Đerzelez Alija

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare

Gjergj Elez Alia sau Đerzelez Alija, ortografiat în limba română Ali Gerzelez,[1] este un erou popular legendar din literatura epică și lirică din Bosnia și Herțegovina, regiunea Gora și nordul Albaniei. Musulmanii din Krajina Bosniacă au modelat imaginea poetică a lui Alija Đerzelez după imaginea prințului sârb (creștin) Marko, inspirându-se, de asemenea, din personajul istoric Ali Bey Mihaloğlu. Cântecele populare despre Đerzelez Alija au fost transmise de cântăreți bilingvi din mediul slavilor sudici (unii ar spune invers) către mediul albanezilor nordici, unde eroul este cunoscut sub numele de Gjergj Elez Alia.

Nume[modificare | modificare sursă]

Modul cel mai popular de scriere a numelui său este Đerzelez Alija, dar există mai multe variante, cum ar fi în bosniacă Đerđelez Alija (Djerdjelez Alija), în albaneză Gjergj Elez Alia,[2] în turcă Gürz Ilyas și în maghiară Gerz Ilyas.

Numele lui este derivat din cuvântul turcesc gürzi (buzdugan) și înseamnă războinic cu buzdugan.[3][4]

Context istoric[modificare | modificare sursă]

Unii istorici au crezut că figura epopeică a lui Đerzelez a fost inspirată de Ali Bey Mihaloglu,[5][6] un comandant militar otoman din secolul al XV-lea și primul sangeac-bei al sangeacului Semendria. Potrivit recensământului otoman din 1485, el a fost guvernatorul nahiei Dobrun, de lângă Višegrad, pe care o primise ca timar (lot de pământ conferit oștenilor în proprietate temporară de către sultan, în schimbul obligației de a presta serviciul militar).[3] Există o türbe (mausoleu) în satul Gerzovo (lângă Mrkonjić Grad, Bosnia și Herțegovina) care, potrivit legendei, este locul său de înmormântare.[7][8]

Prima mențiune scrisă a figurii epice a lui Đerzelez (sub forma „Ali-beg”) a fost într-o bugarštica a slavilor sudici (poezie epică și baladă cu versuri lungi), Căsătoria lui Vuk, Dragonul-Despot, înregistrată de Đuro Matei la sfârșitul secolului al XVII-lea sau începutul secolului al XVIII-lea.[9] În cântecele populare înregistrate în Manuscrisul de la Erlangen, Đerzelez este menționat ca „bătrânul turc Balibeg”.[10]

Đerzelez a fost un erou epic al Krajinei Bosniace (regiune de frontieră) de la sfârșitul secolului al XV-lea.[11] Cântecele apărute în mediul slavilor sudici au fost transmise de cântăreți bilingvi (unii ar spune invers) către mediul cultural albanez,[12] iar Đerzelez din cântecele bosniace a devenit Gjergj Elez Alia în cântecele albaneze.[13] El este unul dintre numeroșii eroi musulmani ai poeziei slavilor sudici care există și în poezia albaneză.[14]

Folclorul și literatura slavilor sudici[modificare | modificare sursă]

Istoricul și cronicarul otoman Ibn Kemal (1468-1534) a menționat popularitatea lui Đerzelez Alija în cântecele populare din Bosnia.[15]

Printre poemele care conțin numele lui Đerzelez în titlurile lor se numără:[16][17]

  • Đerđelez Alija, campionul țarului
  • Đerđelez Alija i Vuk Despotović
  • Marko Kraljević i Đerzelez Alija (Marko Kralyević și Djerzelez Aliya)
  • Banović Sekul i Đerđelez Alija
  • Oblačić Rade i Đerđelez Alija
  • Đerđelez Alija i Starina Novak
  • Đerđelez Alija deli mejdan sa Sibinjanin Jankom
  • Ženidba Đerđelez Alije
  • Sedam kralja traže glavu Đerđelez Alije
  • Junaštvo Đerđelez Alije
  • Đerđelez Alija i tri gorska hajduka
  • Vuk Jajčanin i Đerđelez Alija
  • Komlen kapetan traži glavu Đerđelez Alije
  • Đerđelez Alija i ban od Karlova
  • Zadarski ban i Đerđelez Alija
  • Smrt Đerđelez Alije
  • Đerđelez Alija ide u Toku
  • Tokalija kralj traži glavu Đerđelez Alije
  • Đerzelezovo bolovanje
  • Otkud je Đerđelez[18]

