Cluj-Napoca

Pagina „Cluj” trimite aici. Pentru alte sensuri vedeți Cluj (dezambiguizare).

Format:Portal Cluj  Cluj-Napoca  (până în 1974 Cluj; în latină Claudiopolis, in maghiară Kolozsvár, in germană Klausenburg, in poloneză Kluż, in sârbă Kluž) este reședința județului Cluj, precum și una dintre capitalele istorice ale Transilvaniei,și totodată al doilea cel mai mare oraș al României după București, conform Recensământului din 2011.

Nume

Text românesc „Tiperit en Klus en Anul Domnului 1703”, pe foaia de titlu a Catehismului tradus de G. Buitul

Numele de Cluj provine, cel mai probabil, din latinescul Castrum Clus, folosit pentru întâia oară în secolul al XII-lea pentru a desemna cetatea orașului medieval din acest loc. Toponimul Clus are semnificația de „închis” în latină și se referă la dealurile care înconjoară orașul. O altă ipoteză acceptată este aceea a provenienței numelui topic din germanul Klaus sau din cuvântul Klause (însemnând «trecătoare între munți» sau din clusa «stăvilar, baraj»).

Alte denumiri frecvente ale orașului sunt cea maghiară și cea germană, Kolozsvár și, respectiv, Klausenburg. Klausenburg a fost una dintre cele șapte cetăți medievale săsești ale Transilvaniei (în germană Siebenbürgen, cu sensul de Șapte Cetăți). Primul nume românesc al orașului a fost Cluș, scris uneori și Klus. Denumirea de Cluj s-a încetățenit mai ales după ce orașul a devenit parte a Regatului României în 1918.

Prin decretul Consiliului de Stat nr. 194 din 16 octombrie 1974, semnat de Nicolae Ceaușescu și publicat în Buletinul Oficial al RSR din 18 octombrie 1974, municipiului Cluj i-a fost atribuit numele Cluj-Napoca, "pentru a eterniza denumirea acestei străvechi așezări - mărturie a vechimii și continuității poporului român pe aceste meleaguri." Nicolae Ceaușescu a acordat totodată ordinul "Steaua Republicii Socialiste România" clasa I municipiului Cluj-Napoca, "dînd o înaltă apreciere contribuției aduse de cetățenii municipiului Cluj de-a lungul veacurilor la lupta întregului popor pentru libertate și progres social și la înfăptuirea politicii partidului și statului de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră." Cele două decrete nu au fost abrogate până în prezent.

Istorie

Articol principal: Istoria Clujului.

Prima atestare documentară a unei așezări pe teritoriul de astăzi al Clujului a fost făcută de geograful grec Claudius Ptolemeu, care a menționat aici una dintre cele mai însemnate localități din Dacia, cu numele Napuca. Cea dintâi atestare a Napocii romane datează din perioada imediat următoare războaielor de cucerire a Daciei, din anii 107-108, și constă dintr-o bornă militară, descoperită la Aiton, rezultată de la construcția unui drum strategic imperial. Fondată pe malul drept al râului Samus, Napoca era la început un simplu vicus. Ea devine așezare urbană (civitas) în timpul împăratului Hadrian, în anul 124 d.Hr., sub numele de Municipium Aelium Hadrianum Napoca, atestat în inscripții. Ajunsă capitală a provinciei, Napoca este ridicată apoi la rangul de colonia, fiind denumită Colonia Aurelia Napoca, privilegiu acordat de Marcus Aurelius sau de Commodus. Orașul se bucura de ius Italicum, care prevedea diferite facilități fiscale pentru cetățenii săi. Există numeroase dovezi arheologice ale continuității romane la Napoca. După retragerea administrației romane din Dacia, în anul 271 d.Hr., viața urbană odinioară înfloritoare avea să înceteze. În epoca medievală, Clujul a fost atestat documentar pentru prima dată în anul 1167, sub denumirea Castrum Clus.

„Clavdiopolis, Coloswar vulgo Clavsenbvrg, Transiluaniæ ciuitas primaria“. Gravură a Clujului medieval de Georg Houfnagel (1617)

Mari grupuri de coloniști sași s-au așezat în cetatea Clujului în timpul regelui Ștefan al V-lea al Ungariei, după decimarea populației orașului în timpul atacurilor tătare. Cetatea Regală Castrum Clus a dobândit o organizare urbană până în secolul al XV-lea. Împăratul romano-german Sigismund de Luxemburg, devenit totodată rege al Ungariei, a acordat în anul 1405 Clujului dreptul de oraș liber. Treptat, Clujul a devenit un centru pentru producția și schimbul de mărfuri. Aproximativ 5 000 de oameni se îndeletniceau cu agricultura, munca în atelier, dar și cu distracțiile specifice orașului. Pe atunci populația era formată din sași, unguri și, în mică măsură, din români.

Matia Corvin, rege al Ungariei, născut la Cluj

Rolul meseriașilor în muncile orașului a crescut, dezvoltându-se mai multe bresle meșteșugărești. De acest lucru s-a îngrijit și Matia Corvin, rege al Ungariei între 1458 și 1490, născut aici. El a acordat o serie de 41 de privilegii localității sale natale, apărând-o în conflictele cu așezările din jur. În privința populației, a decis să acorde unor iobagi dreptul de a se stabili în oraș.

Cetatea Clujului și-a câștigat până în secolul al XV-lea recunoașterea europeană. Arhitectura specifică europeană, stilul gotic târziu se regăseau în Biserica Romano-Catolică „Sfântul Mihail”, dar și în multe case particulare. Oamenii avuți studiau la școli renumite ale Vestului. Din cauza nivelului de trai ridicat, clujenii nu au participat la răscoala lui Gheorghe Doja din 1514. Dezvoltarea comercianților și a meșteșugarilor a implicat îngrădirea nobilimii și a clerului. Un cărturar sas, născut la Sibiu, Gáspár Heltai, a contribuit nu numai la formarea culturii, prin cărțile pe care le-a tipărit, dar și la modernizarea orașului, care avea să întrețină o tipografie, o baie publică, o fabrică de hârtie și una de bere. Dinastia Báthory a contribuit și ea la creșterea economică și demografică, aducând cetatea la un rang la care putea fi comparată doar cu Brașovul.

Baba Novac, un important ostaș al lui Mihai Viteazul, a fost judecat și ars de viu în oraș. Întemeietorul primei uniri a românilor, Mihai Vodă, a cinat pentru ultima dată la Cluj, după care a fost ucis din ordinul generalului Basta la 3 km sud de Turda.

Gabriel Bethlen, principe al Transilvaniei, a devenit protector al orașului și a ajutat la desăvârșirea acestuia ca o cetate importantă. După cucerirea Ungariei de către otomani și transformarea unei treimi a teritoriului ei în pașalâc, Transilvania a devenit principat autonom sub suzeranitate otomană. La sfârșitul secolului al XVII-lea, însă, intră sub dominație austriacă. După un acord silit semnat de Mihai Apafi I, cetatea Clujului a fost nevoită să găzduiască trupele ducelui de Lorena, asigurându-le un serviciu de 100 000 de florini. Cu toate acestea, ostașii au și jefuit orașul și au cerut sume suplimentare de la contribuabili.

Actuala stradă Iuliu Maniu. Construcţia a demarat în secolul al XIX-lea, cu o arhitectură simetrică de o parte şi de alta, caracteristică marilor oraşe europene, după moda urbanistică haussmanniană

Harta Clujului din anul 1897

Cu o populație 10 660 de locuitori, cetatea se transformă în capitala Transilvaniei, lucru care duce la modernizarea acesteia, dar și la sporirea numărului locuitorilor români. Importantele mișcări revoluționare de la 1848 cuprind și Clujul. Deși un important centru revoluționar, avea un statut contradictoriu, datorită nobilimii. Doctrina a cuprins tineretul de la facultăți, academii și gimnazii, care s-au ocupat de popularizarea acesteia. Orașul va adăposti tratativele dintre Nicolae Bălcescu și Cezar Bolliac pentru unirea revoluției române cu cea maghiară. Înfrângerea revoluției ungare a dus la instaurarea regimului absolutist. Capitala a fost mutată la Sibiu, pentru a exista o influență austriacă mai mare asupra autorităților. Mai târziu, Clujul a devenit unul dintre cele șase districte militare transilvănene, administrând un teritoriu de 400 000 de locuitori. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, a fost construită clădirea centrală a Universității „Francisc Iosif” din Cluj. La începutul secolului XX au fost construite sau reconstruite majoritatea clădirilor din centru. În această perioadă a fost ridicată clădirea Liceului Unitarian, Opera Română, Palatul de Justiție, primăria, Palatul de Finanțe etc.

