Județul Sălaj

Sălaj
—  Județ  —
Stemă
Sălaj (România) Poziția geografică în România
Coordonate: 47°12′N 23°03′E ({{PAGENAME}})
Țară	România
Regiune	Nord-Vest
Atestare	1925
Reședință	Zalău
Componență	municipii orașe Comune
Guvernare
- președinte al Consiliului Județean Sălaj[*]​	Tiberiu Marc (PSD)
- Prefect	Alexandru Végh
Suprafață
- Total	3,864 km²
Populație (2011)
- Total	217,9 locuitori
- Densitate	64 loc./km²
Fus orar	UTC+2
Prefix telefonic	60
Indicativ autovehicule	SJ
Locul după populație	40
Prezență online
http://www.cjsj.ro/ OpenStreetMap relation
Harta României cu județul Sălaj indicat Harta României cu județul Sălaj indicat

Sălaj este un județ în regiunea Transilvania din România.

Geografie

Județul Sălaj este așezat în partea de Nord-Vest a României și se suprapune pe cea mai mare parte a zonei de legătură dintre Carpații Orientali și Munții Apuseni, cunoscută sub denumirea de Platforma Someșană.

Suprafață

Județul se întinde pe 3864,4 km2, ceea ce reprezintă 1,6% din suprafața țării.

Vecini

Județul Sălaj se învecinează la nord cu Satu Mare și Maramureș, la vest și sud-vest cu Bihor iar spre sud, sud-est și est cu județul Cluj.

Relief

Vârful Măgura Priei, Munţii Meseş (996 m.)

Din punct de vedere geografic, județul Sălaj este o zonă de dealuri și depresiuni situate pe cursul văilor Almașului, Agrijului, Someșului, Crasnei si Barcăului. Zona montană este reprezentată în partea de Sud-Vest prin două ramificații nordice ale munților Apuseni: culmile Meseșului cu Vârful Măgura Priei (996 m.) și Plopișului. Depresiunile au o largă răspândire pe teritoriul județului și reprezintă importante zone agricole de concentrare a așezărilor.

Hidrografie

Principala caracteristică a rețelei hidrografice a Sălajului este relativa uniformitate a repartiției râurilor pe întregul teritoriu, cu o foarte slabă prezență a rețelei lacustre naturale, dar cu apariția din ce în ce mai des a lacurilor artificiale. Râurile Someș, Crasna, Barcău, Almaș, Agrij si Sălaj reprezintă principalele ape curgătoare din județ. De asemenea, pe raza județului se află și Lacul de acumulare Vârșolț de pe cursul râului Crasna.

Clima

După expoziția lui, județul Sălaj se află sub directa influență a maselor de aer din vest, încadrându-se în sectorul cu climă continentală moderată. Circulația maselor de aer de înălțime, precum și relieful, prin aspectul și altitudinea lui, creează diferențieri climatice, pe de o parte între vestul și estul județului, iar pe de altă parte, între principalele unitați geo-morfologice. Temperaturile medii anuale sunt cuprinse între 8C0 si 9C0 în cea mai mare parte a județului, excepție facând culmile mai înalte ale muntilor Meseș și Plopiș, precum și zona dealurilor înalte Simișna – Gîrbou, unde temperaturile medii anuale sunt cuprinse între 6C0 si 8C0. Precipitațiile atmosferice medii anuale prezintă valori cuprinse intre 600 mm si 800 mm, valori mai mari inregistrându-se in muntii Meseș și Plopiș, iar mai mici in Depresiunea Almaș – Agrij și pe valea Someșului.

Flora și fauna

Flora bogată în: păduri de foioase (făgete și gorunete unde predomină fagul, carpenul, gorunul, stejarul, cerul, teiul, frasinul, paltinul de munte, ulmul), plantații de conifere (pinul), specii de arbuști (tulichina, socul roșu și negru, vonicerul, alunul, cornul, sângerul, clocotișul, lemnul câinesc), specii de ierburi (vinarița, trepădătoarea, colțișor, silnic, urzica galbenă, sânișoara, leurda, slăbănogul) și multe specii din flora de primăvară (păștița, floarea paștelui, găinușe, brebenei, vioreaua).

