Abrud

Acest articol se referă la un oraș din județul Alba, România. Pentru o depresiune din Munții Apuseni, vedeți depresiunea Abrud. Pentru alte sensuri, vedeți Abrud (dezambiguizare).

Abrud pe Harta Iosefină a Transilvaniei,
1769-1773 (Sectio 136)

Istoricul Bisericii Romano-Catolice din Abrud

Abrud (în maghiară Abrudbánya, în germană Großschlatten, Grossschlatten, Altenburg, în latină Colonia Auraria Maior) este un oraș în județul Alba, Transilvania, România. Are în subordine administrativă localitățile Abrud-Sat, Gura Cornei și Soharu. Are o populație de 6.213 locuitori.

Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 136), localitatea apare sub numele de „Abrud Banya”. De-a lungul unei văi („Váljé Korna”) la 1-2 km sud-est de Abrud, pe hartă sunt marcate mai multe șteampuri de prelucrare a minereurilor de aur („Stampf-Mühlen”).

Istoric

Orașul se extinde de-a lungul râului omonim, la poalele Dealului Știurt, păstrând în perimetrul său urmele așezării daco-romane „Abruttus”, probabil un „vicus”, lângă care exista și o mică fortificație cu rol de observație și de apărare a marelui centru aurifer din apropiere, „Alburnus Maior” (azi: Roșia Montană). Fortificația romană din punctul “Cetățeaua” de la Abrud este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Alba, elaborată de Ministerul Culturii și Cultelor din România în anul 2004.

Localitatea este atestată documentar din 1271. Din documentele medievale reiese că, începând din 1427, așezarea a devenit „oraș” („civitas”), căpătând totodată unele privilegii, așa încât a reprezentat al doilea centru important al Țării Moților, alături de Câmpeni. În 1491 i s-a acordat statutul de oraș liber.

Localitatea era renumită în timpul romanilor pentru bogatele zăcăminte aurifere. În Abrud se afla un Colegiu al Aurarilor („Collegium aurariarum"). Tot aici s-au găsit multe vestigii romane, printre care și table cerate.

Orașul a participat la mișcarea lui Sofronie (1759-1761) și a fost unul dintre centrele răscoalei populare din Transilvania conduse de Horea, Cloșca și Crișan (1784) și ale revoluției din 1848.

Locuitorii se ocupă cu mineritul (la zăcămintele de minereuri complexe de la Roșia Montană) și cu creșterea animalelor.

Relief

Orașul Abrud este situat în depresiunea Abrudului, un spațiu dominat de un relief vălurit, modelat la contactul dintre Muntele Găina și Munții Metaliferi, adică în estul a ceea ce se numește "Țara Moților". Înspre nord, Abrudul este străjuit de Dealul Băieșilor (872 m), Dealul Hebatului (902 m) și Dealul Orzena (868 m), iar înspre sud de Dealul Ciuta (899 m) și Vîrful Stiurt (941 m). În est, se înalță Vârful Citera (830 m), Piatra Rară (880 m) și Dealul Lazărului (817 m).

Transporturi

Rețeaua rutieră.Z ona de circulație rutieră a este formată din DN74 - Alba Iulia - Abrud - Brad, DN 74A Abrud - Câmpeni, DJ 742 Abrud - Corna, DC 116 Abrud - Soharu. Există legături rutiere operaționale cu orașele: Alba Iulia, Deva, Brad, Oradea, Câmpeni, Turda, Cluj. Lungimea străzilor orășenești este de 56 km din care 18 km sunt modernizați. Rețeaua de căi ferate. Linia ferată ingustă Abrud - Turda are punct final localitatea Abrud; aici exista o gară. Traficul feroviar este oprit. Amplasarea față de aeroporturi. Orașul Abrud este amplasat la 140 km de aeroportul Cristian - Sibiu si 135 km de aeroportul Someseni - Cluj Napoca. Transportul pe apă nu este posibil.