În urma Ausgleich-ul (compromis) prin care a fost constituită Austro-Ungaria în 1867, Clujul și Transilvania au fost reintegrate în Regatul Ungariei. În această perioadă, orașul era al doilea ca mărime din regat, după Budapesta, și reședința comitatului Cluj.

După încheierea primului război mondial și înfăptuirea Marii Uniri, Transilvania a intrat în componența Regatului României. Municipiul Cluj a fost în continuare reședința județului Cluj (interbelic). În 1940, Clujul a revenit sub coroana maghiară prin Dictatul de la Viena. Forțele armate maghiare și germane care controlau orașul au fost respinse de trupele române și sovietice în octombrie 1944. Prin Tratatul de la Paris din 1947, Clujul a intrat din nou în componența României.

Clujul avea o populație de 16.763 locuitori evrei în 1941. După ocuparea Transilvaniei de către guvernul horthyst, în 1944, evreii au fost duși în mai multe ghetouri (inclusiv Ghetoul Iris din Cluj), unde au stat în condiții inumane, lipsiți de orice facilități. Lichidarea ghetoului a fost efectuată prin 6 deportări la Auschwitz în perioada mai-iunie 1944. În ciuda sancțiunilor dure instituite de administrația Horthy, mulți evrei au reușit să scape, trecând granița spre România, cu ajutorul țăranilor din satele învecinate . De aici au reușit să părăsească Europa prin portul Constanța. Alți evrei originari din țări europene au fost ajutați să se salveze și să părăsească Europa de către un grup antinazist româno-evreiesc, sprijinit de politicieni din Cluj și București. Liderul acestei rețele a fost, în perioada 1943-1944, scriitorul Raoul Șorban, căruia i s-a decernat ulterior titlul Drept între popoare pentru eforturile sale.

După 1945, Clujul a intrat în perioada guvernării comuniste, până în decembrie 1989. În 1974, autoritățile comuniste schimbă numele orașului în Cluj-Napoca. După revoluție, timp de 12 ani, primar a fost politicianul naționalist Gheorghe Funar, cunoscut printr-o serie de proiecte publice controversate. În iunie 2004, Gheorghe Funar a pierdut alegerile locale în favoarea lui Emil Boc (Partidul Democrat), care a detensionat în parte relațiile interetnice între comunitățile clujene.

În 1994 și 2000, Cluj-Napoca a găzduit Olimpiada Central-Europeană de Informatică (CEOI). Astfel România a devenit nu doar prima țară care a găzduit această competiție, ci și prima care a găzduit-o pentru a doua oară.

Stemă

Articol principal: Stema Cluj-Napoca.

Stema veche a Clujului

Începând cu anul 1999, Primăria Cluj-Napoca folosește o nouă stemă în actele oficiale. În urma unui concurs desfășurat în 1995 sub auspiciile primarului clujean de atunci, Gheorghe Funar, a fost aleasă o nouă stemă ca simbol al orașului, realizată de o elevă de liceu. Vechea stemă, cu trei bastioane și cu zidul de cetate, este cu totul diferită de cea nouă, ale cărei simboluri sunt lupul dacic, Monumentul Memorandiștilor (de pe Bd. Eroilor) și o minervă. Legea spune că elaborarea stemei se face cu respectarea strictă a normelor științei și artei heraldice și a tradițiilor românești în domeniu, pe baza metodologiei stabilite de Comisia Națională de Heraldică, Genealogie și Sigilografie a Academiei Române (CNHGS). Stema introdusă de administrația Funar nu a fost aprobată de Comisia zonală de heraldică (în consecință nici de CNHGS), astfel că „folosirea ei constituie o încălcare a legilor în vigoare”

Geografie

Articol principal: Geografia Clujului.

Municipiul Cluj-Napoca este situat în zona centrală a Transilvaniei, având o suprafață de 179,5 km². Situat în zona de legătură dintre Munții Apuseni, Podișul Someșan și Câmpia Transilvaniei, orașul este plasat la intersecția paralelei 46° 46’ N cu meridianul 23° 36’ E. Se întinde pe văile râurilor Someșul Mic și Nadăș și, prin anumite prelungiri, pe văile secundare ale Popeștiului, Chintăului, Borhanciului și Popii. Spre sud-est, ocupă spațiul terasei superioare de pe versantul nordic al dealului Feleac, fiind înconjurat pe trei părți de dealuri și coline cu înălțimi între 500 și 825 metri. La sud orașul este străjuit de Dealul Feleac, cu altitudinea maximă de 825 m, în vârful Măgura Sălicei. La est, în continuarea orașului, se întinde Câmpia Someșană, iar la nordul orașului se află dealurile Clujului, cu piscuri ca Vârful Lombului (684 m), Vârful Dealul Melcului (617 m), Techintău (633 m). Înspre vest se află o suită de dealuri, cum ar fi Dealul Hoia (506 m), Dealul Gârbăului (570 m) ș.a. Odinioară în afara orașului, acum în interior însă, se află dealul Calvaria și dealul Cetățuia.

Cluj-Napoca, văzut de pe Dealul Feleacului

Prin municipiul Cluj-Napoca trec râurile Someșul Mic și Nadăș, precum și câteva pâraie: Pârâul Țiganilor, Canalul Morilor, Pârâul Popești, Pârâul Nădășel, Pârâul Chintenilor, Pârâul Becaș, Pârâul Murătorii.

Zona din jurul orașului este în mare parte acoperită cu păduri și ierburi. Pot fi găsite plante rare cum ar fi păpucul doamnei, stânjenelul, căpșunica, șerparița ș.a. Există două rezervații botanice cunoscute - Fânațele Clujului și Rezervația Valea Morii. În pădurile din jurul orașului (cum ar fi Pădurea Făget sau Pădurea Hoia) trăiește o faună diversificată cu specii precum porcul mistreț, bursucul, vulpea, iepurii, veverițele. În rezervația Fânațele Clujului trăiesc exemplare de viperă de fânață, o specie destul de rară. O floră foarte bogată se găsește și în interiorul orașului la Grădina Botanică, loc în care și-au găsit adăpostul și unele specii de animale.

Clima Clujului este plăcută, de tip continental moderată. Este influențată de vecinătatea Munților Apuseni, iar toamna și iarna resimte și influențele atlantice de la vest. Trecerea de la iarnă la primăvară se face, de obicei, la mijlocul lunii martie, iar cea de la toamnă la iarnă în luna noiembrie. Verile sunt călduroase, iar iernile în general sunt lipsite de viscole. Temperatura medie anuală din aer este de cca 8,2 °C. Temp. medie in ianuarie este de - 3 °C, iar cea a lunii iulie, de 19 °C. Temp. minimă absolută a fost de - 34,5 °C (înregistrată în ianuarie 1963), iar maxima absolută, de 38,5 °C (înregistrată în august 1952). Media precipitațiilor anuale atinge 663 mm, cea mai ploioasă lună fiind iunie (99 mm), iar cea mai uscată, februarie (26 mm). În ultimii ani, se observă faptul că iernile devin din ce în ce mai blânde, cu temperaturi care rareori scad sub - 15 °C și cu zăpadă din ce în ce mai puțină. Verile sunt din ce în ce mai calde, crescând numărul de zile tropicale (în care maxima depășește 30 °C).

Zona metropolitană Cluj-Napoca este o unitate teritorială de planificare, compusă din comunele Apahida, Cojocna, Suatu, Căianu, Jucu, Pălatca, Cluj, Bonțida, Dăbâca, Borșa, Chinteni, Aluniș, Cornești, Panticeu, Vultureni, Așchileu, Sânpaul, Baciu, Gârbău, Aghireșu, Căpușu Mare, Gilău, Florești, Săvădisla, Ciurila, Feleacu, Aiton, Recea-Cristur și municipiul Cluj-Napoca, principalul pol de dezvoltare al acestei unități.

