiume. Evenimentele din toamna anului 1918 l-au găsit la Blaj venit într-o permisie dar nu s-a mai întors la unitate. A depus, ca și tatăl său, o intensă activitate propagandistică și organizatorică pentru formarea gărzilor naționale și a Consiliului Național Român din Blaj, precum și pentru participarea cât mai multor cetățeni la Marea Adunare Națională din 1 decembrie, activând ca secretar al cercului electoral Alba Iulia Inferioară.[1]:p. 150-154

În ziua de 1 decembrie 1918 Ștefan Dragoș a întâlnit-o pe Mărioara Domșa, care era elevă la școala normală de fete din Sibiu, cu care s-a căsătorit un an mai târziu și care era nepoata memorandistului Augustin Bunea și strănepoata lui David Urs de Marginea, fost colonel în armata imperială austriacă. Ei au avut trei copii, dintre care Lucia, căsătorită Hâncu, este mama lui Nicolae Hâncu.[1]:p. 150-154

Cu ocazia sărbătoriri a 50 de ani de la sărbătoarea Unirii Ștefan și Maria Dragoș au primit câte o medalie comemorativă pe care au donat-o nepoților lor.[1]:p. 150-154

A decedat la vârsta de 86 ani, în anul 1974, și a fost înmormântat în cimitirul din Blaj.[1]:p. 150-154

Activitatea politică[modificare | modificare sursă]

Ștefan Dragoș a participant activ la formarea gărzilor și a Consiliului Național Român, de la Blaj și Tătârlaua. A contribuit la dezarmarea vechii jandarmerii fără vărsare de sânge, convingându-l pe căpitanul Gross să se predea.[1]:p. 150-154. Ca deputat în Marea Adunare Națională din 1 decembrie 1918 a reprezentat, ca delegat de drept, Comitatul Alba de Sus, Cercul Aiudului.[2]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d e f g Marin Florea, Medicii și Marea Unire, Editura Tipomur, Târgu Mureș, 1993
  2. ^ Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia, pe site-ul Institutului Național al Patrimoniului, accesat la 6 mai 2018

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Ioan I. Șerban, Dorin Giurgiu, Ionela Mircea, Nicolae Josan, Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003, ISBN 973-8141-90-7
  • Gelu Neamțu, Mircea Vaida-Voevod, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților, vol. I-II, Editura Academiei Române, București, 2005, ISBN 973-27-1258-9 (vol. I); ISBN 973-27-1264-3 (vol. II)

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Daniela Comșa, Eugenia Glodariu, Maria M. Jude, Clujenii și Marea Unire, Muzeul Național Transilvania, Cluj-Napoca, 1998
  • Florea Marin, Medicii și Marea Unire, Editura Tipomur, Târgu Mureș, 1993
  • Silviu Borș, Alexiu Tatu, Bogdan Andriescu, (coord.), Participanți din localități sibiene la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, Editura Armanis, Sibiu, 2015

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]