Județul Sibiu: Diferență între versiuni

Navighează interactiv prin istoric

← Diferența anterioară Diferența următoare →

Conținut șters Conținut adăugat

VizualWikitext

Aliniat

Versiunea de la 31 martie 2012 13:14

Sibiu

— Județ —

Județul Sibiu, împărțire administrativ teritorială

Stemă

Sibiu (România)

Poziția geografică în România

Coordonate: 45°52′N 24°14′E / 45.87°N 24.23°E

Atestare

16 februarie 1968

Reședință

Sibiu

Componență

municipii
orașe
Comune

Guvernare

- președinte al Consiliului Județean Sibiu[*]

Martin Bottesch (FDGR)

- Prefect

Horațiu Răcuciu

Suprafață

- Total

5,432 km²

Populație (2009)

- Total

424,855 locuitori

- Densitate

78 loc./km²

Fus orar

UTC+2

Prefix telefonic

69

Indicativ autovehicule

SB

Locul după populație

24

Prezență online

http://www.cjsibiu.ro/
OpenStreetMap relation

Harta României cu județul Sibiu indicat

Județul Sibiu este un județ situat în sudul Transilvaniei în podișul cu aceelași nume, la nord de Carpații Meridionali, în România. Reședința de județ este municipiul Sibiu.

Geografie

Vecini

Județul Sibiu se învecinează la est cu județul Brașov, la vest și sud-vest cu Alba, la sud-est cu Argeș, la sud cu Vâlcea iar la nord cu județul Mureș.

Suprafață

Județul Sibiu se întinde pe 5.432 km². ceea ce reprezintă 2,28 % din suprafața totală a țarii

Relief

Zona de munte

Munții Făgărașului se întind pe teritoriul județului Sibiu cu partea lor estică și sunt cei mai înalți munți din țară, cu vârfuri (Negoiu, Ciortea, Vârtopu, Vânătoarea lui Buteanu) cuprinse între 2.000 și 2.500 m.
Munții Lotrului
Munții Cindrelului

Zona depresionară

Depresiunea Făgărașului, cu doar o treime din suprafață atribuită județului Sibiu și cu o altitudine cuprinsă între 350 și 500 m.
Depresiunea Sibiului situată în dreapta râului Olt.
Depresiunea Săliștei
Depresiunea Apoldului

Podișuri

Hidrografie

Râul Olt cu afluenții: Arpașu, Porumbacu, Cârțișoara, Cibinul, Pârâul Nou.
Râul Târnava Mare
Râul Cibin cu afluenții săi: Hârtibaciu, Sadu, Sebeș, Rușcior, Strâmba, Râul Vadului.
Râul Sebeș care formează hotarul vestic al județului.

Clima

Județul Sibiu are o climă continental-moderată, cu diferențe de temperatură funcție de formele de relief, astfel temperaturile medii anuale oscilează întra 9,4 grade pe valea Oltului și scad sub 0 grade pe vârful Negoiu. Cantitățile de precipitații medii anuale sunt cuprinse între 650 mm. în zona depresionară și urcă peste 1.300 mm. in zona muntoasă.

Flora și fauna

Flora bine diversificată în specii de: conifere (brad, molid), foioase (fag, stejar, gorun, tei, paltin de munte, arțar, frasin), specii de arbuști (vișinelul, alunul, socul), specii de ierburi (păiuș roșu, iarba câmpului, țepoșică, pieptănăriță) și o gamă variată de specii floristice (macul de munte, crucea voinicului, daria, roua cerului,zambila sălbatică).

Fauna cuprinde specii de: mamifere (capra neagră, cerbul, căpriorul, ursul, râsul, mistrețul, vulpea, iepurele, veverița), păsări (brumărița, mierla gulerată, fâsa de munte, sturzul de piatră, ciocârlia, potârnichea, gaița, cocoșul de munte, ierunca), reptile (șerpi, șopârle, broaște) și pești (păstrăv, biban, clean, crap).

Transporturi

Aerian

Curse interne:

Sibiu-Târgu Mureș
Sibiu-București

Curse externe

Sibiu-Antalya
Sibiu-Stuttgart
Sibiu-Köln
Sibiu-Munchen
Sibiu-Viena
Sibiu-Madrid

Rutier

E81 Satu Mare-Zalău-Cluj Napoca-Sebeș-Sibiu-Râmnicu Vâlcea-Pitești
E68 Arad-Deva-Sebeș-Sibiu-Făgăraș-Brașov
DN1 București-Ploiești-Brașov-Sibiu-Alba Iulia-Cluj Napoca-Oradea
DN7 București-Râmnicu Vâlcea-Sibiu-Deva-Arad
DN14 Sibiu-Sighișoara

Feroviar

Sibiu-Deva
Sibiu-Brașov
Sibiu-Râmnicu Vâlcea
Sibiu-Copșa Mică
Sibiu-Cornăței

Administrație

Articol principal: Politica județului Sibiu.

