Județul Brașov

Brașov
—  Județ  —
Județul Brașov, împărțire administrativ teritorială
Stemă
Brașov (România) Poziția geografică în România
Coordonate: 45°47′N 25°17′E ({{PAGENAME}})
Țară	România
Regiune	Centru
Atestare	1968
Reședință	Brașov
Componență	municipii orașe Comune
Guvernare
- președinte al Consiliului Județean Brașov[*]​	Aristotel Căncescu (PNL)
- Prefect	Ion Gonțea
Suprafață
- Total	5,363 km²
Populație (2002)
- Total	596,14 locuitori
- Densitate	111,2 loc./km²
Fus orar	UTC+2
Prefix telefonic	68
Indicativ autovehicule	BV
Locul după populație	12
Prezență online
http://www.judbrasov.ro/ OpenStreetMap relation
Harta României cu județul Brașov indicat Harta României cu județul Brașov indicat

Brașov este un județ din România aflat în sud-estul Transilvaniei, care include regiunile istorice Țara Bârsei, Țara Făgărașului și Altland-ul săsesc.

Geografie

Vecini

Situat în partea centrală a țării, pe cursul mijlociu al râului Olt, în interiorul arcului Carpatic și deținând 2,3% din suprafața țării (5351 km²), județul Brașov se învecinează cu opt județe. La est se mărginește cu județul Covasna, în sud-est cu judetul Buzau, în sud cu județele Prahova, Dâmbovița și Argeș, la vest cu județul Sibiu, iar în nord cu județele Mureș și Harghita.

Municipiul Brașov (reședința județului) este situat la 25^o30' longitudine estică și 45^o45' latitudine nordică cu o altitudine medie de aproximativ 600 m față de nivelul Mării Negre.

Suprafața

Județul Brașov are o suprafață de 5.363 km², reprezentând 2,3% din suprafața țării.

Relieful

Relieful județului este accidentat și crește în altitudine de la nord spre sud. La nord se află Depresiunea Făgărașului și Depresiunea Brașov, despărțite de către culmile scunde ale Munților Perșani, iar la nord-vest se întinde o parte din Podișul Târnavelor. Spre sud se înalță versantul nordic al Făgărașului, care depășește în unele locuri 2000m altitudine, Munții Bucegi, Piatra Craiului, Postăvaru, Piatra Mare, Munții Ciucaș și o parte din Munții Întorsura Buzăului.

Apele

Cel mai important râu este Oltul, care străbate județul pe o distanță de 210 km. Pe parcurs primește: Baraoltul, Vârghișul, Aita, Homorodul Vechi, Valea Mare, Râul Negru, Timișul, Bârsa, Ghimbășelul, Șinca, Sâmbăta, Vulcănița, Sebeșul, Berivoiul, Breaza, Viștea și Rodbavul. În categoria apelor stătătoare se înscriu lacurile glaciare din Munții Făgăraș (Urlea, Podragul) și cele antropice pentru alimentarea cu apă potabilă a localităților.

Clima

Clima județului este temperat-continentală, mai precis caracterizată de nota de tranziție între clima temperată de tip oceanic și cea temperată de tip continental; mai umedă și răcoroasă în zonele montane, cu precipitații relativ reduse și temperaturi ușor scăzute în zonele mai joase. Pe vârful Omul se înregistrează cea mai joasă temperatură medie anuală (-2,6 ^oC) și cea mai ridicată medie de precipitații anuale din țară (1.346 mm). Temperatura medie anuală în județ este de 8 ^oC. Temperatura minimă absolută pe țară a fost înregistrată la 25 ianuarie 1942 în localitatea Bod (-38,5 ^oC). Vânturile nu prea străbat depresiunile, dar pe culmile munților ajung chiar și la 25-30 m/s. Vânturile de vest aduc ploi, iar cele dinspre nord și nord-est concură la păstrarea timpului frumos.

Fauna

Fauna este foarte variată, grație multitudinii biotipurilor întâlnite din v. Oltului pâna pe crestele muntoase. Dacă în mlaștinile eutrofe ale Tarii Bârsei se întâlnesc numeroase specii interesante, unele relicte glaciare, ecosistemele xerofite de pe Tâmpa sau Dealul Cetatii sunt populate de numeroase specii de ichneumonide, etc. Apele de munte și de șes sunt populate de specii diferite de pești (păstravi, lipan, mreana, etc.) iar în sistemele cu exces de umezeala, ca si în paduri, abundă specii de amfibieni, reptile, păsări (șorecarul comun, șorecarul încaltat, barza albă, barza neagră, vânturei, hereți, potârnichi, acvile, cocoșul de munte, prundărișul de piatră) și mamifere (capra neagră, ursul, căpriorul, mistrețul, râsul, etc).