Demografie

Populația Clujului a oscilat în ultimii ani în jurul cifrei de 300 000 de locuitori (la recensământul din 2002: 318 027, în scădere). Conform Recensamantului din Octombrie 2011 , municipiul avea o populatie de 314.513 locuitori, fiind al doilea ca populație din România. Proiectul zonei metropolitane ar urma să sporească potențialul demografic al municipiului cu încă aproape 30 000 de locuitori (recensământ 2002: 28 267).

Comunități de expați în Cluj Tunisia - 836 de persoane Turcia - 553 Italia - 361 Germania - 259 Franța - 207 Maroc - 198 SUA - 135 Israel - 112 Mauritius – 110 Marea Britanie - 106

Populația municipiului număra la 18 martie 2002 317 953 locuitori (43,1% din populația județului și 65% din populația urbană) față de 328 602 locuitori în anul 1992, în scădere cu 3,2%. Această scădere a populației se explică prin emigrația unui număr semnificativ de cetățeni ai orașului spre țările occidentale și totodată printr-o rată a natalității scăzută.

Populația istorică

Clujul la 1930 - Vedere aeriană

Cluj-Napoca s-a dezvoltat d.p.d.v. demografic mai ales în secolul XX, în decurs de 100 de ani crescând de peste 5 ori ca număr de locuitori. Creșterea demografică din cea de a doua jumătate a secolului XX se datorează în mare parte așezării în localitate a populației din mediile rurale adiacente. De-a lungul timpului, populația localității a evoluat astfel:

Recensământul		Structura etnică
Anul	Populația	Români	Maghiari	Germani	Evrei	Țigani	Ucrainieni	Sârbi	Slovaci	Alte etnii
1453 est.	6.000
1703	7.500
1714	5.000
1785	9.703
1835	14.000
1850	19.612	4.116	12.317	1.587	535	585				472
1880	32.831	5.618	23.676	1.437			4	23	125	1.948
1890	37.184	5.637	29.396	1.357			8	21	115	650
1900	50.908	7.185	41.311	1.785			9	22	83	513
1910	62.733	8.886	51.192	1.678			6	41	107	823
1920	85.509	29.644	42.168	2.075	10.638					984
1930	100.844	34.895	47.689	2.500	13.062	1.043	244	54	262	1.095
1941	114.984	11.255	98.502	1.618	2.669	618	36	11	46	229
1956	154.723	74.623	77.839	1.115	525	237	24	21	24	315
1966	185.663	104.914	76.934	1.333	1.689	178	42	50	34	489
1977	262.858	173.003	86.215	1.480	1.009	628	50	28	32	413
1992	328.602	251.697	74.591	937	35	1.047	67	16	25	187
2002	317.953	252.433	60.287	734	217	3.029	146	12	25	1.070

Structura pe etnii

În Cluj-Napoca, majoritatea populației este de etnie română (79,46%), existând totodată o importantă minoritate maghiară (18,86%). Pe lângă români și maghiari, în oraș locuiesc și comunități țigănești (0,96%), germane (0,22%) și ebraice (0,07%).

Structura populației dupǎ apartenența religioasǎ

Bastionul Croitorilor din Cluj

Recensământul		Structura religioasă
Anul	Populația	Ortodoxa	Greco-catolici	Romano-catolici	Reformati	Evanghelici	Unitarieni	Mozaici	Alte religii	Baptisti	Penticostali	Adventisti
1850	19612	836	3337	6048	7182	944	730	535	-	-	-	-
1857	19765	823	2224	7207	7412	1047	752	282	17	-	-	-
1869	28867	1056	4765	10133	9475	1261	1074	1042	61	-	-	-
1880	32831	1010	5529	11127	11071	1299	1047	1639	109	-	-	-
1890	37184	1278	5140	12083	13367	1471	1308	2501	36	-	-	-
1900	50908	1732	7642	16144	17186	1721	1706	4747	30	-	-	-
1910	62733	2318	9136	19129	21045	2026	1930	7076	73	-	-	-
1930	103840	13745	23290	20436	27373	2455	2153	13537	851	235	-	139
1941	114984	3457	11900	33707	41755	2716	4199	16771	479	379	-	-
1992	328602	216075	21677	22575	48156	538+194	4049	340	14998	2795	6663	654

De asemenea, la recensământul din anul 2002, 655 persoane s-au declarat fără religie și 549 atei.

Comunitatea maghiară

În Cluj-Napoca trăiesc aproximativ 60 000 de maghiari. După Târgu Mureș, în orașul Cluj se regăsește cea mai mare comunitate maghiară urbană din România, cu o viață culturală și academică intensă. Din acest punct de vedere, Clujul este centrul comunității maghiare din România. În oraș funcționează Opera Maghiară de Stat din Cluj și Teatrul Maghiar de Stat din Cluj. Tot aici învață și studiază peste zece mii de studenți de etnie maghiară, precum și câteva mii de elevi, unii proveniți din județele învecinate (diaspora internă), în care instituțiile școlare maghiare fie nu sunt dezvoltate, fie nu sunt atât de prestigioase. Presa de limbă maghiară este bine reprezentată în Cluj (vezi Presa în Cluj-Napoca). Postul Radio Cluj transmite zilnic cinci ore de program în limba maghiară. În Cluj se regăsesc cele mai mari instituții maghiare de cercetare din Transilvania: Societatea Muzeului Ardelean (EME), EMT, Societatea Bolyai etc. În Cluj își are sediul Episcopia Reformată a Ardealului, Episcopia Unitariană și Episcopia Lutherană Sinodo-Prezbiteriană.

Administrație și politică

Articol principal: Politica în Cluj-Napoca.

Împărțirea administrativă

Dispunerea cartierelor clujene în 2007

Articol principal: Listă de cartiere din Cluj-Napoca.

Cluj-Napoca este împărțit în peste 15 cartiere, unele dintre ele având și propria primărie de cartier. Ele sunt dispuse circular, în jurul centrului. Acesta din urmă dispune de o arhitectură îmbinată cu măiestrie, în stilurile gotic și baroc. Planurile primăriei din Cluj-Napoca includ dezvoltarea de primării de cartier în majoritatea cartierelor clujene.

Zona metropolitană

Articol principal: Zona metropolitană Cluj-Napoca.

Primăria

Articol principal: Lista primarilor Clujului.

Actualul primar al Clujului este Sorin Apostu, reprezentând PD-L.

Consiliul Local

Consiliul local este compus din 27 de consilieri împărțiți astfel:

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Democrat-Liberal	16
	Uniunea Democrată a Maghiarilor din România	5
	Partidul Social Democrat	3
	Partidul Național Liberal	3

Prefectura și Consiliul Județean

Conducerea celor două instituții a fost desemnată în urma alegerilor locale și generale din 2008:

• Prefect: Florin Stamatian
• Președintele Consiliului Județean: Alin Tișe (PD-L)

Relații externe

Capătul nordic al Bulevardului Regele Ferdinand

Cluj-Napoca este înfrățit cu 18 localități din întreaga lume:

•  Be'er-Sheva, Israel
•  Chacao, Venezuela
•  Columbia, Statele Unite
•  Dijon, Franța
•  East Lansing, Statele Unite
•  Köln, Germania
•  Korça, Albania
•  Makati, Filipine
•  Nantes, Franța
•  Pécs, Ungaria
•  Rockford, Statele Unite
•  São Paulo, Brazilia
•  Jacareí, Brazilia
•  Suwon, Coreea de Sud
•  Valdivia, Chile
•  Viterbo, Italia
•  Zhengzhou, China
• Provincia Parma, Italia

Reprezentanțe diplomatice

Până la centralizarea administrativă instaurată în anul 1948 odată cu preluarea puterii de către PCR, au funcționat la Cluj consulate generale ale Franței, Cehoslovaciei, Canadei ș.a. Ultima reprezentanță diplomatică străină închisă în timpul regimului comunist a fost Consulatul General al Republicii Ungare, desființat în anul 1988 în contextul răcirii relațiilor româno-maghiare. Consulatul a fost redeschis în anul 1997, conform prevederilor Tratatului de la Timișoara.

În prezent, funcționează la Cluj:

• Consulatul General al Republicii Ungare,
• Viceconsulatul Onorific al Republicii Italia,
• Netherlands Business Support Office (Olanda), închis în octombrie 2009.
• Consulatul Onorific al Turciei.
• British Council (filială)
• Centre Culturel Français

Economie

Articol principal: Economia Clujului.

