Sari la conținut

Ștefan Bolea

Adaugă legături
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ștefan Bolea
Date personale
Născut (45 de ani) Modificați la Wikidata
Baia Mare, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitor
filozof
redactor-șef Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română
limba engleză Modificați la Wikidata
Activitate
StudiiUniversitatea Babeș-Bolyai
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Ștefan Bolea (n. , Baia Mare, România) este un eseist, poet, prozator și critic literar român. Este redactor-șef al revistei electronice EgoPHobia și a fost redactor al revistei Apostrof. De asemenea, a fost lector asociat la Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Cluj-Napoca, al Asociației de Literatură Generală și Comparată din România și al Centrului de Cercetare a Imaginarului – Phantasma.

Educație

[modificare | modificare sursă]

Ștefan Bolea a urmat cursurile Liceului Național „Mihai Eminescu” din Baia Mare, pe care l-a absolvit în 1999.[1] Și-a continuat studiile la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, obținând în 2003 licența la Facultatea de Studii Europene, cu teza Ontologia negației, publicată în 2004 la Casa Cărții de Știință. În 2006 a absolvit Facultatea de Istorie și Filosofie, cu o lucrare de licență dedicată nihilismului nietzschean, publicată ulterior sub titlul Introducere în nihilismul nietzschean (2012). Cele două teze de licență au fost reunite în volumul Introducere în nihilism, apărut la Editura Eikon în 2024.

În 2007 a obținut diploma de master în Studii Americane, iar în 2013 a devenit doctor în filosofie al Universității Babeș-Bolyai, cu o teză coordonată de Andrei Marga, publicată sub titlul Existențialismul astăzi[2] (prima ediție, 2012; ediția a doua, 2019). În 2017 a obținut și titlul de doctor în filologie la aceeași universitate,[3] cu o teză coordonată de Corin Braga, publicată în română sub titlul Jung și filosofia umbrei (2019) și în engleză sub titlul Internal Conflict in Nineteenth-Century Literature. Reading the Jungian Shadow (2020).[4]

Pe parcursul formării sale academice, a beneficiat de mai multe burse internaționale: Yggdrasil la Universitatea Oslo (2009), DAAD la Universitatea Ludwig Maximilian din München (2010–2011), POSDRU la Universitatea Paris-Diderot (2015) și OeAD la Universitatea din Viena (2016–2017).[5]

Activitate

[modificare | modificare sursă]

Ștefan Bolea a debutat ca eseist în 2004 cu volumul Ontologia negației, apărut la Editura Casa Cărții de Știință, și ca poet în 2005 cu volumul Război civil, publicat la Editura Vinea și reeditat în 2016 de Herg Benet. În același an, împreună cu Sorin-Mihai Grad, a fondat revista EgoPHobia.[6]

Începând cu 2012, este colaborator al revistei anglo-americane Philosophy Now, unde a publicat mai multe articole de filosofie a filmului.[7] Cel de-al treilea său volum de poezie, Gothic (2011), i-a adus premiul Proliteratura. Cartea Jung și filosofia umbrei (2019) a fost nominalizată la Premiile Uniunii Scriitorilor din România[8] și a primit în 2020 premiul „I. Negoițescu”.

În 2020, Bolea a obținut premiul al treilea la concursul internațional de proză scurtă Spiegelungen și a câștigat prima ediție a burselor și rezidențelor Cărturești pentru eseu.[9] A participat, în 2023, la Atelierele FILIT pentru traducători,[10] iar în 2024 a fost laureat al programului de rezidențe artistice finanțat de Centrul Cultural Clujean. În 2025 a câștigat bursa „Paul Celan” pentru traducători, acordată de Institut für die Wissenschaften vom Menschen (Viena), cu un proiect dedicat lui Karl Löwith.

Din 2015, Editura Crux a inițiat o serie de autor dedicată lui Ștefan Bolea, în care au apărut volumele Theoria, Biblia nihilistă, Caietul Roxanei (ediția a doua) și Caietul psihopatului (ediția a doua).

Opera lui Ștefan Bolea se remarcă prin rigoare conceptuală și claritate argumentativă, dublate de o capacitate de a integra abordări interdisciplinare. El îmbină analiza filosofică strictă – fundamentată pe Heidegger, Sartre, Nietzsche sau Kierkegaard – cu deschideri către literatură și cultura contemporană, folosind un limbaj dens, dar limpede, organizat în jurul unor sintagme-cheie cu rol rezumativ și orientativ. Opera sa este marcată de echilibrul dintre abstracția teoretică și aplicabilitatea interpretativă, ceea ce îi conferă un ton atât academic, cât și accesibil, iar meritul său distinct constă în reconstrucția existențialismului într-un cadru actual, în dialog cu fenomenologia și postmodernismul.[11]