Đerzelez este unul dintre personajele principale ale multor altor poezii care nu au numele lui în titlu, cum ar fi:[19]

  • Porča din Avala și Vuk Dragonul de Foc
  • Căsătoria lui Vuk, Dragonul-Despot

Musulmanii bosniaci au modelat imaginea poetică a lui Đerzelez după imaginea conducătorului sârb (creștin) Marko Kraljević (prințul Marko).[20] Potrivit legendei, Đerzelez are, de asemenea, un cal legendar (numit uneori Šarac, ca și calul lui Marko) și este un bun prieten al zânelor care îl ajută atunci când se află în pericol.[21] Legenda spune că a fost ucis în timp ce se ruga, pentru că nu a vrut să-și întrerupă rugăciunea (salat), deși a știut că va fi ucis.[22]

Scriitorul sârb bosniac Ivo Andrić, câștigătorul Premiului Nobel pentru literatură în 1961, a scris o povestire intitulată Put Alije Đerzeleza [Drumul lui Ali Gerzelez], care a fost publicată în 1920, după ce două fragmente (Djerzelez la han și Djerzelez pe drum) au fost publicate separat în 1918 și 1919.[23] Există, de asemenea, referiri la Đerzelez Alija în romanul E un pod pe Drina… (1945): astfel, niște scobituri adânci aflate înaintea podului de pe Drina din Višegrad sunt atribuite de copiii sârbi calului Šarac al prințului Marko, fiind făcute atunci când prințul a evadat din temnița aflată în cetățuia veche a orașului, a coborât călare dealul și a ajuns rapid pe malul Drinei, și de copiii musulmani iepei înaripate a viteazului Đerzelez Alija, care putea sări peste Drina ca și cum ar sări peste un pârâiaș.[24]

Una dintre cele mai vechi case din Sarajevo, „Casa lui Alija Đerzelez”, îi poartă numele.[25] Există străzi numite după el în mai multe orașe din Bosnia și Herțegovina (Bihać, Gračanica, Zenica etc.).

Folclorul albanez[modificare | modificare sursă]