Cluj-Napoca are una dintre cele mai dinamice economii din România. În economia municipiului activitatea dominantă este industria prelucrătoare. La sfârșitul anului 2000, în municipiu activau 23 843 de firme cu capital privat, 56 cu capital de stat, 31 regii autonome și filiale ale acestora și 115 societăți cu capital mixt. Nivelul investițiilor străine în Cluj-Napoca se cifrau la aceeași dată la 156,06 milioane dolari capital străin subscris, însă, ținând seama și de patrimoniul firmelor, active, fond de comerț, capital rulant și valoarea afacerii, acesta se ridică la circa 450 de milioane de dolari americani. Principalii investitori străini în municipiu provin din Ungaria, Luxemburg, Italia și Statele Unite.

Bulevardul Eroilor și Catedrala greco-catolică

Sectorul serviciilor financiare și cel IT sunt reprezentative la nivel local. În 2005, Cluj-Napoca a înregistrat două importante tranzacții în domeniul IT, prin achiziționarea societății Astral de către UPC Europa și a societății Sistec de către grupul RTC. Anul 2005 a însemnat totodată dezvoltarea rețelei și diversificarea serviciilor grupului financiar Banca Transilvania, care a deschis 100 de unități, ajungând pe locul patru în țară după numărul de unități. Pe lângă acestea, Cluj-Napoca a dat naștere și altor companii românești importante precum Ardaf (asigurări), Brinel (IT), Farmec (cosmetice), Jolidon (lenjerie), Napolact (lactate), Remarul 16 Februarie (trenuri și material rulant), Ursus (bere) și altele. Societățile comerciale își desfășoară deopotrivă activitatea și în alte ramuri ale industriei, printre care cea alimentară, a construcțiilor de mașini, chimică, prelucrarea lemnului, sticlărie, textile, fainață, domeniile construcțiilor ș.a. Totodată, printre companiile multinaționale străine care și-au deschis reprezentanța în România la Cluj-Napoca se numără Nokia, Perfetti Van Melle, Puma, ECCO, MOL, Aegon, Carion, MBI, Bechtel, Ranbaxy, Sondex.

Agricultura este practicată în zonele limitrofe, în 8110 de gospodării ale populației.

Potrivit unui clasament efectuat de revista Capital în prima parte a anului 2006, Cluj-Napoca este cel mai scump oraș din România. Rezultatele nu au fost tocmai surprinzătoare: prețurile au explodat după fenomenul Caritas și au rămas la un nivel ridicat, fiind încurajate de investitorii străini, dar și de numărul mare de studenți (Clujul găzduiește cea mai mare universitate din România). Bucureștiul nu a fost inclus în acest top, însă conform relatărilor portalului Hotnews.ro, aplicând același algoritm, capitala ar obține un punctaj inferior Clujului. Totodată, în topul celor mai bogați trei sute de români, realizat de revista Capital, se află 19 oameni de afaceri clujeni. Clujul este primul județ după București în ceea ce privește numărul de oameni bogați din România.

Transport

Articol principal: Transportul în Cluj-Napoca.

Municipiul are acces direct la magistralele feroviare și rutiere care îl traversează, lucru care asigură legătura cu principalele orașe ale țării și cu centrele regionale, atât pentru călători cât și pentru marfă.

Drumuri de interes național și european

Cluj-Napoca este traversat de drumul european E 60 (București - Oradea - Budapesta - Viena). Totuși, lipsa legăturilor rutiere cu Coridorul 4 European (Arad - Deva - Alba Iulia - Târgu-Mureș - Brașov - București - Constanța) împiedică intrarea orașului în circuitul european. De asemenea, lipsa interconectării rapide cu partea de est (în special nord-est) a țării (Coridorul 9 European) privează Clujul de legăturile necesare cu aria sa de influență economică. Abundența fluxului de tranzit și transport de marfă, coroborată cu lipsa unei șosele de centură adecvate, augmentează traficul intern, perturbând circulația în municipiu și ridicând gradul de poluare.

Căi ferate

Pe plan feroviar, municipiul are conexiuni feroviare directe cu toate orașele principale din România, întreținute de compania națională de transport feroviar de călători, CFR. Concomitent există și două trenuri internaționale, pe ruta Cluj-Napoca - Budapesta (Corona și Ady Endre). Gara Centrală asigură transportul feroviar spre București și multe alte orașe principale românești, prin liniile Intercity și Săgeata Albastră. Se poate menționa că în anul 2007 prin gara orașului au trecut 8 milioane pasageri. Orașul dispune și de două gări secundare, Gara Mică Cluj-Napoca (situată în imediata apropiere a Gării Centrale) și Cluj-Napoca Est.

Aeroportul Internațional Cluj-Napoca

Clujul este deservit de un aeroport internațional, Someșeni (CLJ), amplasat în partea estică a orașului, între strada Traian Vuia și albia râului Someșul Mic (la 6 km distanță de centrul orașului). În anul 2009 a fost inaugurat un terminal modern, cu o capacitate de 750 de pasageri/ora. Procesul de modernizare continuă, fiind în derulare o serie de noi proiecte precum realizarea unei noi piste de 3500 de metri, a unui terminal cargo, modernizarea sistemului de balizaj luminos, realizarea unei parcări supraterane și a unui hotel. Aeroportul a avut în ultimii ani o evoluție spectaculoasă a traficului, ajungând în anul 2009 la un trafic de 1.05 milioane de pasageri, din care 80% pe curse internaționale, dupa ce în 2006 avea un trafic de doar 244 366 pasageri. Lista destinațiilor spre care există curse regulate (unele zboruri low-cost fiind spre aeroporturi secundare aflate în vecinatatea unor orașe mari): Londra (Luton), Paris (Beauvais), Roma (Fiumicino), Madrid, Viena, Munchen, Frankfurt, Budapesta, Barcelona (El Prat), Milano (Bergamo), Valencia, Venetia (Treviso), Bologna (Forli), Torino (Cuneo), Pisa, Zaragoza, Dusseldorf (Weeze), Dortmund, Palma de Mallorca (sezonier), Alicante (sezonier), București Otopeni, București Băneasa, Timișoara, Constanța (sezonier). Vara există curse charter regulate spre destinații din Grecia, Turcia, Tunisia și Egipt.

Străzi

Municipiul este străbătut de 662 km de străzi, din care 443 km sunt echipați cu facilități moderne (structură stradală, echipamente pentru servicii publice). Transportul în comun se realizează pe 342 km din rețeaua de drumuri interne, prin intermediul mai multor linii de autobuz, troleibuz și tramvai [2]. Sistemul privat de taximetrie se dovedește a fi de asemenea foarte util.

Proiectul Autostrada Transilvania

În 2004 au început lucrările la o nouă autostradă, pe ruta București - Brașov - Cluj-Napoca - Oradea - Budapesta, care va prelua mare parte din traficul auto desfășurat în estul Uniunii Europene. În zona municipiului, autostrada se plasează pe traseul Mihai Viteazu - Ciurila - Petrești, urmând să se racordeze la DN1 în localitatea Gilău, la 15 km vest de Cluj-Napoca. În 2005, lucrările la Autostrada Transilvania au fost sistate din lipsă de finanțare din partea Guvernului, însă au fost reluate începând cu aprilie 2006 odată cu resemnarea contractului între Guvernul României și compania americană Bechtel.

Proiectul Autostrada Transilvania reprezintă o autostradă cu patru benzi, cu o lungime de 415 km, ce pornește din centrul României, de la nord-vest de Brașov, ajungând la Oradea, la granița cu Ungaria.

Autostrada va traversa întreaga Transilvanie de la sud-est la nord-vest, trecând pe lângă următoarele orașe: Brașov, Făgăraș, Sighișoara, Târgu Mureș, Cluj-Napoca, Zălau și Oradea. Aliniamentul va începe de lângă Brașov, oraș cu o altitudine de aproape 600 de metri, va parcurge podișul Transilvaniei la o altitudine de 300-400 de metri, dupa care va ocoli pe la nord Carpații Apuseni, pentru ca în final să coboare în câmpia Crișanei la o altitudine de aproximativ 130 de metri.

