Borzești, Cluj: Diferență între versiuni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Conținut șters Conținut adăugat
dezamb.
Linia 55: Linia 55:


== Lăcașuri de cult ==
== Lăcașuri de cult ==
*''Vechea mănăstire''. Mănăstirea era în posesia ortodocșilor. Interiorul ei avea o lungime de 40 orgii (stânjeni vienezi) și 40 stânjeni lățime. Avea un fânaț de 4 care de fân și o pădurice lungă de 60 stânjeni și lată de 24 stânjeni. În pofida ordinului de distrugere a mănăstirilor ortodoxe din Ardeal, emis de generalul [[Adolf von Buccow]], mănăstirea ortodoxă a scăpat neatinsă. Averea mănăstirii a fost însă însușită de săteni în timpul tulburărilor politice<ref>http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/culturacrestina/1919/BCUCLUJ_FP_279432_1919_008_007_008.pdf Vechile mănăstiri românești din Ardeal</ref>.
Biserică românească din piatră, acoperită (inițial) cu șindrilă, azi cu tablă; picturi pe tavan și altar.
*''Biserică românească din piatră'', acoperită (inițial) cu șindrilă, azi cu tablă; picturi pe tavan și altar.


== Istoric ==
== Istoric ==

Versiunea de la 16 ianuarie 2012 19:26

Pentru alte sensuri, vedeți Borzești (dezambiguizare).

Format:Cutie așezare

Borzești (în maghiară Berkes, în perioada interbelică rom. Berchiș) este o localitate în județul Cluj, Transilvania, România, la vest de Turda.

Borzești pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773

Date geografice

Prin sat curge Valea Borzești, care - înainte de vărsarea în Arieș (in aval de Buru) - formează Cheile Borzești.

Altitudinea medie: 624 m.

Lăcașuri de cult

  • Vechea mănăstire. Mănăstirea era în posesia ortodocșilor. Interiorul ei avea o lungime de 40 orgii (stânjeni vienezi) și 40 stânjeni lățime. Avea un fânaț de 4 care de fân și o pădurice lungă de 60 stânjeni și lată de 24 stânjeni. În pofida ordinului de distrugere a mănăstirilor ortodoxe din Ardeal, emis de generalul Adolf von Buccow, mănăstirea ortodoxă a scăpat neatinsă. Averea mănăstirii a fost însă însușită de săteni în timpul tulburărilor politice[1].
  • Biserică românească din piatră, acoperită (inițial) cu șindrilă, azi cu tablă; picturi pe tavan și altar.

Istoric

Satul și-a schimbat în anul 1922 numele din „Berchiș” in „Borzești” în onoarea familiei Borza (părinții prof. Alexandru Borza), originară de aici, dar și pornind de la faptul că foarte numeroase familii localnice poartă de generații numele Borza. Prof. Alexandru Borza s-a născut la Alba Iulia.

Obiective turistice

Bibliografie

  • Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN ISBN 973-86430-0-7 Verificați valoarea |isbn=: invalid character (ajutor). 
  • Dan Ghinea (). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4. 

Vezi și

Legături externe

Note