Fauna este diversificată în specii de: mamifere (lupul, mistrețul, vulpea, căprioara, iepurele, veverița, viezurele), păsări (mierla, gaița, pițigoiul, privighetoarea, grangurele, ciocănitoarea, fazanul) și reptile (șopârla de câmp, șarpele orb, gușterul, broasca). Fauna apelor este reprezentată de diferite specii de pești (păstrăvul, lipanul, mreana, cleanul, scobarul) și păsări de apă (rațe, lișițe)

Istorie

Istoria prezenței umane pe teritoriul judetului se pierde în negura vremurilor. Cel mai vechi tezaur de aur masiv din România a fost descoperit in județul Sălaj, la Moigrad. Cântărește 780 grame, datează din perioada Neoliticului și întruchipeaza idoli antropomorfi, simboluri ale fertilității.

Poarta castrului Porolissum

Vestigiile dacice sunt răspândinte în aproape întregul județ. În Sălaj au fost descoperite 14 tezaure de monede și podoabe dacice din argint. Pe aici trecea vechea arteră comercială cunoscută sub numele de "Drumul Sării", pe care sarea pleca din interiorul Transilvaniei spre Europa Centrală. O importantă așezare dacică este cea de la Moigrad (Porolissum), situată pe Măgura Moigradului, așezare pomenită de Ptolemen în lucrarea sa "Geografia".

După cucerirea romană și organizarea provinciei Dacia, strategii militari romani au trasat pe muntele Meseș frontiera nord-estică a Imperiului Roman. Acest Limes delimita teritoriile provinciei Dacia de zona ramasă neocupată, cea a dacilor liberi. Demne de remarcat sunt castrele romane de la Buciumi, Romita (Certinae), Tihău, Sutoru (Optatiana) și de la Românași (Largina).

Cronicile bizantine și Gesta Hungarorum a lui Anonymus fac primele mențiuni despre românii din aceste locuri, despre formele lor de organizare (voievodatele lui Gelu si Menumorut), și documentează pentru prima dată localitatea Zalău (Ziloc).

În epoca medievală, prin Sălaj treceau unele dintre cele mai importante drumuri comerciale care legau centrul Transilvaniei de vestul Europei: drumul sării si al negustorilor. Aici s-au ridicat primele fortificații medievale pentru apărarea Transilvaniei.

În lupta pentru independență și unitate națională, purtată de români în epoca moderna, Sălajul a avut reprezentanți de frunte din rândul cărora se remarcă personalități ca Simion Bărnuțiu, Alexandru Papiu Ilarian, George Pop de Băsești, Iuliu Maniu, etc.

Sursa: http://www.cjsj.ro

Economia

Un aport substanțial la economia județului îl are industria de prelucrare a lemnului, industria textilă, fabricarea materialelor de construcție, industria chimică în fabricarea anvelopelor, industria alimentară prin prelucrarea laptelui și a cărnii, comerțul, serviciile și turismul. Un rol important adus economiei acestui județ îl are agricultura prin potențialul favorabil pomiculturii, viticulturii, cultivării cartofului și creșterii animalelor.

Diviziuni administrative

Județul Sălaj are în componență un municipiu, trei orașe și 57 de comune.