În folclorul albanez, Gjergj Elez Alia a fost un mare războinic. Cântecul popular Gjergj Elez Alia a fost colectat de Bernardin Palaj și Donat Kurti în regiunea Nikaj (districtul Tropojë) și publicat la Tirana în 1937.[26] Piesa muzicală este cântată acompaniată, de obicei, de lahuta (guslă) sau ocazional de çifteli, de un rapsodi (interpret).[27] Acest cântec face parte din ciclul mai larg al Cântecelor albaneze ale războinicilor de la frontieră (în albaneză Këngë Kreshnikësh sau Cikli i Kreshnikëve) care s-au cristalizat în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea și au fost înregistrate într-o formă scrisă în primele decenii ale secolului al XX-lea de către preoții franciscani Shtjefën Gjeçovi și Bernardin Palaj.[28] Deși au fost transmise din mediul slavilor sudici din Bosnia, ele nu sunt traduse pur și simplu din limba sârbo-croată, ci au evoluat în mod independent în zonele montane din nordul Albaniei.[29]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Octavia Nedelcu, „Ivo Andrić în cultura română - receptări”, în Romanoslavica, anul LII (2016), nr. 1, p. 56.
  2. ^ Fishta, Gjergj; Robert Elsie (). The highland lute: (Lahuta e Malcís) : the Albanian national epic. London: I.B. Tauris. p. 402. ISBN 978-1-84511-118-2. Accesat în . 
  3. ^ a b Norris, H. T. (), Islam in the Balkans : religion and society between Europe and the Arab world, Columbia, S.C.: University of South Carolina Press, p. 159, ISBN 978-0-87249-977-5, OCLC 28067651, accesat în , ... They say that this is where his name originated, for Djurzelez means the warior with the mace ... with the epic Djerzelez. In a Turkish census defter [administrative register] of 1485 a timar [feudal property] of Gjerz-Eljaz is recorded for nahija [small administrative area] of Dobrun, near town of Višegrad 
  4. ^ Velikonja, Mitja (), Religious separation and political intolerance in Bosnia-Herzegovina, College Station: Texas A & M University Press, p. 86, ISBN 978-1-58544-989-7, OCLC 53971200, accesat în , ... his name means „the warrior with mace” 
  5. ^ Škrijelj, Redžep (). Alamanah 31-32 (PDF) (în sârbă). Podgorica. p. 156. Accesat în . Istoričari Stojan Novaković i Milenko Vukićević su postavili hipotezu da je Đerzelez Alija u stvari Ali-beg, prvi sandžak-beg Smedereva (Semendere) i Srbije po padu Despotovine (1459). 
  6. ^ Hadžijahić 1934, p. 8.
    „ Aleksej Olesnički tvrdi...da je Đerzelez Alija identičan sa Mihal-oglu Ali begom...[Aleksej Olesnički claims ... that Djerzelez Alija can be identified as Mihal-oglu Ali beg]”
  7. ^ Mujezinović, Mehmed (). Islamska epigrafika u Bosni i Hercegovini: Bosanska krajina, zapadna Bosna i Hercegovina [Islamic inscriptions -- Bosnia and Hercegovina]. Sarajevo: Veselin Masleša. p. 12. ĐERZELEZOVO TURBE NA GERZOVU Na Gerzovu Polju, kojih tridesetak kilometara od Mrkonjić-Grada idući prema Šipovu, nalazi se turbe koje narodna predanja pripisuje legendarnom junaku Aliji Đerzelezu. [Djerdjelez's turbe on Gerzovo. On Gerzovo Polje, some thirty kilometers from Mrkonjic Grad to Sipovo there is a turbe which peoples legend attribute to legendary hero Djerdjelez Alia. ] 
  8. ^ Tomašević, Nebojša (). Treasures of Yugoslavia: an encyclopedic touring guide. Yugoslavia public. p. 305. The mausoleum (turbeh) at Gerzovo is traditionally attributed to epic ballad hero, Alija Djerzelez. 
  9. ^ Hadžijahić 1934, p. 10.
    „Prvi spomen Djerzelez Alije u narodnoj pjesmi sačuvao se je kod Bogišića, u bugarštici br. 13, koja nosi naslov „Kad se Vuk Ognjeni oženio”. Pjesmu je zabilježio Đuro Matei pri koncu XVII ili početkom XVIII stoljeća....se Đerzelez pominje pod imenom Ali beg...[The first mention of Djerzelez Alija in peoples poetry was preserved at Bogisic, in bugarstica num 13, which has the name „The Marriage of Vuk the Dragon-Despot”. Song was recorded by Đuro Matei at the end of the 17th or beginning of the 18th century.... mentioning Djerzelez under name of Ali beg...]”
  10. ^ Hadžijahić 1934, p. 11.
    „U Erlangenskom rukopisu,...nalazimo našega junaka pod imenom „Turčina starca Balibega”...[In Erlangen manuscript we can find our hero under name of old Turk Balibeg]”
  11. ^ Buturović, Đenana (). Studija o Hörmannovoj zbirci muslimanskih narodnih pjesama (în croată). Sarajevo: Svjetlost. p. 88. Accesat în . Upravo je Đerzelez Alija bio junak Bosanskog krajišta sa početka 15. vijeka. 
  12. ^ Elsie 2004, p. xi.
    „ ... it would seem evident that we are dealing with the body of oral material which, probably after centuries of evolution, cristallized in South Slavic milieu and which was transmitted by bilingual singers (some would say back) to Albanian milieu.”