Rețeaua căilor rutiere

Din județul Brașov rețeaua căilor rutiere totalizează 1.449 km. Dintre aceștia, 398 km sunt drumuri naționale.

Șosele internaționale

• E60 - Brest - Nantes - Orléans - Basel (Bâle) - Viena - Budapesta - Oradea - Cluj-Napoca - Brașov - București - Constanța, cu prelungirea Poti - granița cu China

• E68 - Szeged (Seghedin) - Nădlac - Arad - Deva - Sebeș - Sibiu - Făgăraș - Brașov

Drumuri naționale

• DN1 - Oradea - Cluj-Napoca - Turda - Alba Iulia - Sebeș - Sibiu - Făgăraș - Brașov - București
• DN1A - Brașov - Săcele - pasul Bratocea - Vălenii de Munte - Ploiești - Buftea - București
• DN1J - Șercaia - Comăna de Jos - Hoghiz
• DN10 - Brașov - Hărman - pasul Buzău - Buzău
• DN11 - Brașov - Hărman - pasul Oituz - Onești - Bacău
• DN73 - Brașov - Bran - Câmpulung - Pitești
• DN73A - Predeal - Pârâul Rece - Râșnov - Zărnești - Șinca - Șercaia

Rețeaua căilor feroviare

Rețeaua căilor feroviare are o lungime de 335 km, municipiul Brașov fiind unul dintre cele mai importante noduri de cale ferată din România. Din acesta pornesc șase ramificații:

• Tronsonul Brașov - Predeal - București
• Tronsonul Brașov - Sfântu Gheorghe - Gheorgheni
• Tronsonul Brașov - Rupea - Sighișoara - Teiuș
• Tronsonul Brașov - Făgăraș - Sibiu - Vințu de Jos
• Tronsonul Brașov - Hărman - Întorsura Buzăului
• Tronsonul Brașov - Zărnești

Stema judeţului în perioada comunistă

Populația (2008)

Populația este așezată în 4 municipii: Brașov, Făgăraș, Săcele și Codlea, 5 orașe (Predeal, Râșnov, Rupea, Victoria, Zărnești) și 43 comune cu 150 sate.

Numărul total al populației la 1.07.2000 era de 628.643 locuitori dintre care bărbații reprezintă 307.151 și femeile 321.492.

În mediul urban trăiesc 75,6% din locuitori, iar în cel rural 24,4. Repartizați pe grupe de vârstă locuitorii județului Brașov se împart în următoarele categorii: 0-14 ani 17,1%; 15-59 ani 67,3%; 60 ani și peste 15,6%.

Densitatea populației este de 117,2 locuitori /Km2.

• Date generale:

• Total locuitori .............. 596.642
• Populație urbană ......... 440.701
• Populație rurală ........... 155.941
• Sex masculin .............. 290.196
• Sex feminin ................. 306.446

• Populația stabilă pe orașe:

• Municipiul Brașov .............. 278.712
• Municipiul Făgăraș ............ 38.125
• Municipiul Săcele .............. 32.185
• Municipiul Codlea .............. 24.570
• Orașul Predeal ................ 5.270
• Orașul Zărnești ................. 25.796
• Orașul Râșnov .................. 16.193
• Orașul Victoria .................. 8.788
• Orașul Rupea .................... 5.664
• Orașul Ghimbav ................. 5.398

Stema judeţului în perioada interbelică

• Structura etnică:

• Români .......................... 87,3%
• Maghiari (și secui)........... 8,7%
• Germani (și șvabi, sași).... 0,8%
• Alte naționalități .............. 3,3%

• Structura după religie:

• Ortodocși .............. 85,4%
• Romano-catolici ..... 3,9%
• Evanghelici ............ 2,6%
• Reformați ............... 2,5%
• Unitarieni ............... 1,1%
• Greco-catolici ......... 0,8%
• Alte religii ............... 3,7%

Politică

Componența Consiliului Județean Brașov este următoarea:

2004 - 2008     Partid Consilieri Componența Consiliului   Alianța Dreptate și Adevăr (10 PNL și 10 PD) 20                                           Partidul Social Democrat 9                                           Uniunea Democrată Maghiară din România 3                                           Partidul România Mare 2

2008 - 2012     Partid Consilieri Componența Consiliului   Partidul Democrat-Liberal 13                             Partidul Național Liberal 12                             Partidul Social Democrat 7                             Uniunea Democrată Maghiară din România 2

Președinte de Consiliu ales este Cancescu Aristotel Adrian - PNL, iar vicepreședinți sunt Attila Kovacs - UDMR și Ion Ochi - PSD.

