Veneția

Acest articol se referă la {{{conținut}}}. Pentru alte sensuri, vedeți Veneţia (dezambiguizare).

Piaţa şi bazilica San Marco

Veneţia (în italiană Venezia, /ve'nɛt:sja/) este principalul oraş al regiunii Veneto şi al Italiei nord-orientale. Veneţia are 266.181 locuitori şi este capitala provinciei cu acelaşi nume. Întregul oraş (şi întreaga lagună) au fost declarate în 1979 patrimoniu al umanităţii de către UNESCO.

Istoria

Nu sunt aspecte certe asupra originii oraşului: se pare că Veneţia s-ar fi născut ca urmare al fluxului de refugiaţi care au abandonat câmpia padană sub ameninţarea invaziei Longobardă din nordul Italiei în anul 568.

Aşezată la graniţa culturală cu Imperiul Bizantin, şi-a dezvoltat un puternic spirit de independenţă care a dus la formarea unui oraş stat. Şeful guvernului era dogele (din latină dux), teoretic ales pe viaţă, dar în practică, adesea constrâns să renunţe la propriul mandat ca urmare a unor rezultate nesatisfăcătoare ale propriului guvern.

În apogeul puterii sale, Veneţia controla mare parte din coasta Mării Adriatice, multe insule, inclusiv Creta, era principala putere militară şi între principalele forţe comerciale din orientul apropiat. Teritoriul republicii în Italia se întindea până la Lacul Garda si fluviul Adda.

În secolul XVIII, Veneţia era printre oraşele cele mai rafinate din Europa, cu o mare influenţă in domeniul artelor, arhitecturii şi al literaturii acelei perioade. Teritoriul Republicii Veneta cuprindea Veneto, Istria, Dalmaţia, Cattaro şi o parte din Lombardia. Dar după 1070 de ani de independenţă, în 12 mai 1797 oraşul este cucerit de Napoleon Bonaparte. Dogele Ludovico Manin este constrâns de Napoleon să abdice şi este dizolvat Consiliul Republicii pentru a proclama "Guvernul Provizoriu al Municipalităţii Veneţia". Pe 16 mai 1797 trupele franceze au ocupat oraşul.

În 17 octombrie 1797 "Municipalitatea Veneţia" incetă sa mai existe fiind cedată Austriei. Veneto, Istria, Dalmaţia şi Cattaro au format "Provincia veneta a Imperiului Austro-Ungar. Austriecii au intrat în oraş pe 18 ianuarie 1798. Din 1866 face parte din Regatul Italiei.

Oraşul

Azi oraşul Veneţia este împărţit în şase cartiere: Dorsoduro, Santa Croce, San Polo, San Marco, Cannaregio şi Castello, cuprinzând 118 insule, 354 poduri şi 177 canale.

Piaţa San Marco poate fi considerată "centrul centrului" oraşului, una dintre cele mai frumoase din lume. Aici se găseşte Bazilica San Marco, Palatul Ducal şi clopotniţa bazilicii. Un alt simbol al oraşului este Podul Rialto pe care se găsesc magazine.

Alte importante monumente veneţiene sunt: Arsenale, Bazilica Santa Maria della Salute şi Bazilica Santa Maria gloriosa dei Frari.

Canalele principale ale oraşului sunt: Canal Grande şi Canale della Giudecca. Primul împarte în două oraşul trasând un S, al doilea separă centrul vechi de insula Giudecca.

Împrejurimile Veneţiei

Alte puncte demne de reţinut sunt insulele Murano, Burano, Torcello, Lido di Veneţia şi Pellestrina.

Torcello, considerată cea mai mică dintre insulele lagunare, are un nobil trecut, chiar dacă azi are câteva zeci de locuitori.

Pellestrina delimitează impreună cu Lido, peninsula Chioggia şi peninsula Jesolo, de lagună.

Lido di Veneţia este o fâşie de pământ care se întinde în mare. Aici poate merge cu maşina şi se poate face plajă.

Burano atrage repede atenţia prin casele viu colorate, fiind faimoasă şi pentru broderiile sale.

Murano este poate cea mai faimoasă insulă din Lagună, cu o tradiţie importantă în prelucrarea artizanală a sticlei.

Oraşul lagunar Veneţia are fracţiuni pe litoral: Mestre şi Marghera.

Vezi şi

• Listă de oraşe din Italia
• Locuri din patrimoniul mondial
• Expoziţia Internaţională de Artă cinematografică de la Veneţia

Legături externe

• Veneţia - Situl Oficial
• Burano - Veneţia
• Poze de la Carnavalul din Venetia - 2008

• ro de en it hu Veneţia - Ghid Turistic