Primii 42 de kilometri din Autostrada Transilvania - Tronson 2B Câmpia Turzii - Cluj Vest (Gilău) - au fost inaugurați pe 1 decembrie 2009. Autostrada se va numi A3 și va avea o limită admisă de viteză de 130 kilometri pe oră. Autostrada este construită de catre compania americană Bechtel International, Inc., împreună cu partenerul său din regiune, compania Enka Insaat ve Sanayi A.S. din Turcia.

Alte proiecte

În perioada imediat următoare, se prevede realizarea unei centuri ocolitoare a orașului, cu rolurile de a decongestiona traficul din centrul orașului și a preîntâmpina accidentele care au loc pe Calea Turzii. Anual, pe Calea Turzii, o arteră în pantă care traversează dealul Feleacului, se produc un număr foarte mare de accidente soldate cu morți și răniți, în special pe tronsonul cunoscut sub numele de „Curba Morții”.

În anul 2007 Bulevardul 21 Decembrie a fost prevăzut cu prima bandă specială pentru biciclete.

Cultură

Articol principal: Cultura în Cluj-Napoca.

Centru marcant de cultură, Cluj-Napoca găzduiește o serie de instituții și centre culturale și educaționale.

Teatrul Naţional „Lucian Blaga”

Teatrul Național „Lucian Blaga”, inaugurat la 1 decembrie 1919, în Piața Avram Iancu, reprezintă cea mai importantă instituție teatrală din Transilvania. Clădirea, construită în 1907 după proiectul arhitecților austrieci Helmer și Fellner, găzduiește totodată și Opera Națională Română, cea mai veche instituție lirico-dramatică din România, Prima Operă Națională a țării. În oraș funcționează, de asemenea, Opera Maghiară de Stat și Teatrul Maghiar de Stat. Tot aici se află și Filarmonica de Stat Transilvania, o instituție muzicală de concerte, înființată în 1955.

Palatul Bánffy, sediul Muzeului Național de Artă, găzduiește multe colecții de artă importante: opere ale artiștilor români Theodor Aman, Ion Andreescu, Dumitru Ghiață, Nicolae Grigorescu, Ștefan Luchian, Dimitrie Paciurea, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, dar și ale unor artiști străini precum Constantin David Rosenthal sau Karl Storck. Rețeaua de muzee cuprinde, pe lângă Muzeul de Artă, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Farmaciei, Muzeul Satului, Muzeul Mineralogiei și Muzeul Zoologic (ultimele două sub egida Universității). Casa memorială Emil Isac este, la rândul ei, un alt important edificiu cultural.

Câteva case de editură își au sediul la Cluj-Napoca, printre care Dacia, Casa Cărții de Știință, Limes, Biblioteca Apostrof, Eikon, Idea, Grinta, Presa Universitară Clujeană, Echinox, Paralela 45 (filiala), Studia, Clusium, Napoca Star, Renașterea, Sapientia, Kriterion, Argonaut etc.

Fișier:Palatul Banffy.jpg

Palatul Bánffy, interior

Municipiul Cluj-Napoca găzduiește și o serie de instituții culturale străine:

• Centrul Cultural Francez
• Centrul Cultural American „J.F. Kennedy”
• Centrul Cultural Britanic
• Centrul Cultural German Cluj-Napoca (Deutsches Kulturzentrum Klausenburg)
• Centrul Cultural Italian
• Centrul de Artă și Cultură Japoneză
• Centrul Cultural Sindan
• Centrul Cultural Coreean

Primele semne ale cinematografiei au apărut la Cluj la începutul secolului XX. În 1913 regizorul Jenő Janovics, pionier al cinematografiei și director al Teatrului din Cluj, a început colaborarea cu casa pariziană de filme Pathé și a turnat în oraș mai multe filme printre care Murgul șarg (în orig. Sárga csikó) și Din grozăviile lumii.

Pe 3 iunie 2006, municipiul a fost gazda celui mai important eveniment muzical al anului în România, gala decernării premiilor MTV România.

Kürtőskalács la Cluj

Festivaluri

• Festivalul Internațional de Film Transilvania
• Comedy Cluj
• Serile Filmului Gay
• Festival "Temps d'images"
• Festivalul Internațional de Chitară Transilvania
• Toamna Muzicală Clujeană
• Transilvania Jazz Festival
• Serile de artă medievală din Turnul Croitorilor

Gastronomie

• Năsal - un caș regional, unic în lume
• Varză à la Cluj
• Kürtőskalács

Educație

Articol principal: Învățământul în Cluj-Napoca.

Universitatea Babeş-Bolyai - în interiorul clădirii centrale

Universitatea „Babeș-Bolyai” (UBB) este cea mai mare universitate din țară, cu peste 45 500 de studenți în 105 de specializări (din care 98 în română, 52 în maghiară, 13 în germană și 4 în engleză). Numele instituției provine de la două personalități marcante ale Transilvaniei, cercetătorul român Victor Babeș și matematicianul maghiar János Bolyai. De asemenea, orașul găzduiește alte opt universități, printre care Universitatea Tehnică, USAMV, Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu”, Academia de Muzică „Gheorghe Dima”, Universitatea de Artă și Design, precum și un număr mare de licee (v. Învățământul în Cluj-Napoca). În 1872, împăratul Francisc Iosif a fondat Universitatea din Cluj, iar în 1881, aceasta a fost redenumită Universitatea Francisc Iosif (József Ferenc Tudományegyetem). După sfârșitul primului război mondial, la data de 12 mai 1919 se înființează Universitatea „Daciei Superioare” din Cluj, denumită apoi Universitatea „Regele Ferdinand I”. Primul rector al noii universități românești a fost Sextil Pușcariu. În 1940, în urma Dictatului de la Viena, universitatea românească a fost mutată la Sibiu și Timișoara. Pe de altă parte, în 1919, imediat după încheierea primului război mondial, universitatea maghiară a fost mutată la Budapesta, unde a rămas până în 1921, când a fost din nou mutată, de această dată la Seghedin. În perioada 1940-1945, când Clujul a revenit temporar în administrarea Ungariei, universitatea s-a mutat la Cluj. Finalmente, în 1945 a fost mutată înapoi la Seghedin și redenumită Universitatea Seghedin.

În municipiu se află mai multe biblioteci publice, unele fiind printre cele mai mari din țară. Cele mai importante sunt:

• Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga”;
• Biblioteca Academiei (filiala);
• Biblioteca Județeană „Octavian Goga”.

În paralel, există numeroase biblioteci pe lângă diverse instituții educative sau culturale.

Cercetare

Clujul este și un important centru al elitelor din domeniul științei. În cadrul Filialei din Cluj a Academiei Române, își desfășoară activitatea următoarele institute profilate pe cercetarea științifică fundamentală: Arhiva de Folclor a Academiei Române, Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu”, Institutul de Istorie „G. Bariț” (care are și un departament de cercetări socio-umane), Institutul de Arheologie și Istoria Artei, Institutul de Calcul „Tiberiu Popoviciu”, Centrul de Studii Transilvane, Institutul de Speologie „Emil Racoviță” (secție), Institutul de Geografie (secție) și „Observatorul astronomic” (secție a Institutului Astronomic al Academiei Române din București). Anual, este organizată manifestarea științifică „Zilele academice clujene”. La Cluj funcționează, de asemenea, filiale ale Academiei de Științe Medicale, respectiv ale Academiei de Șiințe Tehnice din România.

Tot în Cluj mai activează numeroase institute naționale de cercetare-dezvoltare, precum și din diferite ramuri: Institutul de Cercetări în Chimie „Raluca Ripan”, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice și Moleculare (INCDTIM), Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Științe Biologice, Institutul pentru Tehnica de Calcul, Coneural – Centrul pentru Cercetări Cognitive și Neuronale, Institutul de Cercetări Electronice, Institutul de Cercetare pentru Instrumentație Analitică (filială INOE-2000), Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Geologie, Geofizica, Geochimie și Teledetectie (IGR) – filiala Cluj, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Mașini și Instalații destinate Agriculturii și Industriei Alimentare, Institutul pentru Calitatea Semințelor și a Materialului Săditor, Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice, Institutul de Cercetări și Proiectări Miniere.

Viața religioasă

Biserica Reformată de pe Uliţa Lupilor

Templul Memorial al Deportaţilor din Cluj

Biserica Ortodoxă din Deal, prima biserică ortodoxă din Cluj (sec. al XVIII-lea)

Articol principal: Religia în Cluj-Napoca.

