Daia Română, Alba: Diferență între versiuni

← Diferența anterioară Diferența următoare →

Conținut șters Conținut adăugat

Aliniat

Versiunea de la 17 ianuarie 2012 10:19

Pentru alte sensuri, vedeți Daia (dezambiguizare).

Daia Română (în germană Dallendorf, Luprechttal, Thal, în maghiară Oláhdálya, Dálya) este un sat în județul Alba, Transilvania, România. Este reședința comunei Daia Română.

Așezare

Localitatea Daia Română este situată în Podișul Secașelor.

Istoric

Pe teritoriul satului au fost descoperite (în punctul “Părăuț”) urmele unei așezări neolitice aparținând Culturii Petrești (de la sfârșitul mileniului al III-lea î.C.) și vestigiile unor așezări suprapuse (în punctul “Troian”) din epoca bronzului (Cultura Wietenberg, secolele XVI-XIII î.C.), epoca fierului (Hallstatt, 1200-450/300 î.C. și La Tène, secolul V î.C.- secolul I d.C.), epoca dacică (sec.I î.C.-sec.I d.C.) și epoca romană.

Vechea mănăstire greco-catolică e amintită la 1636. La 6 mai 1636 poposesc în ea principele Gheorghe Rákóczi I și contele Haller. In 1711 egumenul^[1] mânăstirii era un anumit Ioasaf. In 1765 trăia aici preotul Gheorghe. În 1774 mănăstirea avea doi călugări. Averea: un loc arător de 5 găleți^[2] și fânaț de 2 care de fân^[3].

Date geologice

Pe teritoriul acestei localități se găsesc izvoare sărate.

Monumente istorice

Biserica „Sfânta Treime”, din secolul al XVII-lea (pictată în secolul al XVIII-lea).

Obiective turistice

Râpa Roșie, rezervație geologică.

Sport

Din satul Daia Română provine echipa de fotbal Dalia Sport Daia Română. Daia Română are și o echipă de handbal feminin, campioană națională.

Galerie de imagini

Daia Română pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Primăria
Biserica ortodoxă

Legături externe

Note

^ Egumen: superiorul unei mănăstiri.
^ 1 găleată = 80 litri de cereale.
^ http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/culturacrestina/1919/BCUCLUJ_FP_279432_1919_008_007_008.pdf Vechile mănăstiri românești din Ardeal

AB Acest articol despre o localitate din județul Alba este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui.

[1] Egumen: superiorul unei mănăstiri.

[2] 1 găleată = 80 litri de cereale.

[3] ttp://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/culturacrestina/1919/BCUCLUJ_FP_279432_1919_008_007_008.pdf Vechile mănăstiri românești din Ardeal

[1]

[2]

[3]

@@ Linia 53: / Linia 53: @@
 == Istoric ==
 Pe teritoriul satului au fost descoperite (în punctul “Părăuț”) urmele unei așezări neolitice aparținând Culturii Petrești (de la sfârșitul mileniului al III-lea î.C.) și vestigiile unor așezări suprapuse (în punctul “Troian”) din [[epoca bronzului]] (Cultura Wietenberg, secolele XVI-XIII î.C.), [[epoca fierului]] (Hallstatt, 1200-450/300 î.C. și La Tène, secolul V î.C.- secolul I d.C.), epoca dacică (sec.I î.C.-sec.I d.C.) și epoca romană.
+Vechea mănăstire greco-catolică e amintită la 1636. La 6 mai 1636 poposesc în ea principele [[Gheorghe Rákóczi I]] și contele Haller. In 1711 egumenul<ref>Egumen: superiorul unei mănăstiri.</ref> mânăstirii era un anumit Ioasaf. In 1765 trăia aici preotul Gheorghe. În 1774 mănăstirea avea doi călugări. Averea: un loc arător de 5 găleți<ref>1 găleată = 80 litri de cereale.</ref> și fânaț de 2 care de fân<ref>http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/culturacrestina/1919/BCUCLUJ_FP_279432_1919_008_007_008.pdf Vechile mănăstiri românești din Ardeal</ref>.
 == Date geologice ==