Transfăgărășan

Drumul DN7C – Transfăgărășan începe în comuna Bascov, Județul Argeș de lângă orașul Pitești, în direcția orașului Curtea de Argeș și se termină la intersecția cu drumul DN1 între Sibiu și Brașov, în apropierea comunei Cârțișoara, cu o lungime de 151 km.

Traseu

Pornit din comuna Bascov, după 61 km dincolo de comuna Arefu începe porțiunea așa numitului Transfăgărășan, pe o lungime de aproximativ 91 km.

Transfăgărășanul (de la prefixul „trans-” + Făgăraș) face parte din Drumul Național 7C (DN7C) și este unul din cele mai spectaculoase drumuri din România, numit și „drumul din nori”, care leagă regiunea istorică a Munteniei cu Transilvania.

Drumul construit peste Munții Făgăraș, cel mai înalt lanț muntos din România, care face parte din Carpații Meridionali, este un drum asfaltat care în apropierea tunelului de lîngă Lacul Bâlea, ajunge la altitudinea de 2042 m. Transfăgărășanul este situat pe locul al doilea ca altitudine în România după șoseaua Transalpina (DN67C) cu 2145 m din Munții Parâng, dar aceasta însă nu este asfaltată în totalitate.

Primul segment al Transfăgărășanului trece prin fața hidrocentralei de la Vidraru amplasată subteran în masivul Cetățuia. De aici, în apropierea cetății Poenari, drumul urcă pe serpentine și viaducte, trecând prin trei tunele mai scurte ajungând pe Barajul Vidraru, care cu ai lui 307 m leagă Munții Pleașa și Vidraru. Trecând barajul, drumul continuă în partea stângă de-al lungul lacului Vidraru pînă la începutul acestuia. În continuare drumul începe să urce în serpentine, trecând pe la Cascada Capra, pînă la partea sudică al tunelului de la Capra la Bâlea Lac, unde cu o lungime de 887 m străbate Munții Făgăraș. Tunelul Bâlea, cel mai lung tunel din România, cu o înălțime de 4,4 m, 6 m lățime și un trotuar cu o lățime de 1 m, iluminat, dar neaerisit, face legătura cu partea nordică a Transfăgărășanului.

În partea nordică a drumului, după Tunelul Bâlea Transfăgărășanul trece prin rezervația naturală Golul Alpin și Lacul Bâlea, pe la lacul glaciar Bâlea urmat de o coborâre abruptă în serpentine. Trece în apropierea cascadei Bâlea, care este o cascadă în trepte de aproximativ 68 m, cea mai mare de acest fel în România, și se află la altitudinea de aproximativ 1230 m.d.M.

În timpul iernii, de obicei de la 1 noiembrie până în 30 iunie (sectorul cuprins între kilometrul 104 de la Piscu Negru și kilometrul 130 la cabana Bâlea Cascadă), când Transfăgărășanul este închis circulației rutiere, la Lacul Bâlea se poate ajunge cu telecabina, de la cabana „Bâlea Cascadă” din apropierea cascadei Bâlea.

Unul din tronsoanele cele mai dificile ale Transfăgărășanului, este cuprins între Lacul Bâlea și Bâlea Cascadă pe o lungime de 13 km. De la Bâlea Cascadă pînă la intersecția cu drumul DN1 sau și drumul european E68 în apropierea comunei Cârțișoara, mai sunt 21 km.

Transfăgărășanul trece peste 830 podețe, 27 viaducte; pentru construcția lui a fost necesar să fie dislocate mai multe milioane de tone de rocă; pentru aceasta s-au folosit de exemplu: 6520 tone de dinamită, din care 20 de tone numai la tunelul Capra – Bâlea și multe alte materiale de construcții.

Istoria drumului

Transfăgărășanul a fost construit între anii 1970 – 1974 în timpul lui Nicolae Ceaușescu, care a vrut să asigure un drum strategic peste munți. Inaugurarea având loc în data de 20 septembrie 1974,

Drumul peste Munții Făgăraș, s-a realizat cu eforturi materiale considerabile și cu prețul multor vieți de soldați și muncitori care au contribuit la construcția lui. Oficial se vorbește de 40 de oameni decedați pentru ca acest drum să străbată munții, dar oameni care după 35 de ani mai sunt în viață vorbesc de sute de vieți omenești pierdute. Răspunzând unui interviu, un martor al timpului spunea: Numai la baraj au murit vreo 400 de băieți.

Regimul de circulație

Zona montană înaltă a DN7C este deschisă pentru circulația rutieră doar în perioada iulie-octombrie a fiecărui an, întrucât drumul este înzăpezit pe timp de iarnă, iar dezăpezirea lui este nepractică. În restul anului, pe acest drum accesul rutier este permis pe versantul sudic doar până cel mult la cabana Capra, iar pe cel nordic până la Bâlea-cascadă. Chiar și în timpul verii, traseul este unul periculos, cu deosebit de multe viraje, iar limita de viteză este impusă la 40 km/h.

Vedere panoramică

Vedere panoramică de la Bâlea Lac spre nord

Bibliografie

• „Epopeea Transfăgărășanului” de Romulus Lal, edit. Scrisul românesc, Craiova 1975

Legături externe

• Portal Curtea de Argeș
• Galerie poze, detalii traseu, deschidere oficiala program, Baraj Vidraru, Balea Lac
• DN7c - Transfăgărășanul - Hartă Interactivă, www.welcometoromania.ro
• „Transfăgărășanul a împlinit 35 de ani” - european radio network Florin Orban (26 septembrie 2009)
• „Transfăgărășan, spectacolul naturii la 2.000 de metri” Adevărul, Cristina Bucureasa (8 august 2008)
• Pasul „Transfăgărășanul” pass with car (cu masina) iulie 2006 Video la YouTube (4,26 min.)