Scurt istoric

Prezența din timpuri străvechi a omului în județul Brașov este semnalată în numeroase puncte, încă din perioada anilor 60.000 - 40.000 î.Hr. Așezările umane au persistat mai apoi, neîntrerupt, traversând epoca pietrei cioplite, neoliticul, epoca bronzului și, în final, epoca fierului. Nenumărate piese decoperite (vase de lut, arme din diferite materiale, monede, obiecte de podoabă, unelte agricole și de meșteșugărit etc.) atestă larga dezvoltare a civilizației locale.
În această zonă au locuit dacii cumidavensi, având centrul principal la Cumidava (Râșnov). În această perioadă, zona județului a cunoscut o vastă înflorire din toate punctele de vedere, atât materiale cât și culturale. După epoca cuceririi romane, viața și-a continuat același ritm, sub supravegherea Cohortei "VI Nova Cumidavensium Alexandrina". Autoritățile de ocupație au adus meșteri care au dezvoltat infrastructura, construind castre, apeducte și drumuri.
După retragerea legiunilor aureliene, populația autohtonă care a rămas fără intrerupere a cunoscut populații migratoare care au trecut prin această zonă atrase de bogăția locurilor. Cea mai pregnantă amprentă și-au pus-o triburile slave, așezate în număr mare, care au lăsat o seamă de mărturii - mai ales în toponimii și hidronimii. Secolele X-XI marchează cristalizarea primelor formațiuni politice în zona Țării Făgărașului și Țării Bârsei. Astfel, la 1003, ducatul lui Kean, care se întindea și asupra acestor teritorii, este cucerit de către regele ungar Ștefan. Ducatul lui Kean (strămoșul lui Salanus) era intre Dunăre și Tisa. El trebuie raportat, desigur, la dominația Primului Țarat Bulgar în zonă, dominație care, fără să aibă amploarea susținută de unii istorici, a fost, totuși, o realitate. Se pare totuși că, vreme de două secole, regalitatea maghiară nu și-a putut exercita suveranitatea deplină asupra acestor locuri, astfel încât de abia după 1200 au putut fi colonizați sașii, secuii și teutonii. Multă vreme, românii s-au condus după Jus valahicum antiqua lex, obiceiul pământului, iar Țara Făgărașului a fost o feudă a Țării Românești de-a lungul secolelor XIV-XV, cu drept de vamă încă din secolul al XIII-lea . Pe la 1290, o oaste românească pornită din Făgăraș și condusă de legendarul Negru Vodă "descalecă" în Țara Argeșului, la Câmpulung Muscel, și pun bazele Țării Românești de mai târziu.

Economie

Economia judetului Brasov este complexă, cu un pronunțat caracter industrial. La începutul anului 2001 numărul agenților economici cu capital integral sau majoritar de stat se ridica la 79, din care 6 regii autonome si 73 societati comerciale. Numarul agenților economici cu capital privat se ridică la 14.717. Structura pe activități a economiei celor 14.796 agenți economici din județ este următoarea: - industrie - 1421 (principalele ramuri fiind industria constructoare de mașini si cea a prelucrării metalelor, urmată de industria chimică);

- agricultura și silvicultura - 229; - construcții - 530; - comerț - 8.257; - transporturi - 563; - cercetare și proiectare - 185; - turism - 773; - informatică - 171; - prestări servicii - 1.599; - finanțe, bănci, asigurări - 58. Comparativ cu anul 1989, producția industrială din anul 2001 a fost mai mică cu 78,1%. Ritmul de scădere a fost de-a lungul acestor ani mai mare în județul Brașov decât la nivel național. Scăderile au fost substanțiale iar creșterile, atunci când s-au produs, au fost nesemnificative. Totusi tendința în ultimii doi ani consecutivi este de usoară creștere (cu 2,7% în anul 2002 față de 1999 și cu 0,5% în anul 2001 față de 2000). În industria județului Brașov, scăderea producției industriale în perioada de după 1990, se datorează în primul rând existenței celor două societăți mari cu capital majoritar de stat, S.C. Tractorul S.A. și S.C. Roman S.A., unde numărul mare de salariați și câștigurile salariale ale acestora nu au avut corespondent în creșteri de producție și productivitate.