Municipii

• Zalău, municipiu și reședință de județ

Orașe

• Șimleu Silvaniei
• Jibou
• Cehu Silvaniei

Sinagoga din Şimleu Silvaniei

Șimleul Silvaniei este situat la 28 de km de Zalău, la poalele dealului Măgura. Orașul cuprinde și satele Bic, Cehei și Pusta. Șimleul Silvaniei este situat în apropierea uneia dintre cele mai vechi așezări din zonă, Dacidava, care a fost un important centru al dacilor liberi. Un alt obiectiv turistic important al Șimleului Silvaniei este Cetatea Bathory (ridicată în secolul al XVI-lea). Cetatea păstrează pavilionul porții, care are două niveluri, două turnuri, un bastion și o parte a zidului de apărare. La Șimleu se află și primul Muzeu al Holocaustului din România, înființat în 2005 în clădirea sinagogii din localitate, care a fost construită în 1876. Orașul deține și o fabrică de șampanie, ale cărei galerii subterane se întind pe o lungime de 3,5 km. Mânăstirea Bic, aflată la 3 km de oraș, este un punct turistic și un loc de pelerinaj. Lacul Cehei și împrejurimile sale constituie rezervație naturală. Ștrandul termal Broscărie, aflat la 5 km de oraș, oferă locuitorilor Șimleului și turiștilor un loc de scăldat și de pescuit.

Jibou este unul din cele patru orașe ale județului și cuprinde satele Cuceu, Husia, Rona și Var. Orașul deține o grădină botanică aflată pe fostul domeniu al nobilillor maghiari Wesselenyi. Băile Jibou este o mică stațiune care folosește efectele curative ale unui izvor cu apă minerală sărată, cu proprietăți asemănătoare acelora de la Băile Herculane.

Cehu Silvaniei este cel de-al patrulea oraș al Sălajului, aflat la 34 de km de municipiul Zalău. Formează o unitatea administrativă comună împreună cu Horoatu Cehului, Motiș, Nadiș și Ulciug. Cehu Silvaniei se află în bazinul râului Sălajului, pe valea acestui râu aflându-se Rezervația naturală "Lunca cu lalea pestriță".

Obiective turistice

Grădina Zmeilor

Mănăstirea Bic, vedere de ansamblu

• Peștera cu picturi rupestre de la Cuciulat
• Castrul roman Porolissum de la Moigrad
• Castrul roman de la Buciumi
• Cetatea Aranyos de la Cheud
• Monumentul lui Mihai Viteazul de la Guruslău
• Monumentele Eroilor Martiri de la Ip și Treznea
• Casa memorială Iuliu Maniu de la Bădăcin
• Mănăstirea Strâmba de la Păduriș
• Mănăstirea "Sfănta Treime" de la Bic
• Grădina Botanică "Vasile Fati" de la Jibou
• Grădina Zmeilor de la Gâlgău Almașului
• Rezervația naturală "Poiana cu narcise" de la Racăș
• Stațiunea Băile Boghiș
• Stațiunea Bizușa

Doua localitati - Cuciulat si Moigrad - plaseaza judetul in topul "zonelor de maxim interes". La Cuciulat, o localitate de pe malul Somesului, intr-o pestera dintr-o zona de exploatare a pietrei de calcar, au fost descoperite picturi rupestre, datand de 12.000 de ani. Ele reprezinta cele mai vechi picturi ale genului din aceasta parte a Europei, provenind din perioada paleoliticului superior. La Moigrad a fost gasit cel mai mare tezaur de aur masiv de pe teritoriul Romaniei, in greutate de 780 g, apatinand perioadei noelitice, cu idoli antropomorfi, simboluri ale fertilitatii. Tot aici se afla o importanta asezare dacica (Porolissum), situata pe magura Moigradului, asezare pomenita de Ptolemeu in lucrarea sa Geographia.

Biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului din satul Stâna, construită în anul 1778, strămutată în incinta complexului monahal al Mănăstirii Bic în anul 1997

Demne de remarcat sunt castrele romane de la Bucium, Romita (Cersiae), Tihau, Sutonu (Opatiana) si de la Romanasi (Largiana). Din motive de aparare a trecatorii Poarta Mesesului si a intregului tinut impotriva invaziilor tatare si turcesti au aparut fortificatii medievale cu rol complex, urmele unor asemenea cetati medievale pastrandu-se la Almas, Moigrad si Simleul Silvaniei.

Numele voievodului valahiei Mihai Viteazul, primul domn care a reusit unirea celor trei tari romane, se leaga de istoria Salajului prin batalia de la Guraslau, la 3 august 1601. Pe o magura din acea zona, un impunator monument vesniceste memoria celui care a implinit cel dintai stravechiul vis de unire a romanilor.