Consiliul Județean Sibiu (32 de membri) are în urma alegerilor locale din 2008 următoarea alcătuire:

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	PD-L	10
	Forumul German	9
	PSD	9
	PNL	4

Președintele Consiliului Județean Sibiu este Martin Bottesch (FDGR).

Populația

Format:Demografie/Județul Sibiu

Scurt istoric

Descoperirile arheologice făcute pe raza județului atestă faptul că zona a fost locuită încă din paleolitic dovadă stau săpăturile de la Racovița unde s-a găsit un topor de silex aparținând culturii de prund. Fragmentele de ceramică, podoabele, uneltele, mormintele de inhumație, descoperite cu ocazia săpaturilor arheologice ne dovedesc parcurgerea prin etapele succesive ale istoriei (neolitic, epoca bronzului, epoca fierului). La începutul secolului al IX-lea, odată cu pătrunderea ungurilor pe teritoriul Transilvaniei, a început colonizarea cu sași a Sibiului. Primele fortificații au apărut începând cu secolul al XV-lea ca mod de apărare împotriva atacurilor otomane. În anul 1486 Sibiul împreună cu districtele Brașov și Bistrița formează "Obștea Sașilor" (Universitas Saxonum) , comerțul și activitatea intensă a breslelor sibiene fiind apreciate în întreaga Europă. În timpul revoluției de la 1848 la Sibiu s-a constituit Comitetul de Pacificațiune din care făceau parte Avram Iancu, Simion Bărnuțiu, Axente Sever. În anul 1871 ia ființă Banca Albina, cea mai mare bancă românească a acelor vremuri. Sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea reprezintă o etapă de dezvoltare accentuată a întregului ținut, prin trecerea localităților mari, din târguri meșteșugărești în orșe industrial agrare.

Economia

Un rol important în economia judrețului îl au: industria de textile și de confecții, industria de pielărie și încălțăminte, industria de construcții a mijloacelor rutiere, industria materialelor de construcții (prin exploatarea zăcămintelor de marmură, argilă și nisipuri), industria de prelucrare a lemnului, industria alimentară (prin prelucrarea laptelui și a cărnii), comerțul, serviciile și turismul. Exploatarea resurselor naturale sarea și nămolul mineral sunt valorificate in stațiunile balneoclimaterice Bazna și Ocna Sibiului în tratarea unor afecțiuni. O ramură de bază a economiei acestui județ este și agricultura prin creșterea animalelor și cultivarea porumbului, cartofului și orzului.

Atracții turistice

Lacul fără fund de la Ocna-Sibiului
Rezervația de la Valea Sârbă
Lacul Bâlea
Iezerele Cindrelului
Depozitele de calcar de la Cisnădioara și Turnu Roșu
Mărginimea Sibiului
Rezervația de la Valea Sârbă
Biserica fortificată de la Biertan
Turnul scărilor, Sibiu
Biserica Franciscană, Sibiu
Turnul Tâmplarilor, Sibiu
Turnul Blănarilor, Sibiu
Stațiunea balneoclimaterică Băile Bazna
Stațiunea balneoclimaterică Ocna Sibiului
Stațiunea climaterică Păltiniș

Diviziuni administrative

Județul Sibiu are în componență 2 municipii, 9 orașe și 53 de comune.

Municipii

Sibiu-reședința județului
Mediaș

Orașe

Comune

Listă de comune

Bibliografie

Podișul Transilvaniei de sud și unitățile limitrofe. Repere geografice, Grecu Florina, Mărculeț Ioan., Mărculeț Cătălina, Dobre Robert., Edit. Universității din București, 2008.
Județul Sibiu, Monografie, Ilie Moise. Editura Sport Turism București 1981.
Județul Sibiu, Coloianu Nicolae, Dragu Gheorghe, Badea Lucian. Editura Academiei R.S.R. București 1976.
Opportunities to use Sibiu county’s tourist patrimony, Mărculeț Ioan, Mărculeț Vasile. The 5th edition of the Regional Conference of Geography „Geographic Researches in the Carpathian-Danube Space“. The reconsideration of the geographic approach in the contextof globalization, Editura MIRTON, Timișoara 2002.
Repertoriul Arheologic al județului Sibiu, Sabin Adrian Luca, Zeno P.Karl, Adrian Georgescu. ISBN 973-590-856-5, Editura Economică Sibiu 2003.
Etnii și confesiuni religioase în Regiunea de Dezvoltare Centru a României. Observații geodemografice, I. Mărculeț, Cătălina Mărculeț, în Comunicări științifice, Vol. VI., Mediaș, 2007.

Legături externe

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Județul Sibiu

Vezi și

@@ Linia 225: / Linia 225: @@
 * [http://romania.pentru-toti.ro/index.php?cat=4 România în imagini (orașe din județul Sibiu)]
 * [http://romania.pentru-toti.ro/index.php?cat=8 România în imagini (sate din județul Sibiu)]
+* [http://www.hartis.ro/jud/sibiu.html Harta turistică a județului Sibiu]
 == Vezi și ==