Din punctul de vedere al producției fizice, tendința generală de-a lungul perioadei 1996-2001 a fost de scădere la majoritatea produselor. Se remarcă astfel o reorientare structurală a producției brașovene funcție de cerere dar și de posibilitățile de asigurare a materiei prime. Scade continuu producția de autocamioane, tractoare, carne, lapte de consum, îngrașăminte chimice, dar crește producția de brânzeturi, bere, încălțăminte, rulmenți, motoare electrice de 0,25 kw și pește. Numărul salariaților din industrie a scăzut constant în perioada 1996-2001, astfel în anul 2001 mai lucrau în industrie doar 66,5% din salariatii anului 1996, acest lucru datorându-se scăderii producției industriale. O parte dintre salariații disponibilizați din industrie au putut să se reorienteze spre alte domenii economice (mai ales comert, domeniu în care salariile sunt net inferioare), dar nici acestea nu au putut absorbi numarul mare al acestora, rezultând o creștere dramatică a șomajului de la 3,8% în 1996 la 9,4% în 2001. După o cădere bruscă în 1990 a volumului exportului, începând cu anul 1991 exportul județului Brașov are o tendință puternică de creștere. Exportul brașovean a fost în mare parte susținut de marii agenti economici de stat care și-au pierdut treptat piața de desfacere, iar firmele nou aparute pe piața economică, deși unele dintre ele au avut o activitate prolifică, nu au reușit să compenseze pierderea piețelor externe ale marilor agenți economici. O parte importantă a agenților economici cu activitate de export lucreaza în loan.

În anul 2001 față de anul 1996 volumul exportului județului Brașov a crescut cu 50,0%.

Până în anul 1997 soldul balanței de comerț exterior al județului Brașov a fost în general pozitiv, după care a fost constant negativ ajungând în anul 2001 la o valoare de -108.216 mii $. Acestă situație a avut loc pe fondul creșterii într-un ritm mai accelerat a importurilor față de exporturi. La 31.12.2001 fondul funciar se întindea pe o suprafață agricolă de 297.367 ha reprezentând 55,5 % din totalul terenurilor din județul Brașov, restul fiind ocupat de păduri, ape și alte categorii de folosință. Terenul arabil ocupă 118.151 ha, pașunile 119.890 ha, iar fânețele, viile și livezile 20% din suprafața agricolă (59.326 ha). În agricultură județului Brașov creșterea animalelor este puternic reprezentată, atât în sectorul de stat, cât și în cel privat. În sectorul privat al agriculturii, existau la sfârșitul anului 2001 următoarele efective de animale: bovine 61.761 capete, din care 91,6% aparținând fermelor familiale; porcine total 56.749 capete, din care 87,8% în ferme familiale, ovine și caprine total 209.880 capete, din care 98,4% în ferme familiale; păsări total 1.776 mii capete, din care 23,4% în ferme familiale. Sectorul privat al agriculturii din județul Brașov deține ponderi mari în producția totală vegetală, astfel: la grâu 90,7%, la orz 87,6%, la orzoaică 95,0%, la ovăz 98,5%, la cartofi 94,5%, la sfecla de zahar 93,1%, acestea constituindu-se în culturi reprezentative pentru județul Brașov. Existența încă a unor institute de cercetare, dar și intensificarea acestei activitați pe lângă universități ar putea crea premizele unei dezvoltări tehnologice atât de necesare în procesul de retehnologizare. Există în județul Brașov 13 centre de cercetări specializate în domeniul agricol (sfecla de zahăr, cartof, pajisti), în domeniul automobilistic sau al produselor refractare și metalelor. S-au înfiintat chiar și centre de cercetare private în domeniile arheologiei si medicinii.

