Județul Brăila

Brăila
—  Județ  —
Stemă
Brăila (România) Poziția geografică în România
Coordonate: 45°07′N 27°41′E ({{PAGENAME}})
Țară	România
Regiune	Sud-Est
Reședință	Brăila
Componență	municipii orașe Comune
Guvernare
- președinte al Consiliului Județean Brăila[*]​	Gheorghe Bunea Stancu(PSD)
- Prefect	Dumitru Popa
Suprafață
- Total	4,766 km²
Populație (2002)
- Total	373,199 locuitori
- Densitate	86 loc./km²
Fus orar	UTC+2
Prefix telefonic	39
Indicativ autovehicule	BR
Locul după populație	29
Prezență online
http://www.cjbraila.ro/ OpenStreetMap relation
Harta României cu județul Brăila indicat Harta României cu județul Brăila indicat

Brăila este un județ în regiunea Muntenia din România. Județul Brăila este una dintre unitățile administrative cele mai interesante ale țării.

Așezare geografică și limite

Județul Brăila este situat în partea de est a țării, în unitatea numită Câmpia Română. Prin suprafața sa de 4765,8 km², reprezintă 2% din suprafața țării, fiind un județ de mărime mijlocie. Reședința județului este Municipiul Brăila, situat la 200 de km nord-est față de București.

Județul Brăila se învecinează la nord cu Județul Galați, la est cu Județul Tulcea, la sud-est cu Județul Constanța, la sud cu Județul Ialomița, la vest cu Județul Buzău și la nord-vest cu Județul Vrancea.

Această poziționare geografică este avantajoasă,deoarece condițiile naturale și proximitățile sunt prielnice dezvoltării economice și sociale. Relieful și clima favorizează locuirea, iar pe solurile fertile se practică o agricultură bogată. Dunărea deține cantități mari de apă și adapostește numeroase viețuitoare. Apropierea de mare și de capitală înlesnește legăturile cu întreaga țară și cu Europa. Toate aceste elemente conferă Brăilei accesibilitate și deschiderea către întreaga țară.

Relieful

În ciuda faptului că este dominat de câmpie, relieful Județului Brăila este divers și interesant. Peste întinsa Câmpie a Bărăganului numeroase forme se constituie în relief: mici movile, adâncituri care păstrează apa, dune de nisip, largi confluențe ale râurilor, meandre, ostroave, grinduri. Ele conferă acestor ținuturi unicitate și un farmec aparte.

Fluviul Dunărea și râurile care străbat teritoriul județului au cea mai mare importanță în desfășurarea reliefului. În primul rând, Dunărea, întrucât valea fluviului impune, în teritoriu, doua unități deosebite: câmpia în partea vestică și Balta Brăilei, în partea de est; apoi râurile, pentru ca ele delimitează subunitățile în cadrul câmpiei și pentru că în lungul lor se formează lunci.

Zona de Câmpie

Teritoriul situat la vest de Dunăre, reprezintă cea mai mare parte din întinderea județului. Pe această întindere, relieful de câmpie este, în general, neted, întrerupt de movile, văi și lacuri. Râurile care delimitează această zona sunt Siretul, Buzăul și Călmățuiul.

• Siretul curge în partea de nord a județului, formând o câmpie joasă ce se lărgește în partea de vest, unde atinge o lățime de aproape 20 de km la confluența cu Buzăul. Această unitate, numită Câmpia Siretului Inferior este cea mai joasă câmpie a țării, având, în partea vestică înălțimi foarte joase.

• Buzăul curge în partea de nord-vest a județului, printr-o luncă joasă, numită Câmpia Buzăului. Aceasta se prezintă ca un culoar nisipos, larg de 3-5 km, pe care Buzăul a creat multe grinduri și albii părăsite.

• Călmățuiul curge în partea de sud a județului și formează, în lungul său, o câmpie nisipoasă, care face parte din Bărăganul Ialomiței. Aceasta este mai înalta decat luncile formate în lungul Siretului și al Buzăului și cuprinde în sud Câmpul Mohreanu, unde se află cele mai mari înălțimi din județ (60 m) și Câmpia Roșiori, cu nisipuri cultivate.

În partea centrală a județului, între Lunca Dunării, a Siretului a Buzăului și a Călmățuiul se desfășoară Câmpia Brăilei. În partea centrală a acesteia există o zona mai joasă, ca o vale seacă, largă de aproape 3 km, în care se presupune ca ar fi curs în vremuri îndepărtate un braț al Dunării. Această vale, care mai este numită și Burduful Iancăi, desparte Câmpia Brăilei în doua sectoare:

• Sectorul estic ce cuprinde Câmpul Viziru;
• Sectorul vestic ce cuprinde Câmpul Gemenele, Câmpul Ianca și Cămpul Mircea Vodă.

