Émile Verhaeren
 | Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră. Puteți contribui la dezvoltarea și îmbunătățirea lui apăsând butonul Modificare. |
| Émile Verhaeren | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Émile Adolphe Gustave Verhaeren  |
| Născut | [1][2][3][4] Sint-Amands, Flandra, Belgia[5] |
| Decedat | (61 de ani)[6][3][4][7] Rouen, Franța[8][9] |
| Înmormântat | Sint-Amands Praalgraf voor Emile Verhaeren[*] |
| Cauza decesului | moarte accidentală (accident feroviar[*]) |
| Căsătorit cu | Marthe Massin[*] |
| Cetățenie |  Belgia[10] |
| Ocupație | scriitor poet dramaturg |
| Limbi vorbite | limba franceză[1][11] |
| Studii | Universitatea Catolică din Leuven Studium Generale Lovaniense[*] Sint-Barbaracollege[*] |
| Limbi | limba franceză |
| Note | |
| Premii | Taylorian Lecture[*] |
| Semnătură | |
 | |
Modifică date / text  | |
Emile Verhaeren (Sint-Amands 21 mai 1855 – Rouen 27 noiembrie 1916) a fost un scriitor belgian de limbă franceză.
Cu 20 de ani mai tânăr, Emil Verhaeren, poet belgian de limbă franceză, era și el cunoscut și prețuit în literatura europeană a epocii. Născut în 1855, a fost unul dintre întemeietorii poeziei simboliste. Era prieten cu majoritatea scriitorilor și artiștilor inovatori ai vremii și protagonistul renașterii artistice a Belgiei. Prima colecție de poeme, “Les Flamandes” (Flamandele), publicată în 1883, regăsea modul naturalist de abordare artistică a subiectului, folosit de pictorii secolului al XVII-lea, Jordaens sau Teniers, și a avut un succes rapid în mediile de avangardă. I-a adus însă un conflict cu Biserica catolică. Au urmat patru volume, scrise într-o vreme de depresie psihică, sub așteptările cunoscătorilor. Forța poetică revine în volumul “Les Heures Claires” (Orele dimineții) din 1896 și se va menține pe tot parcursul creației. În 1898 scrie și prima piesă de teatru, “Les Aubes” (Zorile), un protest împotriva injustiției. Este invitat să conferențieze în Germania, Franța, Elveția, Rusia. Moare, într-un accident de tren, în 1916, fiind câțiva ani pe lista nobelizabilor, dar fără a obține vreodată mult râvnitul premiu.
| Acest articol biografic despre un belgian este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui! |
- ^ a b Bibliothèque nationale de France. „Emile Verhaeren” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în .
- ^ „Emile Verhaeren” (în neerlandeză). RKDartists[*]. Wikidata Q17299517.
- ^ a b Andrew Bell. „Emile Verhaeren” (în engleză). Ilustrator: Andrew Bell. Encyclopædia Britannica Online[*]. OCLC 71783328. OL 15859174W. Wikidata Q5375741. Accesat în .
- ^ a b „Emile Verhaeren” (în engleză). SNAC. Wikidata Q29861311. Accesat în .
- ^ Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Gemeinsame Normdatei. Wikidata Q36578. Accesat în .
- ^ „Emile Verhaeren” (în neerlandeză). RKDartists[*]. Wikidata Q17299517. Accesat în .
- ^ „Emile Verhaeren”. International Music Score Library Project. Wikidata Q523660. Accesat în .
- ^ Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în .
- ^ Otto Schmidt; Serghei Ivanovici Vavilov; Boris Vvedensky; Alexandr Mihailovici Prohorov, ed. (), Верхарн Эмиль (în rusă) (ed. 3), Moscova: Marea Enciclopedie Rusă, OCLC 14476314, Wikidata Q17378135
- ^ Bibliothèque nationale de France. „Verhaeren, Émile (1855-1916)” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în .
- ^ „Emile Verhaeren”. CONOR.SI[*]. Wikidata Q16744133.