Atracții turistice

Intrare în Canionul Şapte Scări

• Templul de la Șinca Veche - peste 7.000 ani vechime
• Municipiul Brașov și împrejurimile sale
• Rezervația Naturală Tâmpa (singura din lume aflată in centrul unui oraș)
• Munții Făgăraș
• Tigăile din Munții Ciucaș
• Complexul piscicol Dumbrăvița
• Bălțile piscicole Rotbav
• Parcul Național Piatra Craiului
• Poiana Narciselor de la Dumbrava Vadului, (rezervație naturală), (momentan închisă pentru conservare)
• Pădurea Bogății
• Coloanele de bazalt de la Racoș
• Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită de la Comăna de Sus
• Peștera Comăna
• Mlaștina Hărmanului
• Peștera Bârlogul Ursului
• Peștera Valea Cetății
• Peștera Liliecilor, monument al naturii de la Peștera, comuna Moieciu
• Cheile Zărneștilor, monument al naturii
• Vulcanii noroioși de la Băile Homorod
• Muntele Postăvaru
• Cascada Tamina și Canionul Șapte Scări din Masivul Piatra Mare
• Abruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura (rezervația naturală), pe teritoriul administrativ al orașului Râșnov și al comunelor Bran și Moieciu
• Dealul Lempeș, Sânpetru
• Cheile Văii Mari - Dopca, monument al naturii, pe teritoriul administrativ al comunelor Apața, Hoghiz și Racoș
• Stejărișul Mare (Colții Corbului Mare) (rezervație naturală)
• Cotul Turzunului, satul Hoghiz

Biserica fortificată de la Hărman

• Situl fosilifer Ormeniș
• Microcanionul în bazalt de la Hoghiz
• Bisericile fortificate din Țara Bârsei
• Mănăstirea Brâncoveanu, Sâmbăta de Sus
• Mănăstirea Franciscanilor, Brașov
• Cetatea Făgăraș
• Castelul Bran
• Cetatea Rupea
• Cetatea Feldioara
• Cetățile țărănești de la Râșnov, Prejmer, Hărman, Sânpetru
• Stațiunile Poiana Brașov, Zizin și Predeal
• Turbăria de la Mândra, (Rezervație naturală)

Diviziuni administrative

Județul este compus din 4 municipii, 6 orașe și 48 de comune.

Orașe și municipii în prezent

Stemă	Municipii	Stemă	Orașe
	Brașov		Ghimbav
	Făgăraș		Râșnov
	Codlea	Fișier:Stema Reps.png	Rupea
	Săcele		Victoria
			Zărnești
			Predeal

Comune

Apața Augustin Beclean Bod Bran Budila Bunești Cața Cincu Comăna

Cristian Crizbav Drăguș Dumbrăvița Feldioara Fundata Hălchiu Hărman Hârseni Hoghiz

Holbav Homorod Jibert Lisa Mândra Măieruș Moieciu Ormeniș Părău Poiana Mărului

Prejmer Racoș Recea Șercaia Șinca Șinca Nouă Sâmbăta de Sus Sânpetru Șoarș Tărlungeni

Teliu Ticușu Ucea Ungra Vama Buzăului Viștea Voila Vulcan

Surse bibliografice

1. S. Pop, Șt. Princz, "Brașov - ghid turistic", Ed. Pentru Turism, București, 1974,
2. Pagini aurii, Județul Brașov, ediția 2005
3. ADAC, Straßenatlas Ost-Europa, ADAC e.V, München, 1993
4. Liviu Stoica, Gheorghe Stoica, Gabriela Popa (2011). Castele și cetăți din Transilvania: județul Brașov. București. ISBN 978-973-0-11186-6. Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor (link)

Legături externe

• Harta turistica a județului Brașov
• Harta județului.
• Date demografice conform recensământului din anul 2002
• Lista firmelor din Județul Brașov
• Așezările rurale din Dacia romană intracarpatică
• Institutul de Memorie Culturală a României - CIMEC (Rapoarte arheologice)
• Institutul de Memorie Culturală a României - CIMEC (Lăcașe de cult din România - serviciu de căutare)
• Preoți greco-catolici din Transilvania
• Bisericile din România (serviciu de căutare)
• Dicționar de localități din Transilvania (serviciu de căutare)
• Harta autostrăzii Transilvania (Brașov-Cluj-Oradea-Borș)
• Codurile poștale ale localităților din Județul Brașov
• Forumul German din județul Brașov

Vezi și

AB

AR

AG

BC

BH

BN

BT

BV

BR

BZ

CS

CL

CJ

CT

CV

DB

DJ

GL

GR

GJ

HR

HD

IL

IS

IF

MM

MH

MS

NT

OT

PH

SM

SJ

SB

SV

TR

TM

TL

VS

VL

VN

B

• Județele României
• Județele interbelice ale Regatului României
• Listă de localități din județul Brașov
• Listă de comune din județul Brașov
• Lista monumentelor istorice din județul Brașov
• Lista rezervațiilor naturale din județul Brașov
• Galeria de steme și steaguri ale județului Brașov