Paști: Diferență între versiuni
m r2.6.4) (Robot interwiki: Adăugat: bn:ইস্টার |
Stiri (discuție | contribuții) |
||
Linia 200: | Linia 200: | ||
* [http://www.adevarul.ro/locale/braila/EXCLUSIV-_REPORTAJ-_Pastele_la_romani-asa_cum_a_fost_acum_o_suta_de_ani_0_466753644.html EXCLUSIV/ REPORTAJ: Paștele la români, așa cum a fost acum o sută de ani! GALERIE FOTO], 24 aprilie 2011, ''Adevărul'' |
* [http://www.adevarul.ro/locale/braila/EXCLUSIV-_REPORTAJ-_Pastele_la_romani-asa_cum_a_fost_acum_o_suta_de_ani_0_466753644.html EXCLUSIV/ REPORTAJ: Paștele la români, așa cum a fost acum o sută de ani! GALERIE FOTO], 24 aprilie 2011, ''Adevărul'' |
||
* [http://www.jurnalul.ro/special/saptamana-luminata-45960.htm Saptamana Luminata], 28 aprilie 2005, ''Jurnalul Național'' |
* [http://www.jurnalul.ro/special/saptamana-luminata-45960.htm Saptamana Luminata], 28 aprilie 2005, ''Jurnalul Național'' |
||
* Culinar.ro: [http://www.culinar.ro/preparate-traditionale-de-paste/ ''Preparate traditionale de Paste''] |
|||
{{Săptămâna Mare}} |
{{Săptămâna Mare}} |
Versiunea de la 12 aprilie 2012 10:50
Paștele (latină pascha; ebraică פסח, pronunțat pessach; greacă Πάσχα) este o sărbătoare religioasă anuală cu semnificații diferite, întâlnită în creștinism și iudaism. Unele obiceiuri de Paști se regăsesc, cu semnificație diferită, în antichitatea anterioară religiilor biblice.
Etimologie
Cuvântul Paști (acceptat și ca Paște) provine în limba română din forma bizantino-latină Pastihae a cuvântul de origine evreiască Pesah (trecere), moștenit de evrei de la egipteni. Evreii numeau Paseha (Paști) — sau sărbătoarea azimilor — sărbătoarea lor anuală în amintirea trecerii prin Marea Roșie și a eliberării lor din robia Egiptului (Ieșire XII, 27), care se prăznuia la 14 Nisan și coincidea cu prima lună plină de după echinocțiul de primăvară.
Termenul ebraic de Paști a trecut deci în vocabularul creștin pentru că evenimentele istorice care sunt comemorate în sărbătoarea creștină, adică patimile, moartea și Învierea Domnului au coincis cu Paștile evreilor din anul 33. Însă este de la sine înțeles că obiectul sau motivul Paștilor creștine este cu totul altul decât al Paștilor evreilor, între vechea sărbătoare iudaică și cea creștină nefiind altă legătură decât una de nume și de coincidența cronologică.[1]
O altă interpretare, răspândită în secolele trecute la catolici, a fost aceea de pascha – passione, de la passione – suferință (în greacă πάσχω (páscho – sufăr), πάσχει (páschei – suferă).
Unele limbi germanice numesc această sărbătoare după zeița Eostre:
- germană Ostern (das), germana superioară medievală: ōsteren din vechea germană superioară: ōstarun, ōstarūn (formă la plural)
- engleză Easter, dialect northumbrian: Eostre (În engleza medievală: ester, estre din engleza veche: ēaster, ēastre. Alte denumiri ale Zeiței Mame a fertilității, reînvierii și zorilor: Ostare, Ostara, Ostern, Eostra, Eostre, Eostur, Eastra, Eastur, Austron and Ausos). La greci, zeița era numită Eos iar la romani Aurora.
Românii au preluat ambele forme.