Balta Brăilei

Balta Brăilei, în estul județului, este teritoriul cuprins între cele doua brațe principale ale Dunării. Ea începe de la bifurcația Dunării de la nord de Giurgeni și se desfașoarâ până la confluența celor două brațe în aval de Brăila. Acest teritoriu foarte jos a fost candva mlăștinos, asemănător cu Delta Dunării. În secolul trecut, el a fost desecat, indiguit și transformat într-un uscat care poartă numele de Insula Mare a Brăilei.

• Insula Mare a Brăilei are o lungime medie de 60 de km și o lătime de până la 20 de km. După desecare, ea a devenit teren agricol, dar pentru transformarea băltii în uscat a fost necesară o luptă aprigă cu apele Dunării. Astfel, au fost înalțate diguri pe o lungime totală de 117 km, a fost pompată apa din interior și au fost construite canale de irigații. Insula a devenit unul dintre cele mai productive terenuri agricole din țară, dar peisajul natural a fost înlocuit cu unul artificial, mediul a fost modificat în profunzime, iar istoria acestei transformări este marcată de chinuri și nedreptăți.

În brațul vestic al Dunării, apele se despletesc în mai multe cursuri secundare, ce închid, în interior, un teritoriu inundabil, cunoscut sub numele de Insula Mică a Brăilei.

• Insula Mică a Brăilei ocupă o suprafață mult mai restrânsă decât Insula Mare, desfașurându-se între cursul principal și brațele Dunării, de la bifurcația Giurgeni-Vadu Oii și până la sud de Braila, la confluența brațului Cravia cu Dunărea. Insula Mica păstrează peisajul natural, care este foarte asemănător cu Delta Dunării și este protejat, arealul fiind declarat parc natural.

Diviziuni administrative

Județul este compus din un municipiu, 3 orașe și 40 de comune.

Municipii

• Brăila

Orașe

• Făurei
• Ianca
• Însurăței

Comune

Bărăganul Berteștii de Jos Bordei Verde Cazasu Chiscani Ciocile Cireșu Dudești Frecăței Galbenu

Gemenele Grădiștea Gropeni Jirlău Mărașu Măxineni Mircea Vodă Movila Miresii Racovița Râmnicelu

Romanu Roșiori Salcia Tudor Scorțaru Nou Siliștea Stăncuța Surdila-Găiseanca Surdila-Greci Șuțești Tichilești

Traian Tudor Vladimirescu Tufești Ulmu Unirea Vădeni Victoria Vișani Viziru Zăvoaia

Legături externe

• Colegii uninominale pentru alegerea Camerei deputaților în județul Brăila
• Colegii uninominale pentru alegerea Senatului în județul Brăila
• Consiliul Județean Brăila, Situl oficial, cu informații despre istoria, geografia, demografia și instituțiile județului Brăila
• Despre județul Brăila
• Bisericile din România (serviciu de căutare)
• Rezultatele recensamantului 2011 la Braila pe fiecare localitate
• Harta turistică a județului Brăila

Balta Brăilei

• Balta Mică a Brăilei, a doua Deltă a României, 14 august 2010, Adevărul
• REPORTAJ : Balta Mică a Brăilei, a doua Deltă a României, 6 august 2010, Adevărul
• REPORTAJ/Turism la Brăila: Insula cu Balta lui Terente, la super-ofertă - FOTOGALERIE, 28 martie 2011, Adevărul
• GALERIE FOTO/Balta lui Terente și patria vulturului codalb a fost declarată a doua deltă a Dunării, 16 mai 2010, Adevărul
• A doua deltă a Dunării a fost deschisă turismului. Balta Mică a Brăilei își așteaptă de astăzi vizitatorii, 20 mai 2011, Adevărul
• Ascunzătoarea lui Terente poate fi vizitată de turiști, 12 martie 2010, Adevărul

Vezi și

AB

AR

AG

BC

BH

BN

BT

BV

BR

BZ

CS

CL

CJ

CT

CV

DB

DJ

GL

GR

GJ

HR

HD

IL

IS

IF

MM

MH

MS

NT

OT

PH

SM

SJ

SB

SV

TR

TM

TL

VS

VL

VN

B

• Județele României
• Județele interbelice ale Regatului României
• Listă de localități din județul Brăila
• Listă de comune din județul Brăila
• Lista monumentelor istorice din județul Brăila
• Lista rezervațiilor naturale din județul Brăila
• Galeria de steme și steaguri ale județului Brăila