Municipiul Cluj
Confesiunea	1930	2002
Reformați	26,69 %	12,20 %
Greco-catolici	22,62 %	05,81 %
Romano-catolici	20,12 %	05,52 %
Mozaici	13,39 %	00,07 %
Ortodocși	11,84 %	69,20 %
Luterani	02,40 %	00,19 %
Unitarieni	02,11 %	01,06 %
Baptiști	00,22 %	01,19 %
Penticostali	0< 0,01 %	02,60 %

Viața religioasă cunoaște vechi tradiții și o mare diversitate în municipiul Cluj. Aici își au sediul o mitropolie, patru episcopii ale diferitelor culte, un vicariat romano-catolic, mai multe sinagogi evreiești, dintre care una vie până în prezent. Cele cinci episcopii sunt:

• Mitropolia Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului (ortodoxă),
• Episcopia de Cluj-Gherla (greco-catolică),
• Episcopia Reformată a Ardealului,
• Episcopia Unitariană,
• Episcopia Evanghelică.

Lăcașuri de cult

În Cluj-Napoca se găsesc o serie de lăcașuri de cult reprezentative, cum ar fi:

• Biserica Bob
• Biserica Evanghelică-Luterană
• Biserica Franciscană
• Biserica Ortodoxă din Deal
• Biserica Piariștilor
• Biserica Reformată
• Biserica Calvaria
• Biserica Sf. Petru și Pavel
• Biserica Sfântul Mihail
• Biserica Unitariană
• Biserica cu Cocoș
• Sinagoga Neologă (Templul Deportaților)

Presă

Interiorul Biserii Franciscane

Cel mai difuzat cotidian clujean după tiraj este Făclia, publicat în perioada post-decembristă, până în 2007, sub denumirea de Adevărul de Cluj. Principalii săi competitori sunt Ziua de Cluj și Monitorul de Cluj. Până în iunie 2007, exista și un al patrulea cotidian local de limbă română, Ziarul Clujeanului, însă acesta a fost transferat online, ultimul număr tipărit apărând pe 8 iunie 2007. Din toamna anului 2007, pe piața locală au apărut două cotidiene gratuite: Informația Cluj și Cluj Expres. Săptămânalul Clujeanul, primul din seria săptămânalelor locale editate de trustul de media MediaPro, este singurul ziar din Cluj-Napoca auditat regulat de Biroul Român de Audit al Tirajelor, în conformitate cu uzanțele internaționale în domeniu. Clujeanul înregistrează în acest moment cel mai mare tiraj auditat în Transilvania, dintre publicațiile locale cu caracter editorial (cu o audiență de 54 000 de cititori pe ediție).

Câteva ziare şi reviste publicate la Cluj.

La Cluj-Napoca apar și alte ediții de Transilvania ale cotidienelor naționale, precum România liberă Ziarul financiar, Pro Sport sau Gazeta sporturilor. În ianuarie 2008, Evenimentul zilei a închis ediția regională care avea sediul la Cluj. În 15 aprilie 2008 a apărut prima ediție a cotidianului regional Gardianul de Transilvania-Banat. Publicația acoperă 14 județe și este disponibilă și on-line: [3].
Principalele reviste de cultură și literatură sunt: Apostrof, Idea, Steaua, Tribuna și Echinox.

În mare parte, presa radiofonică clujeană a fost preluată de posturile de radio naționale și retransmite pe frecvențe locale programele de la București și parțial programe locale. Cele mai populare posturi de radio sunt Radio Transilvania Cluj (100% local), Radio Cluj (radioul de stat), Radio Impuls (care retransmitea în trecut Radio 21), Kiss FM, Pro FM, Radio Guerilla (fost CD Radio), Magic FM (fost Star FM, fost Uniplus) și Mix FM. Situația este asemănătoare în ceea ce privește televiziunea. Un singur post de televiziune transmite pe frecvență proprie, și anume NCN. În 2003, Consiliul Național al Audiovizualului a acordat o licență audiovizuală proprie studioului teritorial Cluj al Televiziunii Române, urmând ca în viitorul apropriat acesta să emită pe o frecvență proprie. Alte posturi de televiziune care transmit programe locale sunt Pro TV, Antena 1, Realitatea TV, Alpha TV și One TV.

O importantă agenție de știri din România, Mediafax, are un flux local de știri, Transilvania.

Presa de limba maghiară este activă la nivel local prin două gazete: Szabadság și Krónika. În oraș se află și redacția săptămânalului Erdélyi Napló, precum și redacțiile revistelor culturale Korunk și Helikon. Radio Cluj transmite săptămânal 34 de ore în limba maghiară, iar TVR Cluj transmite 4 ore săptămânal emisiuni în această limbă. Pe lângă acestea există și posturi de radio private dedicate comunității maghiare.

Sănătate

Important centru medical, datorat și impunerii sale ca un prestigios centru universitar, în Cluj-Napoca funcționează mai multe instituții medicale, clinici, institute și spitale de elită din România.

Sport

Cele mai importante cluburi de fotbal din oraș sunt CFR 1907 Cluj și U Cluj.

Clubul feroviar, găzduit pe Stadionul „Dr. Constantin Rădulescu”, este cunoscut la nivel european datorită ascensiunii acestuia în perioada 2003–2008. Printre rezultatele importante ale acestui club, se află câștigarea Ligii I și a Cupei României în 2008 și 2010 și două participări în Liga Campionilor UEFA în sezoanele 2008 și 2010, primul început cu o victorie cu 2–1 pe terenul vicecampioanei Italiei, AS Roma, și cu un egal pe teren propriu în fața echipei Chelsea Londra.

Clubul universitar, găzduit pe Cluj Arena, are în palmaresul său mai multe succese, precum clasarea pe locul al doilea în campionatul de fotbal al României în sezonul 1932–1933, câștigarea Cupei României în 1964–1965, optimile de finală în Cupa Cupelor Europene (1965–1966) și turul I al Cupei UEFA. Unul din antrenorii legendari ai echipei U Cluj a fost Ștefan Kovács.

Între celelalte echipe cu tradiție se numără echipele de polo pe apă CSM Cluj (clasată pe locul al treilea în Campionatul României la polo în anul 1980) și Viitorul Cluj, echipele de rugby (Universitatea Cluj), baschet (Universitatea Cluj), handbal (U Cluj), volei și fotbal feminin (echipa Clujeana) și echipele de raliu Napoca Rally Team și Hiparion Invest Rally Team.

Locuri în Cluj-Napoca

Articol principal: Lista locurilor în Cluj-Napoca.

Obiective notabile în Cluj-Napoca:

Biserica Sfântul Mihail,
cel mai impunător edificiu în stil gotic din Cluj. Detaliu

Palatul Szeky

Parcul Central noaptea

Monumente și clădiri

• Biserica "Sfântul Mihail"
• Biserica Reformată
• Catedrala Ortodoxă a Mitropoliei Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului
• Catedrala "Schimbarea la Față", a Episcopiei de Cluj-Gherla
• Biserica "Calvaria"
• Biserica Franciscană
• Casa și Statuia lui Matia Corvin
• Palatul Bánffy
• Biserica Piariștilor
• Teatrul Național și Opera Română
• Bastionul Croitorilor
• Biserica Bob

Muzee

• Muzeul de Artă - un muzeu de artă, situat în palatul contelui Bánffy.
• Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei - expozițiile permanente sunt împărțite pe secțiuni, care concentrează fiecare perioadă majoră de timp.
• Muzeul Etnografic al Transilvaniei - cu o vechime de peste 80 de ani, este cel mai mare de acest gen din România.
• Muzeul Satului - cel mai cuprinzător muzeu în aer liber din România și al șaselea din Europa.
• Muzeul de Speologie "Emil Racoviță" - singurul muzeu din România dedicat memoriei savantului Emil Racoviță și științei peșterii.

