Depresie psihotică: Diferență între versiuni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Conținut șters Conținut adăugat
Linia 16: Linia 16:
== Diagnostice diferențiale ==
== Diagnostice diferențiale ==
Simptomele psihotice sunt adesea ratate în cazul celor cu depresie psihotică, fie din cauza că pacienții nu cred că simptomele lor sunt anormale, fie pentru că încearcă să-și ascundă simptomele de alții.<ref name=APP/> Pe de altă parte, depresia psihotică poate fi confundată cu [[tulburare schizoafectivă|tulburarea schizoafectivă]].<ref name=APP/> Din cauza simptomelor suprapuse, printre diagnosticele diferențiale sunt tulburările disociative.<ref>{{cite journal | author = Shibayama M | year = 2011 | title = Differential diagnosis between dissociative disorders and schizophrenia | url = | journal = Psychiatria et Neurologia Japonica | volume = 113 | issue = 9| pages = 906–911 | pmid = 22117396 }}</ref>
Simptomele psihotice sunt adesea ratate în cazul celor cu depresie psihotică, fie din cauza că pacienții nu cred că simptomele lor sunt anormale, fie pentru că încearcă să-și ascundă simptomele de alții.<ref name=APP/> Pe de altă parte, depresia psihotică poate fi confundată cu [[tulburare schizoafectivă|tulburarea schizoafectivă]].<ref name=APP/> Din cauza simptomelor suprapuse, printre diagnosticele diferențiale sunt tulburările disociative.<ref>{{cite journal | author = Shibayama M | year = 2011 | title = Differential diagnosis between dissociative disorders and schizophrenia | url = | journal = Psychiatria et Neurologia Japonica | volume = 113 | issue = 9| pages = 906–911 | pmid = 22117396 }}</ref>

== Tratament ==
Mai multe instrucțiuni de tratament recomandă fie o combinație între antidepresive de a doua generație și antipsihotice atipice sau monoterapia antidepresivă triciclică sau terapia electrocovulsivă (TEC) ca tratament de primă linie pentru depresia psihotică unipolară.<ref>{{cite web | url=http://www.medscape.com/viewarticle/807245_6 | title=Somatic Treatment of an Acute Episode of Unipolar Psychotic Depression | publisher=WebMD LLC | year=2013 | accessdate=4 octombrie 2013}}</ref><ref name = MPG /><ref name = "UPD-MA-SR">{{Cite journal|pmid=16648526|year=2006|last1=Wijkstra|first1=J|last2=Lijmer|first2=J|last3=Balk|first3=FJ|last4=Geddes|first4=JR|last5=Nolen|first5=WA |title=Pharmacological treatment for unipolar psychotic depression: Systematic review and meta-analysis |volume=188|pages=410–5|doi=10.1192/bjp.bp.105.010470|journal=British Journal of Psychiatry|issue=5}}</ref><ref>{{Cite journal|doi=10.1016/j.jad.2012.07.036|title=The treatment of psychotic depression: Is there consensus among guidelines and psychiatrists?|year=2013|last1=Leadholm|first1=Anne Katrine K.|last2=Rothschild|first2=Anthony J.|last3=Nolen|first3=Willem A.|last4=Bech|first4=Per|last5=Munk-Jørgensen|first5=Povl|last6=Ostergaard|first6=Søren Dinesen|journal=Journal of Affective Disorders|volume=145|issue=2|pages=214–20|pmid=23021823|url=https://www.rug.nl/research/portal/en/publications/the-treatment-of-psychotic-depression(a0104b26-7554-4e8d-a13f-b7bff6010772).html}}</ref> Există anumite argumente care indică că terapia combinată dintre un antidepresiv și un antipsihotic este mai eficientă în tratarea depresiei psihotice decât unul dintre aceste tratamente singur sau placebo.<ref>{{Cite journal|last=Wijkstra|first=Jaap|last2=Lijmer|first2=Jeroen|last3=Burger|first3=Huibert|last4=Cipriani|first4=Andrea|last5=Geddes|first5=John|last6=Nolen|first6=Willem A.|date=2015-07-30|title=Pharmacological treatment for psychotic depression|journal=The Cochrane Database of Systematic Reviews|issue=7|pages=CD004044|doi=10.1002/14651858.CD004044.pub4|issn=1469-493X|pmid=26225902}}</ref>


==Referințe==
==Referințe==

Versiunea de la 6 august 2019 13:41

Depresia psihotică, cunoscută și ca psihoză depresivă, este un episod depresiv major care este acompaniat de simptome psihotice.[1] Poate avea loc în contextul tulburării bipolare sau a tulburării depresive majore.[1] Poate fi dificil de distins de tulburarea schizoafectivă, diagnostic care necesită prezența de simptome psihotice timp de cel puțin săptămâni fără ca simptomele tulburărilor de dispoziție să fie prezente.[1] Pentru a se pune diagnostic de depresie psihotică unipolară, este nevoie ca trăsăturile psihotice să se manifeste doar în timpul episoadelor de depresie majoră.[2] Un diagnostic care implică criteriile din DSM-5 necesită îndeplinira criteriilor pentru un episod depresiv major, alături de criteriile pentru trăsăturile psihotice cu congruență a dispoziției sau incongruență a dispoziției.[3]

