Cartof: Diferență între versiuni
Revenit la versiunea 12929967 a lui Victor Blacus: vandalism multiplu. (TW) Etichetă: Anulare |
|||
Linia 109: | Linia 109: | ||
* {{en icon}} [http://www.cambridge.org/us/books/kiple/potatoes.htm Cartoful] în ''The Cambridge World History of Food'' |
* {{en icon}} [http://www.cambridge.org/us/books/kiple/potatoes.htm Cartoful] în ''The Cambridge World History of Food'' |
||
* {{en icon}} [http://www.potato2008.org/en/world/index.html Potato world] |
* {{en icon}} [http://www.potato2008.org/en/world/index.html Potato world] |
||
* [https://www.growplants.org/growing/potato-plant Solanum tuberosum] |
|||
{{cartoful}} |
{{cartoful}} |
Versiunea de la 11 decembrie 2019 22:48
Cartof | |
---|---|
Clasificare științifică | |
Regn: | Plantae |
Diviziune: | Magnoliophyta |
Clasă: | Magnoliopsida |
Subclasă: | Asteridae |
Ordin: | Solanales |
Familie: | Solanaceae |
Gen: | Solanum |
Specie: | S. tuberosum |
Nume binomial | |
Solanum tuberosum L. | |
Modifică text |
Cartoful (Solanum tuberosum) este o plantă erbacee din familia solanaceelor, cu flori albe sau violete și tulpini subterane terminate cu tuberculi de formă rotundă, ovală sau alungită. Planta este cultivată pentru acești tuberculi care sunt comestibili, bogați în amidon, motiv pentru care sunt folosiți în alimentație, dar și ca furaj.
Cartofii sunt originari din America de Sud, din regiunea Munților Anzi. În perioada precolumbiană, în zonele aflate azi în Chile, Peru, Ecuador și Columbia, se cultivau circa 200 de specii de cartof. După orez, grâu și porumb, cartofii reprezintă a patra sursă de energie alimentară.
Cartofii sunt cultivați în peste 120 de țări și sunt consumați zilnic de peste un miliard de oameni.[1] În anul 2007, recolta totală de cartofi a fost de 300 de milioane de tone.[1]
Etimologie
În limba română, „cartof” derivă din germanul Kartoffel, cuvânt care derivă prin intermediul limbii italiene din latinescul tuber („umflătură”).
Istorie
Cartoful a fost descoperit în Peru, de către spanioli, cam pe la 1530 și introdus, puțin după aceea, în Spania și în Italia.
Originar din Chiloè, arhipelag al Pacificului, la sud de Chile, Patata incașilor a fost importată în Spania și în țările din sudul Europei către 1540. Patruzeci de ani mai târziu, amiralul englez Raleigh o introduce în Insulele Britanice și în Țările de Jos. În vremea aceea, cartoful trecea drept toxic pentru om, riscând să-i dea lepra, și nu servea decât la hrănirea vitelor.
Un farmacist al armatelor franceze, prizonier în Germania, îl descoperă la fiecare masă în gamela lui. Întors în Franța, în 1763 „spițerul Armatelor”, Antoine-Augustin Parmentier, se încumetă să facă tot posibilul ca leguma să fie adoptată în Franța, încercând să găsească un leac al foametei. Însă, o violentă opoziție se declanșează și, în anumite provincii, se interzice cultivarea „plantei dăunătoare”. Parmentier a izbutit, totuși, să-i convingă pe Franklin, pe Lavoisier și pe rege, care își împodobește butoniera cu flori de cartofi.[2]
Planta nu era apreciată în Franța decât pentru calitățile ei ornamentale. În secolul al XVIII-lea, Parmentier s-a străduit s-o introducă în alimentație și nu fără greutăți: primii cartofi aveau un gust acru. Parmentier a perfecționat metodele de semănat și a înmulțit speciile, ceea ce, în cele din urmă, i-a permis să obțină varietăți cunoscute în zilele noastre. Totuși, populația rămânea neîncrezătoare. În 1771, Academia de Medicină din Paris conchide că tuberculul e nedăunător și recomandă folosirea sa.
Pentru a trezi interesul, chibzuit susținut de Ludovic al XVI-lea, Parmentier a recurs la numeroase subterfugii. El a intervenit pentru plantarea de terenuri cu cartofi la periferia Parisului (astăzi cartierele la Porte Maillot și Grenelle) și „a pus să fie păzite în mod ostentativ ziua, ca să îndemne populația să le fure noaptea”.[3]
Conținut
Cartofii conțin amidon, vitamina C, fibre, proteine și mult potasiu.[4]
Cartoful conține glicoalcaloizi, cum ar fi solanina și ciaconina. Acești alcaloizi, care protejează planta, se găsesc în special în frunze, germeni, vlăstari și fructe.[5] Expunerea la lumină, deteriorarea fizică și îmbătrânirea cresc conținutul de glicoalcaloizi din tuberculi,[6] concentrațiile lor puternice aflându-se imediat sub piele. Gătitul la temperaturi de peste 170 °C distruge parțial aceste substanțe. Glicoalcaloizii pot produce dureri de cap, diaree, crampe, iar în cazuri severe coma sau decesul, ceea ce se întâmplă însă foarte rar. Expunerea la lumină produce înverzire prin sinteză de clorofilă, aceasta indicând cazurile în care tuberculii devin mai toxici; totuși acest indicator nu este sigur, deoarece înverzirea și acumularea de glicoalcaloizi se pot petrece una fără cealaltă.
