Sari la conținut

Émile Verhaeren

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Emile Verhaeren
Date personale
Nume la naștereÉmile Adolphe Gustave Verhaeren Modificați la Wikidata
Născut[1][2][3][4][5] Modificați la Wikidata
Sint-Amands, Flandra, Belgia[6] Modificați la Wikidata
Decedat (61 de ani)[1][7][5][8][4] Modificați la Wikidata
Rouen, Franța[9][10] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatSint-Amands
Praalgraf voor Emile Verhaeren[*][[Praalgraf voor Emile Verhaeren (tomb for poet Emile Verhaeren in Sint-Amands, Belgium)|​]] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluimoarte accidentală[*] (railway accident[*][[railway accident (when a train collides with a pedestrian, animal or other objects (for train crash, see Q1078765 or Q11396408))|​]]) Modificați la Wikidata
Căsătorit cuMarthe Massin[*] Modificați la Wikidata
Cetățenie Belgia[11] Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitor
poet
dramaturg Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba franceză[2][12] Modificați la Wikidata
StudiiUniversitatea Catolică din Leuven
Oude Universiteit Leuven[*][[Oude Universiteit Leuven (university in Leuven (Louvain) (founded 1425 - closed 1797))|​]]
Sint-Barbaracollege[*][[Sint-Barbaracollege (school in Ghent, Belgium)|​]]
Limbilimba franceză  Modificați la Wikidata
Note
PremiiTaylorian Lecture[*][[Taylorian Lecture |​]]  Modificați la Wikidata
Semnătură

Emile Verhaeren (Sint-Amands 21 mai 1855Rouen 27 noiembrie 1916) a fost un scriitor belgian de limbă franceză.

Cu 20 de ani mai tânăr, Emil Verhaeren, poet belgian de limbă franceză, era și el cunoscut și prețuit în literatura europeană a epocii. Născut în 1855, a fost unul dintre întemeietorii poeziei simboliste. Era prieten cu majoritatea scriitorilor și artiștilor inovatori ai vremii și protagonistul renașterii artistice a Belgiei. Prima colecție de poeme, “Les Flamandes” (Flamandele), publicată în 1883, regăsea modul naturalist de abordare artistică a subiectului, folosit de pictorii secolului al XVII-lea, Jordaens sau Teniers, și a avut un succes rapid în mediile de avangardă. I-a adus însă un conflict cu Biserica catolică. Au urmat patru volume, scrise într-o vreme de depresie psihică, sub așteptările cunoscătorilor. Forța poetică revine în volumul “Les Heures Claires” (Orele dimineții) din 1896 și se va menține pe tot parcursul creației. În 1898 scrie și prima piesă de teatru, “Les Aubes” (Zorile), un protest împotriva injustiției. Este invitat să conferențieze în Germania, Franța, Elveția, Rusia. Moare, într-un accident de tren, în 1916, fiind câțiva ani pe lista nobelizabilor, dar fără a obține vreodată mult râvnitul premiu.


  1. ^ a b Emile Verhaeren, International Music Score Library Project, accesat în  
  2. ^ a b Autoritatea BnF, accesat în  
  3. ^ Emile Verhaeren (în engleză), RKDartists 
  4. ^ a b Emile Verhaeren, SNAC, accesat în  
  5. ^ a b The Fine Art Archive, accesat în  
  6. ^ „Emile Verhaeren”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  7. ^ Émile Verhaeren, Discogs, accesat în  
  8. ^ RKDartists, accesat în  
  9. ^ „Emile Verhaeren”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  10. ^ Верхарн Эмиль, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*] 
  11. ^ Verhaeren, Émile (1855-1916), Autoritatea BnF, accesat în  
  12. ^ CONOR.SI[*]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)