  13. ^ Skendi, Stavro (), Albanian and South Slavic oral epic poetry, Philadelphia: American Folklore Society, p. 185, OCLC 3794368, accesat în , A similar example is Djerzelez Alija or Gerzelez Alija of the Bosnian songs — the blood-brother of Kraljević Marko — which in Albanian had become Gjergj Elez Alia. It becomes more apparent that we have to deal here with a loan from the Serbian heroic songs,... 
  14. ^ Elsie 2004, p. xiii.
    „ We found out that there are some songs common to both Serbo-Croatian and Albanian tradition and that a number of Moslem heroes of Yugoslav poetry, such as...Đerđelez Alija are found also in Albanian. ”
  15. ^ Elsie 2004, p. 369.
    „Gjergj Elez Alia.... the Turkish chronicler and historian Ibn Kemal (1468—1534) ... mentions his popularity in folk verse in Bosnia.”
  16. ^ Popović 1988, pp. 164, 166, 200.
    „„Djerzelez Aliya” in Moslem Heroic Songs by Frndić, pp. 9—20...„Djerzelez Aliya, the Emperor's Champion” in Matica Hrvatska 3...„Marko Kralyević and Djerzelez Aliya” was written down by Nikola Voynović, on July 24, 1934, in Novi Pazar in Serbia”
  17. ^ Hadžijahić 1934, p. 45.
    „Đerzelezovo bolovanje”
  18. ^ Milutinović, Sima (), Пјеванија Црногорска и Херцеговачка, сабрана Чубром Чојковићем Церногорцем (Folk songs of Montenegro and Herzegovina collected by Čubro Čojković Cernogorac) (în sârbă), Leipzig: Tauchnica, p. 269, OCLC 257765748, accesat în , Odkud je Gerzelez 
  19. ^ Chadwick, Munro; Nora K. Chadwick (). The Growth of Literature. Cambridge [Anglia]: The University press. pp. 322, 323. Accesat în . Djerzelez-Alija 
  20. ^ Popović 1988, p. 164.
    „A close comparation of epic songs about Djerzelez Aliya and Prince Marko confirm that the poetic image of Djerzelez Aliya was modelled after that of Prince Marko. The Moslems in Bosnia made him hero...”
  21. ^ Popović 1988, p. 164.
    „Djerzelez Aliya's epic horse is similar to Prince Marko's Šarac, and in some Moslem songs is also called Šarac. Like Prince Marko, Djerzelez Aliya is friendly with fairies who help him in times of danger.”
  22. ^ Velikonja, Mitja (), Religious separation and political intolerance in Bosnia-Herzegovina, College Station: Texas A & M University Press, p. 86, ISBN 978-1-58544-989-7, OCLC 53971200, accesat în , According to legend, he was slayed during prayer. He chose not to interrupt his prayers even though he was aware of his imminent death 
  23. ^ Hobdell Jackson, William Thomas; George Stade (). European Writers. New York: Scribner. p. 1753. ISBN 978-0-684-16594-3. Accesat în . The first complete short story, „Put Alije Djerzeleza”, was published in 1920, although two fragments, „Djerzelez u hanu” (Djerzelez at the Inn) and „Djerzelez na putu” (Djerzelez on the Road) had appeared, in issues of Knizevni jug in 1918 and 1919. 
  24. ^ Ivo Andrić, E un pod pe Drina…, Editura Polirom, Iași, 2018, pp. 10-11.
  25. ^ „sarajevothroughhistory”. Sarajevo-tourism web site. Arhivat din original la . Accesat în . THE HOUSE OF ALIJA DJERZELEZ One of the oldest preserved authentic Bosnian houses. It is located on Sagrdzija Street in the old part of town. The house was named after an epic character – Alija Djerzelez. 
  26. ^ Elsie 2004, p. xi.
    „ Gjergj Elez Alia, recorded in Nikaj (District of Tropoja). Published in Visaret e Kombit, Vol II, ed. Bernandin Palay and Donat Kurti (Tirana 1937)”
  27. ^ Elsie, Robert (). A Dictionary of Albanian Religion, Mythology, and Folk Culture. NYU Press. p. 101. ISBN 0-8147-2214-8. 
  28. ^ Elsie 2004, p. xi.
    „There is general consensus nowadays that The Songs of the Frontier Warriors crystallized in the 17th and 18th centuries. The Songs of the Frontier Warriors were first recorded in the early decades of 20th century by Franciscan priests...”
  29. ^ Elsie 2004, p. xi.
    „Despite transmission from a Bosnian Slav milieu, the Songs of Frontier Warriors are by no means simply translations of Serbo Croatian epic verse. They have undergone continuous and independent evolution...and are...a product of the creative genius of the northern Albanian highlands”

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Olesnički, Aleksije (), Tko je zapravo bio Djerzelez Alija? [Who was in fact Djerzelez Alija?] (în croată), Zagreb: Nadbiskupska tiskara, OCLC 493451253 
  • Simović, Živomir (), Ko je zapravo, bio Đerđelez Alija - junak narodnih pesama i vanredna ličnost muslimanske tradicije? [Who was actually Djerzelez Alija — the hero of national songs and exceptional person of Muslim tradition], Mostovi (în sârbă), 23, pp. 81–87, OCLC 442745889