Zestrea monumentelor de arhitectura din judet, in afara unor cetati si edificii monumentale, este deosebit de bine reprezentata si prin bisericile de lemn, in numar de peste 70, datand din secolele XV-XVII, lucrari de arhitectura populara de o inestimabila valoare. Cele mai frumoase exemplare pot fi vazute in localitatile Fildu de sus (biserica datand din 1727, remarcabila prin eleganta siluetei si frumusetea decoratiunilor), Poarta Salajului, Dragu , Lozna si altele. In ceea ce priveste statiunile balneoclimaterice, reprezentative sunt Boghis si Bizusa. Prima, amplasata pe valea raului Barcau, la 15 km de Simleul Silvaniei, este foarte apreciata pentru efectele terapeutice ale apelor termale - sulfuroase, bicarbonate - si pentru frumusetea imprejurimilor, iar cea de-a doua se afla pe Valea Somesului, intr-o frumoasa padure de brazi si foioase, cu ape minerale ce au un deosebit efect curativ.

Rețeaua căilor rutiere

• E81: Muncaci, (Ucraina)-Halmeu-Satu Mare-Zalău-Cluj Napoca-Turda-Alba Iulia-Sebeș-Sibiu-Râmnicu Vâlcea-Pitești-București-Fetești-Cernavodă-Constanța
• DN1C: Cluj Napoca-Ileanda-Halmeu
• DN1F: Cluj Napoca-Zalău-Carei
• DN1G: Huedin-Jibou
• DN1H: Aleșd-Șimleu Silvaniei-Zalău-Jibou-Răstoci
• DN19B:Săcuieni-Nușfalău

Rețeaua căilor ferate

• Zalău-Jibou-Satu Mare-Baia Mare
• Zalău-Sărmășag-Carei
• Zalău-Sărmășag-Șimleu Silvaniei
• Zalău-Jibou-Ulmeni-Cehu Silvaniei
• Zalău-Jibou-Dej-Cluj Napoca

Bibliografie

• Județul Sălaj, Monografie, Victor Cormoș, Valentin Borda. Editura Sport Turism București 1980

Legături externe

• Album de fotografii
• Peștera cu picturi rupestre de la Cuciulat
• Hărțile localităților din județul Sălaj
• Șantierul arheologic Porolissum de la Moigrad
• Trasee turistice în județul Sălaj
• Date demografice conform recensământului din anul 2002
• Hărți detaliate ale României (serviciu de căutare)
• Dicționar de localități din Transilvania (serviciu de căutare)* Lista firmelor din România
• Așezările rurale din Dacia romană intracarpatică
• Institutul de Memorie Culturală a României - CIMEC (Rapoarte arheologice)
• Institutul de Memorie Culturală a României - CIMEC (Lăcașe de cult din România - serviciu de căutare)
• Preoți greco-catolici din Transilvania
• Baze de date si de imagini din geografia României
• Bisericile din România (serviciu de căutare)
• Colegii uninominale pentru alegerea Camerei deputaților în județul Sălaj
• Colegii uninominale pentru alegerea Senatului în județul Sălaj
• Harta turistică a județului Sălaj

Vezi și

AB

AR

AG

BC

BH

BN

BT

BV

BR

BZ

CS

CL

CJ

CT

CV

DB

DJ

GL

GR

GJ

HR

HD

IL

IS

IF

MM

MH

MS

NT

OT

PH

SM

SJ

SB

SV

TR

TM

TL

VS

VL

VN

B

• Județele României
• Județele interbelice ale Regatului României
• Listă de localități din județul Sălaj
• Listă de comune din județul Sălaj
• Lista rezervațiilor naturale din județul Sălaj
• Lista monumentelor istorice din județul Sălaj
• Galeria de steme și steaguri ale județului Sălaj
• Porolissum
• Biserici de lemn din Sălaj
• Episcopia Sălajului
• Vicariatul Silvaniei