Ösar



Un ösar[1] sau esker[1] este o creastă lungă și șerpuitoare de nisip și pietriș stratificat. Această formă de relief poate fi găsită în regiunile acoperite odinioară de ghețari din Europa și America de Nord. Ösarurile au adesea o lungime de câțiva kilometri și, datorită formei lor uniforme, arată ca niște terasamente de cale ferată.[2]
Formare
[modificare | modificare sursă]Se crede că majoritatea ösarurilor au fost create de pâraiele care curgeau prin tunelurile din interiorul și de sub ghețari. Acestea au avut tendința de a se forma în jurul perioadei maximului glaciar, când mișcarea ghețarilor era lentă. După ce ghețarii s-au topit, sedimentele din pâraie au rămas sub formă de ridicături lungi și șerpuitoare.
Ösarurile pot ajunge la sute de kilometri lungime și au, în general, 20-30 m înălțime.
Sedimentele din care sunt formate ösarurile constau, în general, din nisip și pietriș cu granulație grosieră, depuse de apă, deși se poate găsi lut pietros acolo unde resturile de rocă sunt bogate în argilă. Aceste sedimente sunt stratificate și sortate, și constau de obicei din material de dimensiunea pietrișului/pietrei, cu bolovani ocazionali.[3]
Exemple de ösaruri
[modificare | modificare sursă]În Suedia, Uppsalaåsen se întinde pe 250 km și trece prin orașul Uppsala. Ösarul Badelundaåsen se întinde pe o lungime de peste 300 km de la Nyköping până la lacul Siljan. Ösarul Pyynikki din Pispala, Tampere, Finlanda, se află între două lacuri săpate de ghețari. Un sit similar este Punkaharju din Regiunea Lacurilor din Finlanda.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b Ielenicz, Mihai (). Geomorfologie generală. București: Editura Universitară. p. 109.
- ^ Gedney, Larry (). „Eskers: The Upside-Down Riverbeds”. Alaska Science Forum Article #674. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Easterbrook, D.J. (). Surface Processes and Landforms. New Jersey: Prentice Hall. p. 352. ISBN 0-13-860958-6.