Simptome

Indivizii cu depresie psihotică experimentează simptome ale episodului depresiv major, alături una sau mai multe simptome psihotice, precum deliruri și/sau halucinații.[1] Delirurile pot fi clasificate în cu congruență a dispozției și cu incongruență a dispoziției, în funcție de dacă natura delirurilor este sau nu în conformitate cu starea de dispoziție a individului.[1] Teme comune ale delirurilor cu congruență a dispoziției sunt sentimentul de vinovăție, pedeapsă, insuficiență personală sau boală.[4] Jumătate din pacienți experimentează mai mult de un tip de delir.[1] Delirurile au loc fără halucinații la aproximativ între jumătate și două treimi din pacienții cu depresie psihotică.[1] Halucinațiile pot fi auditorii, vizuale, olfactive (zâmbet) sau pipăibile (atingere), și sunt în concordanță cu materialul delirant.[1] Afectul este trist, nu plat. Anhedonia severă, lipsa interesului și retardarea psihomotorie sunt prezente în mod caracteristic.[5]

Cauze

Simptomele psihotice tind să se dezvolte după ce individul a avut deja câteva episoade de depresie fără psihoză.[1] În orice caz, odată ce simptomele psihotice s-au ivit, ele tind să reapară la fiecare episod depresiv viitor.[1] Pronosticul pentru depresie psihotică nu este considerat la fel de rău ca cel pentru tulburările schizoafective sau tulburările psihotice primare.[1] De asemenea, cei care au experimentat un episod depresiv cu trăsături psihotice au un risc crescut de recidivare și sinucidere în comparație cu cei care au avut parte de depresie fără trăsături psihotice, și tind să aibă anomalii mai pronunțate ale somnului.[1][4]

Membrii familiei celor care au experimentat depresia psihotică au un risc crescut atât de depresie psihotică cât și de schizofrenie.[1]

Cei mai mulți pacienți cu depresie psihotică afirmă că au avut un prim episod când aveau între 20 și 40 de ani. Ca orice alt episod depresiv, depresia psihotică tinde să fie episodică, simptomele durând o anumită perioadă de timp după care se potolesc. Deși depresia psihotică poate fi cronică (să dureze mai mult de 2 ani), cele mai multe episoade depresive durează mai puțin de 24 luni. Un studiu dirijat de Kathleen S. Bingham a constat că pacienții care primesc tratament adecvat pentru depresie psihotică intră în „remisiune”. Aceștia mărturisesc că au o calitate a vieții similară celor care nu au depresie psihotică[6].

Diagnostice diferențiale

Simptomele psihotice sunt adesea ratate în cazul celor cu depresie psihotică, fie din cauza că pacienții nu cred că simptomele lor sunt anormale, fie pentru că încearcă să-și ascundă simptomele de alții.[1] Pe de altă parte, depresia psihotică poate fi confundată cu tulburarea schizoafectivă.[1] Din cauza simptomelor suprapuse, printre diagnosticele diferențiale sunt tulburările disociative.[7]

Tratament

Mai multe instrucțiuni de tratament recomandă fie o combinație între antidepresive de a doua generație și antipsihotice atipice sau monoterapia antidepresivă triciclică sau terapia electrocovulsivă (TEC) ca tratament de primă linie pentru depresia psihotică unipolară.[8][9][10][11] Există anumite argumente care indică că terapia combinată dintre un antidepresiv și un antipsihotic este mai eficientă în tratarea depresiei psihotice decât unul dintre aceste tratamente singur sau placebo.[12]

Referințe

  1. ^ a b c d e f g h i j k l m n o Hales E and Yudofsky JA, eds, The American Psychiatric Press Textbook of Psychiatry, Washington, DC: American Psychiatric Publishing, Inc., 2003
  2. ^ „Unipolar major depression with psychotic features: Epidemiology, clinical features, assessment, and diagnosis”. www.uptodate.com. Accesat în 29-05-2016.  Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  3. ^ American Psychiatric Association (). Diagnostic and statistical manual of mental disorders (5th ed. Washington DC: American Psychiatric Association. ISBN 9780890425558. 
  4. ^ a b Practice Guideline for the Treatment of Patients with Major Depressive Disorder (PDF). APA Practice Guidelines (ed. 3rd). American Psychiatric Association. . doi:10.1176/appi.books.9780890423387.654001. ISBN 978-0-89042-338-7. Accesat în . 
  5. ^ Rothschild, A.J., 2009. Clinical Manual for Diagnosis and Treatment of Psychotic Depression. American Psychiatric Publishing, Inc. Washington DC, USA ISBN: 978-1-58562-292-4
  6. ^ Bingham, Kathleen (). „Health-related quality of life in remitted psychotic depression”. Journal of Affective Disorders. 
  7. ^ Shibayama M (). „Differential diagnosis between dissociative disorders and schizophrenia”. Psychiatria et Neurologia Japonica. 113 (9): 906–911. PMID 22117396. 
  8. ^ „Somatic Treatment of an Acute Episode of Unipolar Psychotic Depression”. WebMD LLC. . Accesat în . 
  9. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite MPG
  10. ^ Wijkstra, J; Lijmer, J; Balk, FJ; Geddes, JR; Nolen, WA (). „Pharmacological treatment for unipolar psychotic depression: Systematic review and meta-analysis”. British Journal of Psychiatry. 188 (5): 410–5. doi:10.1192/bjp.bp.105.010470. PMID 16648526. 
  11. ^ Leadholm, Anne Katrine K.; Rothschild, Anthony J.; Nolen, Willem A.; Bech, Per; Munk-Jørgensen, Povl; Ostergaard, Søren Dinesen (). „The treatment of psychotic depression: Is there consensus among guidelines and psychiatrists?”. Journal of Affective Disorders. 145 (2): 214–20. doi:10.1016/j.jad.2012.07.036. PMID 23021823. 
  12. ^ Wijkstra, Jaap; Lijmer, Jeroen; Burger, Huibert; Cipriani, Andrea; Geddes, John; Nolen, Willem A. (). „Pharmacological treatment for psychotic depression”. The Cochrane Database of Systematic Reviews (7): CD004044. doi:10.1002/14651858.CD004044.pub4. ISSN 1469-493X. PMID 26225902.