Ambele denumiri, germană și engleză, provin din rădăcina indo-europeană aus — a străluci
Paștele creștin
Anul | Catolic | Ortodox |
---|---|---|
2000 | 23 aprilie | 30 aprilie |
2001 | 15 aprilie | |
2002 | 31 martie | 5 mai |
2003 | 20 aprilie | 27 aprilie |
2004 | 11 aprilie | |
2005 | 27 martie | 1 mai |
2006 | 16 aprilie | 23 aprilie |
2007 | 8 aprilie | |
2008 | 23 martie | 27 aprilie |
2009 | 12 aprilie | 19 aprilie |
2010 | 4 aprilie | |
2011 | 24 aprilie | |
2012 | 8 aprilie | 15 aprilie |
2013 | 31 martie | 5 mai |
2014 | 20 aprilie | |
2015 | 5 aprilie | 12 aprilie |
2016 | 27 martie | 1 mai |
2017 | 16 aprilie | |
2018 | 1 aprilie | 8 aprilie |
2019 | 21 aprilie | 28 aprilie |
2020 | 12 aprilie | 19 aprilie |
Semnificație
Paștele reprezintă una dintre cele mai importante sărbători anuale creștine, care comemorează evenimentul fundamental al creștinismului, Învierea lui Iisus Hristos, considerat Fiul lui Dumnezeu în religiile creștine, în a treia zi după răstignirea Sa din Vinerea Mare. Data de început a Paștelui marchează începutul anului ecleziastic creștin. Există unele culte creștine care nu sărbătoresc Paștele.
Modul de calcul pentru Sfintele Paște
Data celebrării Paștelui are la bază două fenomene astronomice: echinocțiul de primăvară și mișcarea de rotație a Lunii în jurul Pământului. Astfel, Paștele se serbează în duminica imediat următoare primei luni pline după echinocțiul de primăvară.
Durata
Paștele creștin are o durată de 40 de zile, cuprinse între sărbătoarea Învierii Domnului (prima duminică de Paști) și sărbătoarea Înălțarii Domnului, care se celebrează la 40 de zile de la Înviere, într-o zi de joi. Primele 3 din cele 40 de zile pascale sunt zile de mare sărbătoare.
Cronologia sărbătorilor pascale
Sărbătoarea Paștilor este precedată de o lungă perioadă de post, în care se comemorează evenimentele premergătoare Învierii Domnului. Ultima săptămână din Postul Mare, numită Săptămâna Patimilor, începe în Duminica Floriilor, când se sărbătorește intrarea lui Iisus Hristos în Ierusalim, și se sfârșește în Sâmbăta Mare. Este săptămâna în care sunt comemorate patimile lui Iisus, răstignirea și moartea Sa din Vinerea Mare.
Obiceiuri de Paști
Cel mai răspândit obicei creștin de Paști este vopsirea de ouă roșii, a căror prezență este obligatorie pe masa de Paști, deși în prezent se vopsesc ouă și de alte culori (verzi, albastre, galbene etc.). În folclorul românesc există mai multe legende creștine care explică de ce se înroșesc ouă de Paști și de ce ele au devenit simbolul sărbatorii Învierii Domnului. Una dintre ele relatează că Maica Domnului, care venise să-și plângă fiul răstignit, a așezat coșul cu ouă lângă cruce și acestea au fost înroșite de sângele care picura din rănile lui Iisus.[2]
Cu ocazia sărbătorilor Pascale gospodinele prepară și alte mâncăruri tradiționale: pască, cozonac, drob.
Unele obiceiuri asociate acestei sărbători, cum ar fi iepurașul de Paști sau căutarea ouălor colorate s-au răspândit și printre necreștini.
Culte creștine care nu sărbătoresc Paștele
Anumite culte creștine nu sărbătoresc Paștele, acestea sunt: Martorii lui Iehova, Biserica Mormonă, Adventiștii de Ziua a Șaptea [3] etc.
Paștele evreiesc
Luna ebraică | Durata (în zile) |
Perioada din calendarul gregorian |
---|---|---|
Nisan | 30 | martie-aprilie |
Iyar | 29 | aprilie-mai |
Sivan | 30 | mai-iunie |
Tammuz | 29 | iunie-iulie |
Av | 30 | iulie-august |
Elul | 29 | august-septembrie |
Tișri | 30 | septembrie-octombrie |
Heșvan | 29 sau 30 | octombrie-noiembrie |
Kislev | 30 sau 29 | noiembrie-decembrie |
Tevet | 29 | decembrie-ianuarie |
Șevat | 30 | ianuarie-februarie |
Adar | 29 sau 30 | februarie-martie |
Adar II | 29 | martie-aprilie |
Semnificație
Pesah (Paștele evreiesc) este o sărbătoare religioasă celebrată de evrei în amintirea eliberării din robia egipteană și ieșirii lor din Egipt (Exodul), sub conducerea lui Moise si pentru invierea lui Iisus.