Suburbii, străzi și alte zone

• Bulevardul Eroilor - una dintre cele mai vechi străzi din oraș, cu edificii din secolele XVIII - XX pe ambele părți, leagă Piața Unirii de Piața Avram Iancu
• Bulevardul Regele Ferdinand - principala stradă comercială, reamenajată de la mijlocul secolului al XIX-lea și până în zilele noastre
• Piața Unirii - clădiri vechi cu o arhitectură impresionantă, culminate de centrata Biserica Sf. Mihail
• Centrul istoric al orașului - cu clădiri construite începând cu secolul al XV-lea
• Cartierul Mănăștur - are o populație de aproximativ 100 000 de locuitori
• Cartierul Grigorescu - cartier rezidențial
• Cartierul Gheorgheni - cartier construit în anii 60 după un plan urbanistic ce a inclus numeroase spații verzi, parcuri și zone de agrement
• Grădina Botanică - cea mai bogată grădină botanică din Europa centrală și de est
• Parcul Central, cu o vechime de peste 100 de ani
• Cetățuia - fortificație dispusă pe dealul cu același nume de unde se poate admira cea mai frumoasă panoramă a Clujului
• Cimitirul Hajongard

Viață de noapte

• Bamboo
• Diesel Club - cel mai luxos club din Cluj, găzduiește cele mai extravagante petreceri și cele mai dorite concerte.
• Obsession Club - clubul cu suprafața cea mai mare din Transilvania, cu o capacitate de 1 000 de persoane, sistem audio performant cu peste 30 de mii de wați și lumini de ultimă generație
• Pizza More - Cea mai mare pizzerie din Cluj, cu o terasă de vară de peste 400 locuri, situată în apropierea campusului universitar Babeș.

În împrejurimi

• Castelul Bánffy - un ansamblu arhitectonic construit de familia Bánffy în comuna Bonțida, la 32 de km de Cluj-Napoca.
• Parc de sculpturi monumentale din fân

Evenimente

Articol principal: Cronologia istorică a Clujului.

Statuia Sfântului Gheorghe din fața Bisericii Reformate. Originalul, realizat de meșterii clujeni Martin și Gheorghe, se află la Praga

• 124 - Este fondat Municipium Aelium Hadrianum Napoca de către administrația romană din Dacia
• 170 - Împăratul Marcus Aurelius ridică municipiul Napoca la rang de colonia
• 1143 - Colonizarea sașilor
• 1241 - Clujul este distrus în timpul invaziei tătaro-mongole, cetatea Clujului fiind refăcută în a doua jumătate a secolului al XIII-lea pe malul drept al Someșului Mic în zona de acum a Pieței Muzeului
• 1405 - Sigismund de Luxemburg acordă Clujului dreptul de oraș liber
• 1443 - Se naște Matia Corvin
• 1550 - Gáspár Heltai înființează o tipografie la Cluj
• 1581 - Este înființat Colegiul Iezuiților, precursor al universității de astăzi
• 1601 - Baba Novac, ostaș de seamă al lui Mihai Viteazul, este ars de viu împreună cu preotul Saski
• 1711 - Orașul intră sub dominație austriacă
• 1774 - Începe construcția palatului Bánffy
• 1776 - Colegiul Piariștilor își începe activitatea cu patru facultăți (filosofie, chirurgie, drept și științe naturale).
• 1790 - Devine capitala Transilvaniei
• 1791 - Începe pavarea străzilor cu piatră
• 1820 - Începe dărâmarea oficială a turnurilor și zidurilor orașului, operațiune încheiată in 1896
• 1827 - 247 de lămpi sunt instalate în străzile și piețele Clujului
• 1848 - Revoluția de la 1848
• 1870 - Este inaugurată gara Cluj
• 1872 - Autoritățiile înființează Universitatea Franz Josef din Cluj, cu predare în limbile maghiară, germană și română. Decretul de înființare a fost semnat de împăratul Franz Joseph în toate cele trei limbi, pe exemplarul român semnând „Francisc Iosifu”.
• 1892 - Prima centrală telefonică cu 62 de abonați
• 1894 - Procesul memorandiștilor
• 1898 - Primul aparat Röntgen
• 1918 - În urma Primului Război Mondial, Clujul devine oraș al României Mari.
• 1919 - Este inaugurată Universitatea Românească din Cluj. Universitatea maghiară din Cluj se refugiază la Seghedin.
• 1928 - Primul avion de călători aterizează la Cluj
• 1932 - Márton Áron, renumitul epicop romano-catolic de Alba Iulia își începe mandatul la Cluj ca preot universitar.
• 20 august 1940 - Dictatul de la Viena aduce orașul din nou sub autoritatea ungară. Universitatea românească din Cluj se refugiază la Sibiu
• 1944 - La 11 octombrie are loc eliberarea Clujului în al Doilea Război Mondial, forțele armate maghiare și germane fiind respinse.
• 1945 - Administrația românească își reintră în drepturi la Cluj. Universitatea maghiară din Cluj se refugiază la Seghedin, unde continuă să funcționeze până astăzi. Universitatea românească refugiată la Sibiu se mută din nou la Cluj. Se înființează Universitatea "Bolyai", universitate de stat cu limba de predare maghiară.
• 1947 - Prin tratatul de la Paris, partea Transilvaniei ce fusese anexată la Regatul Maghiar, cu șapte ani înainte, era din nou recunoscută ca parte a României.
• 30 decembrie 1947 - Începuturile României comuniste
• 1954 - Prima emisiune de la Radio Cluj
• 12 august 1956 - În fața Bisericii Piariștilor este săvârșită liturghia duminicală greco-catolică, la care participă peste 5.000 de credincioși, în ciuda faptului că BRU fusese interzisă de autoritățile comuniste. Numeroși participanți sunt arestați, iar preotul Vasile Chindriș este condamnat la 10 ani de închisoare.
• 1959 - Are loc fuziunea celor două universități, Universitatea „Bolyai” și Universitatea „Babeș”
• 1959 - Pornește primul troleibus clujean
• 1966 - Potrivit recensămîntului oficial comunitatea maghiară ajunge sub pragul de 50% din populația orașului
• 1974 - Clujul primește numele Cluj-Napoca
• 1985 - Întreruperea emisiei postului Radio Cluj
• 1989 - Revoluția anticomunistă. Începutul democrației
• 1992 - Este ales primar Gheorghe Funar, care va iniția diverse măsuri considerate provocatoare, atât de comunitatea maghiară cât și de oponenții săi politici.
• 1993 - Fenomenul „Caritas”
• 1994 - Gheorghe Funar autorizează primele lucrări de cercetare arheologică în piața din fața statuii regelui Matia Corvinul
• 2002 - Recensământul general indică o populație totală de 318 027 locuitori, care plasează Cluj-Napoca pe locul 3 între cele mai mari orașe ale României.
• 2004 - Este ales primar Emil Boc (Alianța D.A. PNL-PD)
• 2008 - Este reales primar Emil Boc din partea PD-L
• 2008, decembrie - Emil Boc (PD-L) renunță la funcția de primar al municipiului Cluj-Napoca și devine prim-ministru al României.
• 2009, 15 februarie - Este ales primar Sorin Apostu (PD-L)

Personalități

Iuliu Maniu - portret şi semnătură

Matia Corvin, rege al Ungariei

Emil Racoviţă

David Francisc

Corneliu Coposu

Articol principal: Lista personalităților clujene.

• Matia Corvin (1443-1490), rege al Ungariei

• Francisc David (1510-1579), teolog, fondatorul Bisericii Unitariene
• Gáspár Heltai (1510-1574), pastor luteran, tipograf și scriitor
• Ștefan Bocskay (1557-1606), principe al Transilvaniei
• István Szamosközy (1570-1612), istoric

• Ioan Căianu, (1629-1687), călugăr franciscan transilvănean, primul autor de muzică cultă din Transilvania

• Ioan Piuariu Molnar (1749-1815), medic, filolog și traducător
• Farkas Bolyai (1775-1856), matematician