Premii și distincții

[modificare | modificare sursă]
  • 2011 – Premiul Proliteratura pentru volumul de poezie Gothic.
  • 2019 – Nominalizare la Premiile Uniunii Scriitorilor din România pentru volumul Jung și filosofia umbrei.
  • 2020 – Premiul „I. Negoițescu” pentru volumul Jung și filosofia umbrei.
  • 2020 – Premiul al treilea la concursul internațional de proză scurtă Spiegelungen.
  • 2020 – Câștigător al primei ediții a burselor și rezidențelor Cărturești pentru eseu.
  • 2024 – Laureat al programului de rezidențe artistice Cluj in Residence, organizat de Centrul Cultural Clujean.
  • 2025 – Câștigător al bursei „Paul Celan” pentru traducători, oferită de Institut für die Wissenschaften vom Menschen, Viena.

Opera

[modificare | modificare sursă]

Volume proprii

[modificare | modificare sursă]
  • Introducere în nihilism (Eikon, 2024)
  • Caietul psihopatului (Herg Benet, 2015, Crux, 2023)
  • Internal Conflict in Nineteenth-Century Literature. Reading the Jungian Shadow (Rowman & Littlefield, 2020)
  • Existențialismul astăzi (Herg Benet, 2012, Eikon, 2019)
  • Jung și filosofia umbrei (Tracus Arte, 2019)
  • Caietul Roxanei (Herg Benet, 2013, Crux, 2018)
  • Biblia nihilistă (Crux, 2017)
  • Război civil (Vinea, 2005, Herg Benet 2016)
  • Theoria (Crux, 2015)
  • AntiZeu (Herg Benet, 2014)
  • Introducere în nihilismul nietzschean (Aius, 2012)
  • Gothic (Herg Benet, 2011)
  • Noaptea instinctelor (Brumar, 2009)
  • Ontologia negației. Eseu despre nihilism (Casa Cărții de Știință, 2004)

Ediții critice îngrijite

[modificare | modificare sursă]
  • Alexandru T. Stamatiad - Poezii alese, studiu introductiv și dosar critic, Aius, 2017[12]
  • Iuliu Cezar Săvescu - Poezii alese, studiu introductiv și dosar critic, Aius, 2015
  • D. Iacobescu - Quasi, studiu introductiv și dosar critic, Aius, 2014

Traduceri

[modificare | modificare sursă]
  • Gustav Meyrink, Noaptea Valpurgiei, Herg Benet, 2022
  • Martin Rees, Despre viitor. Perspectivele umanității, Polirom, 2019
  • John Stuart Mill, Trei eseuri asupra religiei, Tracus Arte, 2018

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ „BOLEA-Stefan - Uniunea Scriitorilor din România - filiala Cluj-Napoca”. www.uniuneascriitorilor-filialacluj.ro. Accesat în . 
  2. ^ Pecican, Ovidiu. „Perennial and Timely Existentialism (A Review of Ștefan Bolea‟s Existentialism Today)” (PDF). Philobiblon – Vol. XX (2015) No.1. Accesat în . 
  3. ^ Roman, Doina (). „„...Trebuie să te înfrângi pe tine dacă vrei să cucerești lumea..."”. Utopiqa. Accesat în . 
  4. ^ Lavric, Sorin. „Tenebre și umbre – Romania literara”. Accesat în . 
  5. ^ „Cluj în Rezidență 2.0”. Academia Schimbării. Accesat în . 
  6. ^ Pecican, Ovidiu (aprilie 2012). „Canibalism, "consumism", resurecþie” (PDF). Tribuna. Accesat în . 
  7. ^ Crâznic, Oliviu. „Ștefan Bolea, Internal Conflict in Nineteenth-Century Literature. Reading the Jungian Shadow (Lexington Books, 2020)” (PDF). philobiblon. p. 435. Accesat în . 
  8. ^ „Uniunea Scriitorilor din România - Nominalizări la Premiile Uniunii Scriitorilor din România pentru anul 2019”. uniuneascriitorilor.ro. Accesat în . 
  9. ^ „Rezultatele Burselor și rezidențelor de creație literară Fundația Cărturești în parteneriat cu Asociația Maria & Pro Patrimonio” (în engleză). Blog Carturesti. . Accesat în . 
  10. ^ Iași, MNLR (). „Atelierele FILIT pentru traducători - participanți din nouă țări la cea de-a IX-a ediție”. FILIT-IASI. Accesat în . 
  11. ^ Contemporanul (), „Existențialismul: conceptualizare, abstractizare, literaturizare de Cristina Gelep”, Contemporanul, accesat în  
  12. ^ Nicolae Manolescu. „Cronică literară: Imposibila recuperare”. www.romlit.ro. Accesat în . 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ștefan_Bolea&oldid=17198824