Vechime istorică
Data de început a Paștelui
Paștele evreiesc este o sărbătoare anuală fixă din calendarul iudaic, care începe în ziua de 14 Nisan. Spre deosebire de Paștele creștin, care începe obligatoriu într-o duminică, data de început a Paștelui evreiesc poate pica în orice zi a săptămânii. Nisan este a șaptea lună a calendarului civil evreiesc. Calendarul religios ebraic nu coincide însă cu cel civil. În calendarul religios, Nisan, care durează de la luna nouă din martie până la luna nouă din aprilie, după calendarul gregorian), este prima lună a anului ecleziastic ebraic, conform poruncii divine:
Luna aceasta va fi pentru voi cea dintâi lună; ea va fi pentru voi cea dintâi lună a anului. (Exodul 12,2).
Conform tradiției ebraice, sărbătoarea Paștelui trebuie să cadă primavara. Calendarul ebraic este însă un calendar lunar, de aceea luna Nisan ar trebui să înceapă cu 11 zile mai devreme în fiecare an solar. Pentru ca Nisan și Paștele să pice primavara, și nu în alt anotimp, se adaugă câte o lună suplimentară (numita Adar II) în anumiți ani. Dintr-un ciclu de nouăsprezece ani, anii 3, 6, 8, 11, 14, 17 și 19 au câte 13 luni lunare, în loc de 12 luni. Acest calendar stabil, folosit și în prezent, a fost introdus în secolul al IV-lea, pentru a se asigura corelarea cu calendarul solar și anotimpurile.
Durata
Paștele se celebrează timp de opt zile, în perioada 15-22 Nisan. Dintre acestea primele și ultimele două zile impun respectarea strictă a regulilor religioase.
Cronologia Paștelui evreiesc
Intrarea evreilor în Pesah este marcată printr-o masă rituală, Seder.
Obiceiuri de Paști
- În câteva sate făgărășene, în lunea luminată[4] se sărbătorește cel mai harnic fecior din sat, prin obiceiul agrar Plugarul.
Note
- ^ Sfintele Paști. crestinortodox.ro.
- ^ www.crestinortodox.ro - Ouăle roșii, tradiție și semnificații
- ^ Ellen Gould Harmon White (1882;1945;2000:302 [116, 117]) Early Writings Ellen G. White Publications, Silver Springs, Maryland.
- ^ Lunea luminată este a doua zi a Sfintelor Paști.
Legături externe
- DEX online: Paști
- Săptămâna Patimilor: crestinortodox.ro/paste/saptamana-patimilor/
- Cântări de Paști: crestinortodox.ro/paste/cantari-paste/
- Obiceiuri de Sfintele Paști: crestinortodox.ro/paste/obiceiuri-traditii-paste/
- Obiceiuri de Paște
- Enciclopedia catolica: Pascua
- Catholic Encyclopedia: Easter
- Crestinul.ro: Paștele
- Info-portal.ro: Sărbătorile la evrei
- Tesu Solomovici: Paște Evreiesc 5766, ziarul Ziua, nr. 3598/12 aprilie 2006
- Jet.ro (Jewish Education Network): Pesach și istoria acestuia
- Mielul de Paște și tradiția la români
- Cum se calculează data Paștelui, 24 Iunie 2010, Andreea Dogar, Evenimentul zilei
- EXCLUSIV/ REPORTAJ: Paștele la români, așa cum a fost acum o sută de ani! GALERIE FOTO, 24 aprilie 2011, Adevărul
- Saptamana Luminata, 28 aprilie 2005, Jurnalul Național
- Culinar.ro: Preparate traditionale de Paste
|
Format:Legătură AF Format:Legătură AF Format:Legătură AF Format:Legătură AF Format:Legătură AF