• János Bolyai (1802-1860), matematician, fondatorul geometriei non-euclidiene (în paralel cu Lobacevski)
• Carol Popp de Szathmáry, (1812-1887), pictor
• George Bariț (1812-1893), istoric, politician și publicist român, întemeietorul presei românești din Transilvania
• Gheorghe Dima (1847-1925), compozitor și dirijor
• Emil Racoviță (1868-1947), biolog, speolog și explorator
• Alexandru Vaida-Voievod (1872-1950), medic, politician PNȚ și publicist român
• Iuliu Maniu (1873-1953), prim-ministru al României, președinte al PNȚ
• Alexandru I. Lapedatu (1876-1950), istoric
• Sextil Pușcariu (1877-1948), lingvist și istoric literar, primul rector al Universității din Cluj
• Zaharia Bârsan (1878-1948), actor, regizor, primul director al Teatrului Național din Cluj
• Ioan Lupaș (1880-1967), istoric
• Stefan Pascu (1914-1998), istoric, academician
• Dimitrie Negru (1883-1955), medic, profesor la Facultatea de Medicină din Cluj, a înființat Institutul de Radiologie din Cluj
• Iuliu Hossu (1885-1960), episcop greco-catolic de Cluj-Gherla, cardinal
• Iuliu Hațieganu (1885-1959), om de știință, doctor, politician (P.N.Ț.)
• Dimitrie Michail (1886-1956), medic, profesor și decan al Facultății de Medicină din Cluj
• Emil Isac (1886-1954), poet
• Alexandru Borza (1887-1971), biolog, fondator al Grădinii Botanice din Cluj
• Sándor Reményik (1890-1941), poet
• Dumitru D. Roșca (1895-1980), filosof, academician
• Lucian Blaga (1895-1961), filosof și scriitor
• Emil Petrovici (1899-1968), lingvist, academician

• Heinrich Schönfeld (1900-1954), fotbalist, golgheter al echipei italiene Torino (1924)
• Romulus Ladea (1901-1970), sculptor
• Abraham Wald (1902-1950), matematician
• David Prodan (1902-1992), istoric
• Gheorghe I. Anghel,(n.1905), pictor și poet român, profesor universitar la Universitatea Națională de Arte București, doctor în arte vizuale
• Vasile Chindriș (1905-1972), preot greco-catolic român, bătut în plină stradă în anul 1942 de autoritățile horthyste, unul din conducătorii rezistenței greco-catolice clujene din timpul perioadei comuniste
• Sigismund Toduță (1908-1991), compozitor
• Ioan I. Russu (1911-1985), istoric, filolog, academician
• Corneliu Coposu (1914-1995), președinte PNȚCD
• Ion Rațiu (1917-2000), politician PNȚCD
• Nicolae Balotă (n. 1925), scriitor, eseist
• Ion Vlad (n. 1929), critic și istoric literar, fost rector al Universității „Babeș-Bolyai”
• Doina Cornea (n. 1929), traducătoare, disidentă anticomunistă din România, politician PNȚCD
• Cornel Țăranu (n. 1934), compozitor, academician
• Florin Piersic (n. 1936), actor
• Ionel Haiduc (n. 1937), chimist, academician, din 5 aprilie 2006 președinte al Academiei Române
• Horia Demian (1942-1989), baschetbalist
• Ion Vartic (n. 1944), critic literar și eseist, director al Teatrului Național din Cluj
• János Martonyi (n. 1944), om politic, ministru de externe al Ungariei
• Andrei Marga (n. 1946), filosof, rector al Universității „Babeș-Bolyai”, ministru al învățământului
• László Tőkés (n. 1952), politician, episcop al Eparhiei Reformate de Piatra Craiului, europarlamentar român din 2007
• Gheorghe Mureșan (n. 1971), baschetbalist

Vezi și

Pentru detalii, vezi Subiecte Cluj-Napoca.

• Villa rustica de la Cluj-Napoca

Galerie de imagini

Articol principal: Imagini din Cluj-Napoca.

	Fișier:Parcul Mare Cluj-Napoca 01.jpg
Biblioteca Centrală Universitară	Parcul Central	Biserica Sf. Mihail, cu Statuia lui Matei Corvin	Bulevardul Regele Ferdinand	Universitatea „Babeș-Bolyai”
Turnul neogotic al Bisericii Sfântul Mihail	Bastionul Croitorilor	Biserica Calvaria	Intrarea în Biserica Franciscană	Cluj-Napoca, zona centralǎ (râul Someș, strada Dragalina)
Cluj-Napoca, Piața Lucian Blaga și Biblioteca Centrală Universitarǎ	Intersecția str. Horea, Regele Ferdinand și P-ța Mihai Viteazul	Cluj-Napoca, zona centralǎ, strada Petru Maior	Imagini din Cluj-Napoca, zona centralǎ (str. Horea)	Cluj-Napoca, Biblioteca Centrală Universitarǎ

Note

Bibliografie

• Victor Lazăr, Clujul, București, Cultura Națională, 1923
• Ștefan Pascu, Iosif Pataki, Vasile Popa, Clujul (ghid istoric), Cluj, 1957
• Ștefan Pascu, Viorica Marica, Clujul medieval, București, Editura Meridiane, 1969
• Aurel Anton, Cluj. Ghid turistic al județului, București, Editura pentru Turism, 1973
• Ștefan Pascu (sub redacția), Istoria Clujului, Cluj-Napoca, 1974
• Stelian Neagoe, Viața universitară clujeană interbelică, vol. I-II, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1980
• Justin Ceuca, Constantin Cubleșan, Roxana Manilici, Teatrul Național Cluj-Napoca (1919-1994). Teatrul românesc din Transilvania - 240 de ani, studiu monografic, Cluj-Napoca, 1994
• Dorin Alicu, Cluj-Napoca, de la începuturi până azi, Cluj-Napoca, Editura Clusium, 1995
• Cluj-Napoca, inima Transilvaniei (album), Cluj-Napoca, Editura Studia, 1997
• Gheorghe Bodea, Clujul vechi și nou, Cluj-Napoca, 2002
• Cluj-Napoca. Ghid, Editura Sedona, 2002
• Cluj-Napoca = Claudiopolis, București, Noi Media Print, 2004
• Lukacs Jozsef, Povestea „orașului-comoară”, Cluj-Napoca, Editura „Biblioteca Apostrof”, 2005
• Gabriela Popa, Liviu Stoica - ”Cluj-Napoca City Guide”, Cluj-Napoca, 2006, ISBN 978-973-0-04701-1
• Gabriela Popa, Liviu Stoica - ”Cluj-Napoca Illustrated Guide”, Cluj-Napoca, 2007, ISBN 978-973-0-04521-5

Legături externe

Site-uri oficiale

• Primăria municipiului Cluj-Napoca
• Website oficial al orașului
• Recensământul 2002

Despre Cluj-Napoca

• Tururi culturale ale orașului însoțite de un ghid.
• Cluj-Napoca, Orașul comoară al Transilvaniei
• Director de informații
• Director de adrese cu hartă interactivă
• Anuarul Socec al României Mari, 1924-1925 - de la Biblioteca Congresului S.U.A. - orașul Cluj
• Clujul de ieri: istorie, clădiri, heraldică, secrete

Cultura clujeană

• Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor din România
• Teatrul Național „Lucian Blaga”
• Muzeul Național de Artă
• Filarmonica de Stat „Transilvania”
• Biblioteca Județeană „Octavian Goga”

Monumente istorice

• Biserica „Învierea Domnului” (biserica Bob)
• Biserica evanghelică
• Biserica parohială Sfântul Mihail
• Biserica reformată (Biserica cu Cocoș)
• Biserica romano-catolică Adormirea Maicii Domnului din Mănăștur – „Calvaria”
• Biserica unitariană

Învățământul clujean

• Universitatea „Babeș-Bolyai”
• Universitatea Tehnică
• Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu”
• Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară
• Academia de Muzică „Gheorghe Dima”
• Universitatea de Artă și Design

Presa clujeană

• Ziua de Cluj (cotidian tipărit și online)
• CityNews Cluj (cotidian online)
• Adevărul de Seară Cluj (cotidian tipărit și online)
• Monitorul de Cluj (cotidian tipărit și online)
• Clujeanul (online)
• Făclia
• Foaia Transilvană (cotidian online)
• Napoca Cable Network Cluj (NCN Cluj) - post local de televiziune
• Revista Tribuna

Imagini

• Înregistrări din 9 Septembrie 1989
• Clujul de ieri -1908- si de azi -2007- in imagini
• Imagini panoramice din Cluj
• Imagini contemporane din Cluj

Hărți

• Hartă interactivă a municipiului Cluj Napoca
• Harta Cluj-Napoca Obiective turistice de interes
• Hartă accesibilizată (pentru persoane cu dizabilități) a străzilor din Cluj Napoca
• Hartă a traseelor de transport public

Altele

• Regia Autonomă Transport Urban Călători Cluj-Napoca
• Informații despre Cluj, pe site-ul BJC
• Informații despre firmele din Cluj-Napoca