Plantele inrudite cu cartoful : atropa belladona [ matraguna ] , capsicum annum [ ardei ] , datura stanonim [ ciumfaie ] , nicotina tabucum [ tutun ]
În România
În România se cultivă în special următoarele soiuri de cartofi:[7]
- Soiuri timpurii
- Gloria 'N' D Sc 1988
- Ostara X 1981
- Soiuri semitimpurii
- Semenic R 17 O 1976
- Sucevița R 12 O 1982
- Adretta D A 1978
- Koretta D A 1989
- Anosta 'N' NL Sc 1989
- Concorde 'N' NL Sc 1989
- Timate 'N' NL Sc 1991
- Soiuri semitârzii
- Cașin R 17 O 1991
- Mureșan R 17 O 1984
- Super R 17 O 1979
- Nicola 'N' D A 1985
- Roxy 'N' D Sc 1988
- Sante 'N' NL Sc 1989
- Desiree X 1965
Soiuri târzii
- Manuela D A 1976
- Eba NL Sc 1973
- Procura 'N' NL Sc 1976
Monumente și muzee
- În Belgia există un muzeu despre cartofi. Printre exponatele sale se numără mii de articole despre istoria cartofilor - de la timbrele poștale cu imaginea lui la faimoasele picturi pe aceeași temă (Mâncătorii de cartofi a lui Van Gogh).
- În orașul Mariinsk, regiunea Kemerovo, monumentul Cartof a fost deschis în 2008.
Note
- ^ a b Supercartoful va scapa omenirea de foamete?, 20 iulie 2011, Revista Magazin, accesat la 30 octombrie 2012
- ^ Tratamentul bolilor prin legume, fructe și cereale, Jean Valnet, editura CERES, București 1991, pp. 102.
- ^ Tratamentul bolilor prin legume, fructe și cereale, Jean Valnet, editura CERES, București 1991, pp. 97.
- ^ Prof.dr. Martijn B. Katan (2008:93) Wat is nu gezond? Fabels en feiten over voeding. Uitgeverij Bert Bakker, Amsterdam, a VI-a imprimare.
- ^ „Tomato-like Fruit on Potato Plants”. Iowa State University. Accesat în .
- ^ „Greening of potatoes”. Food Science Australia. . Accesat în .
- ^ http://domino.kappa.ro/mj/superlex.nsf/306bbcb26e37b8a4c225655600784f6b/5de147c098be2a84c125633d00368d34?OpenDocument
Bibliografie
- Ecaterina Constantinescu, M. Berindei, D. Torje, Gh. Perceali. Cultura cartofului. Editura Agro-Silvică, București, 1965
- Gavrilă Morar. Cultura cartofului. Editura: Risoprint, Cluj-Napoca, 1999
- Titus Catelly. Cartoful, banalitate sau miracol? Editura Ceres, București 1988
- Ruxandra Ciofu, Nistor Stan, Pelaghia Chilom, Arsenie Horgoș, Karl Fritz Lauer, Nicolae Atanasiu. Tratat de legumicultură. Editura Ceres, București, 2004
- Valeriu Tabără. Fitotehnie. Vol. II. Plante tehnice tuberculifere și rădăcinoase. Ed. Brumar, Timișoara 2005.
- Victor Starodub. Tehnologii în fitotehnie. Universitatea Agrară de Stat din Moldova. Chișinău, 2008
- Patrick Rousselle, Yvon Robert, Jean Claude Crosnier. La pomme de terre: production, amélioration, ennemis et maladies, utilisations. Editions Quae, Paris 1996
- William H. Bohl, Steven B. Johnson. Commercial Potato Production in North America. The Potato Association of America Handbook. 2010
- Dick Vreugdenhil. Potato Biology and Biotechnology. Advances and Perspectives. Elsevier 2007
- Roy Navarre, Mark J Pavek. The Potato: Botany, Production and Uses. Publisher: CABI 2014
- P. M Harris. The Potato Crop: The scientific basis for improvement. Springer, 2013
Legături externe
- Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr (INCDCSZ) Brașov
- Cartofi în Grădinile Tuileries, GrădinaMea.ro
- „Cartoful, la noi și în lume”, Agro-Business
- „Jurnalul unui cartof”, gustos.ro
- Cum te ajută cartofii să scapi de obiceiurile alimentare proaste, 10 august 2011, Adela Constantinescu, Cotidianul
- Istoria si performantele cartofului, 6 septembrie 2010, Amos News
- Școala și cartoful, 8 ianuarie 2013, Constantin Schifirneț, Adevărul
- Povestea cartofului, cel mai mare dușman al siluetei la români, 27 iunie 2013, Paula Rotaru, CSID
- en Cartoful în The Cambridge World History of Food
- en Potato world
- Solanum tuberosum
|
|