Demografie

Format:Demografie/Abrud Situatia demografica

Numarul de locuitori : 6213

Densitatea populației :
- bruta - 10 loc./km2
- neta (intravilan) - 15,7 loc./ha

Structura populației totale pe grupe de varstă:

• 0 - 14 ani - 1058
• 15 - 64 ani - 4492
• 65 ani si peste - 1200

Structura populației totale pe sexe:

• de sex feminin - 3650
• de sex masculin - 3100

Clădiri istorice

Următoarele clădiri din Abrud sunt înscrise pe Lista Monumentelor Istorice ale județului Alba, elaborată de Ministerul Culturii si Cultelor din România în anul 2004:

• Biserica “Sfinții Apostoli” (sec.XVIII)
• Biserica Romano-Catolică (sec.XIV-XVIII, str.Detunata nr.2). Biserica a fost înzestrată cu picturi murale datând din secolele XIV-XV, în care erau prezente, alături de scene aparținând iconografiei apusene („Martiriul Sf. Erasmus“), scene comentate cu inscripții chirilice, dovedind participarea unui zugrav român.
• Casă și poartă (sec.XIX, str.Detunata nr.25)

Vechea mănăstire

Mănăstire mică, înființată de ortodocși, pe la mijlocul secolului al XVIII-lea pe râul Cernița, în locul numit Poceveliște. În pofida ordinului de distrugere a mănăstirilor ortodoxe din Ardeal, emis de generalul Adolf von Buccow, mănăstirea ortodoxă a scăpat neatinsă. Pe timpul lui Dionisie Novacovici avea un singur călugăr.

Obiective turistice

Articol principal: Biserici din Abrud.

• „Casa lui Ioan Buteanu”, unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai lui Avram Iancu; aici a avut loc la 3 aprilie 1848 adunarea revoluționarilor români din Munții Apuseni.
• „Casa tribunului Ioan Șuluțiu”, creator al artileriei moților, gazdă a revoluționarilor A. Golescu și B. Iscovescu din Țara Românească.
• „Casa lui Ioan Boeriu”, vice-prefect și primar al Abrudului între 1848-1849.
• „Casa memorială Alexandru Ciura”, locuința părintească a scriitorului Alexandru Ciura (1876-1936); aici a avut loc întâlnirea dintre Nicolae Bălcescu și Avram lancu. Clădirea găzduiește o expoziție permanentă de documente referitoare la istoria Abrudului, îndeosebi din anii 1848-1849.
• Busturi: Memoria lui Horea, Avram Iancu și Ioan Buteanu, este evocată de busturile acestora ridicate în centrul orașului.
• „Monumentul Eroilor Neamului“, amplasat în cimitirul Bisericii Ortodoxe din Abrud, a fost ridicat în memoria Eroilor Români care s-au jertfit în Primul Război Mondial. Obeliscul are o înălțime de 2 m și este realizat din gresie cioplită, în timp ce împrejmuirea este asigurată de gardul cimitirului. Pe fața de vest, cât și pe cea de est, există câte un înscris memorial. Un alt înscris se găsește și pe placa de marmură de pe fațada Obeliscului: „În amintirea Eroului nostru, Carol Sturza, căzut în luptă - 1916“.

Personalități

• Vasile Coloși (1779-1814), preot greco-catolic și filolog
• Alexandru Sterca-Șuluțiu (1794-1867), mitropolit greco-catolic

Vezi și

• Biserici din Abrud
• Castrul roman Abruttus
• Listă de localități din județul Alba
• Listă de comune din județul Alba
• Peștera Scărișoara

Legături externe

• Pagina Primăriei
• Site-ul oficial al Primăriei Abrud
• Site-ul oficial al Primăriei Abrud - " Pagini de istorie"
• Site-ul oficial al Primăriei Abrud - "Obiective istorice"
• Site-ul oficial al Primăriei Abrud - "Plaiurile noastre'
• ro Obiectivele turistice din apropierea orasului Abrud
• Repertoriul așezărilor rurale din Dacia romană
• hu Evoluția demografică a populației din județul Alba între anii 1850-2002 (autor: Varga E. Arpád)
• Dicționar de localități din Transilvania

Galerie de imagini

• 
  Stema orașului Abrud din perioada interbelică
• 
  Biserica Unitariană din Abrud
• 
  Biserica Unitariană şi Biserica Reformată
  (în plan secund)
• 
  Biserica romano-catolică Sf. Nicolae
• 
  Portalul sudic al bisericii romano-catolice (sec. al XIII-lea)
• 
  Imagine de epocă din oraș