Azuga

Azuga
—  Oraș  —
Stațiunea turistică Azuga
Stemă
Azuga Azuga (România) Localizarea orașului pe harta României
Azuga Azuga (Județul Prahova) Localizarea orașului pe harta județului Prahova
Coordonate: 45°26′42″N 25°33′19″E ({{PAGENAME}})
Țară	România
Județ	Prahova
Atestare documentară	1830
Reședință	Azuga[*]​
Componență	Azuga[*]​
Guvernare
- Primar	Ciprian-George Barbu[*]​ (PNL, 2016)
Suprafață
- Total	83 km²
Altitudine	930 m.d.m.
Populație (2011)
- Total	▼4440 locuitori
- Densitate	53 loc./km²
- Recensământul anterior, 2002	5.213 locuitori
Fus orar	UTC+2
Cod poștal	105100
Prezență online
Primăria Azuga
Localizarea în cadrul județului Localizarea în cadrul județului

Azuga (în trecut, Între Prahove) este un oraș aflat în nordul județului Prahova, Muntenia, România. Se situează în Valea Prahovei, la confluența cu râul Azuga, la poalele Munților Bucegi și Munților Baiului, în vecinătatea culmilor Sorica și Cazacu. Este o stațiune climaterică și turistică importantă, fiind renumită îndeosebi ca stațiune turistică pentru sporturile de iarnă.

Istorie

Un vechi document din anul 1815 menționează hanul Căciula Mare, numit și Hanul Între Prahove, descris de istoricii români V. A. Urechia, în lucrarea sa Drumul Brașovului“ și de Nicolae Iorga, în lucrarea Scrisori de negustori. Datorită vieții pastorale intense, această asezare s-a extins ulterior. Potrivit unor afirmații, hanul s-a construit intre anii 1720-1725, fiind ars în mai multe rânduri de turci. Acest han se află în locul unde este astăzi Biserica Ortodoxă. Hanul Căciula Mare a fost prima cladire construită in aceasta zonă, iar abia în primii ani ai secolului al XVIII-lea au apărut primele locuințe omenești

Primii locuitori ai zonei Văii Prahova sunt păstorii de vite, iar primul locuitor care s-a stabilit în actualul oraș Azuga a fost ciobanul Gheorghe Zangor, care avea în jur de 500 de oi, acesta construindu-și prima casă în jurul anului 1800. În anul 1884 localitățile Predeal, Azuga, Bușteni și Poiana Țapului au format împreună o comună, sub numele de Predeal, iar în anul 1889 reședința Primăriei s-a mutat de la Predeal la Azuga, într-o clădire pusă la dispoziție de regele Carol I.

De-a lungul timpului s-au construit numeroase fabrici în Azuga, prima fiind Fabrica de Sticlă, construită de Aslan în anul 1830, însa aceasta a fost închisă după doar câteva luni; banul Filipescu, proprietarul moșiei, a încercat să o mai închirieze unui bucureștean, dar acesta a dispărut înainte de reluarea producției. În anul 1879 s-a construit o nouă fabrică de sticlă, proprietatea lui S. Grunfeld, fabrica având în jur de 250 de angajați, majoritatea din Boemia. Apoi au urmat fabrica de cașcaval (1882), fabrica de var hidraulic (1885), fabrica de ciment (1885), fabrica de postav (1887), fabrica de salam (1877), fabrica de cherestea (1888), fabrica de șampanie (1892) și fabrica de șamotă (1908). Însă cea mai importantă fabrică construită în Azuga a fost fabrica de Bere, ridicată în perioada 1898-1900 de către specialistul de origine germană Grundt.

Demografie

Componența etnică a orașului Azuga

     Români (94,57%)

     Necunoscută (4,16%)

     Altă etnie (1,26%)

Componența confesională a orașului Azuga

     Ortodocși (92,27%)

     Romano-catolici (1,48%)

     Necunoscută (4,16%)

     Altă religie (2,07%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Azuga se ridică la 4.440 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 5.213 locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,57%). Pentru 4,17% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,27%), cu o minoritate de romano-catolici (1,49%). Pentru 4,17% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Format:Demografie/Azuga

Turism

Fiind situată la poalele munților Bucegi, Azuga este o stațiune climaterică care se poate mândri cu prima pârtie de schi din România omologată de Federația Internațională de Schi - pârtia Sorica. Din acest motiv, dar și datorită investițiilor masive în infrastructura de turism care au avut loc în ultima perioadă, Azuga a devenit una dintre cele mai mari stațiuni de schi din țară.

Pârtiile amenajate din Azuga sunt:

1. Sorica: lungime 2100 m, dificultate medie, diferența de nivel de 561 m, instalație de iluminat nocturn și tunuri de zăpadă
2. Cazacu: lungime 1920 m, dificultate medie, diferența de nivel 530 m
3. Cazacu variantă: lungime 400 m, dificultate medie, dispune de zăpadă artificială
4. Cazacu bretea: lungime 715 m, diferența de nivel 163 m
5. Sorica Sud - lungime 770 m, ușoară
6. La Stână - lungime 910 m, ușoară

Alte pârtii de schi fond, precum și un traseu de snowboard, situate în vecinătatea pârtiei Cazacu, însumeaza 10 km.

Azuga dispune de o telegondolă inaugurată la sfârșitul anului 2007, care oferă acces din punctul superior către toate pârtiile din stațiune. Există de asemenea și instalații de teleschi, miniteleschi si babyschi.

Acces stațiune

Localitatea se află pe DN1 (E 60), porțiunea ce leagă orașele Ploiești și Brașov.

Pe cale ferată, pe calea ferată Ploiești-Brașov, există gara Azuga.

Bibliografie

• Ghinea, Dan - Enciclopedia geografică a României, ediția a III-a, Ed. Enciclopedică, București, 2002. ISBN 973-45-0396-0.
• http://www.primariaazuga.ro/module.php?module=newsannounce&catid=98&item=579 Primaria Azuga
• http://www.tourismguide.ro/html/orase/Prahova/Azuga/istoric.php Istoric Azuga

Legături externe

• http://bisericaazuga.webnode.ro/

• Vin spumant pentru regi, 5 iulie 2006, Cristina Andreea Catana, Jurnalul Național