Lugoj: Diferență între versiuni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Conținut șters Conținut adăugat
Linia 295: Linia 295:
=== Media ===
=== Media ===
Presa scrisa:
Presa scrisa:
La Lugoj apar două săptămânale locale "Redeșteptarea" și ”Actualitatea”. De asemenea, mai activează și postul local de televiziune TEN TV Lugoj și postul de radio "Nova FM".
La Lugoj apar trei săptămânale locale, "Cetățeanul", "Redeșteptarea" și ”Actualitatea”. De asemenea, mai activează și postul local de televiziune TEN TV Lugoj și postul de radio "Nova FM".


Presa scrisa religioasa:
Presa scrisa religioasa:
Linia 301: Linia 301:
Buletin parohial - Foaie informativa lunara a Parohiei Ortodoxe Romane "Adormirea Maicii Domnului".
Buletin parohial - Foaie informativa lunara a Parohiei Ortodoxe Romane "Adormirea Maicii Domnului".


Presa on-line:
Presa on-line: [http://cetateanul.ro/ www.cetateanul.ro],
[http://www.redesteptarea.ro www.redesteptarea.ro],
[http://www.redesteptarea.ro www.redesteptarea.ro],
[http://www.ziarulactualitatea.ro www.ziarulactualitatea.ro],
[http://www.ziarulactualitatea.ro www.ziarulactualitatea.ro],

Versiunea de la 6 ianuarie 2016 21:46

Lugoj
Lugos
Lugosch
—  Municipiu  —
Stradă în centrul municipiului Lugoj
Stradă în centrul municipiului Lugoj
Stemă
Stemă
Lugoj se află în România
Lugoj
Lugoj
Lugoj (România)
Poziția geografică
Coordonate: 45°41′10″N 21°54′2″E ({{PAGENAME}}) / 45.68611°N 21.90056°E

Țară România
JudețTimiș

SIRUTA155350
Atestare documentară1333

ReședințăLugoj[*]
ComponențăMăguri, Tapia

Guvernare
 - PrimarBogdan-Ștefan Blidariu[*][3][4] (PNL, iulie 2022)

Suprafață
 - Total88,05 km²
Altitudine124 m.d.m.

Populație (2011)[1] [2]
 - Total 40361 locuitori
 - Recensământul anterior, 200244.636 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal305500

Localități înfrățite
 - Assos-LechaioGrecia
 - JenaGermania
 - MonopoliItalia
 - NisporeniRepublica Moldova
 - OrléansFranța
 - SzekszárdUngaria
 - VârșețSerbia
 - CorintGrecia
 - Kriva PalankaMacedonia de Nord

Prezență online
Site oficial al primăriei

Poziția localității Lugoj
Poziția localității Lugoj
Poziția localității Lugoj

Lugoj (în maghiară Lugos, în germană Lugosch) este un municipiu și al doilea oraș ca mărime și importanță din județul Timiș, Banat, România. Unul dintre cele mai importante centre ale mișcării culturale din Transilvania și Banat, Lugojul este cunoscut pentru rolul important pe care l-a jucat în dezvoltarea învățământului, în mișcarea de eliberare socială și națională și consolidarea unității naționale a românilor. Aici a avut loc în 1848 a doua Adunare națională a românilor din Banat. Astăzi este un important centru cultural și renumit centru muzical. Conform recensământului din 2005, Lugojul are o populație de 46.679 locuitori .[5]

Istorie

Lugojul a fost centrul unui district românesc care și-a păstrat și prin privilegiile și diplomele regilor maghiari autonomia până în secolul al XVI-lea.[6] (Istoria districtelor românești din Banatul timișan de Vicențiu Grozescu)

Lugojul a fost pe vremuri o așezare puternic fortificată, având o importanță mai mare decât în prezent. Prima atestare documentară a cetății Lugoj apare spre sfârșitul secolului al XIII-lea, într-un document păstrat în arhivele din Budapesta, din care reiese că regele Ungariei, Ladislau al IV-lea (1272 - 1290) a poposit cu armata sa la Lugoj.

Într-o diplomă datată 22 august 1376, semnată de regele Ungariei Sigismund de Luxemburg, se arată că cetatea Lugojului a fost donată marilor feudali Ladislau și Ștefan Loszonczy. La sfârșitul secolului al XIV-lea, mai ales după bătălia de la Nicopole (1396), turcii trec Dunărea deseori, invadează Banatul, ajungând până în părțile Lugojului. În timpul marilor campanii antiotomane, Ioan Huniade, pe când era comite de Timiș (1440), a luat măsuri pentru organizarea sistemului de apărare a orașului, întărind cetatea cu șanțuri, metereze și palisade.

Piața Regina Maria din Lugoj (1804)

În ianuarie 1601, Mihai Viteazul trece prin Banat cu suita sa și poposește și la Lugoj, la Hanul Poștei, în drumul său spre Viena.

Banatul de Lugoj-Caransebeș a rezistat presiunilor turcești până în 1658 când Acațiu Barcsai, Principele Transilvaniei, a cerut lugojenilor și caransebeșenilor să accepte hotărârea Dietei din Sighișoara, supunându-se turcilor. Aceștia au ocupat orașul după scurt timp, aducând o garnizoană militară condusă de un agă. Evlia Celebi, cărturar și filozof turc, a vizitat Banatul în 1660, consemnând în opera "Seyahatname" ("Cartea Călătoriilor") că "Lugojul este o așezare puternică cu peste 300 de case, pe malul drept al râului Timiș".

După înfrângerea turcilor la al doilea Asediu al Vienei în 1683, imperialii trec la ofensivă și ocupă pentru scurt timp cetățile Lipova și Lugoj (1688). La 25 septembrie 1695 lângă Lugoj a avut loc o bătălie între armatele Imperiul Habsburgic și Imperiului Otoman, soldată cu înfrângerea dezastruoasă a austriecilor, însuși comandantul armatei, generalul Veterani, fiind ucis de turci[1]. După semnarea păcii, în urma tratatului de la Karlovitz (1699) Banatul a rămas sub dominație otomană, însă prin câteva stipulații ale tratatului, turcii sunt obligați să dărâme unele fortificații, printre care și zidurile cetății Lugoj (1701). După alungarea turcilor, prin pacea de la Passarowitz (21 iulie 1718), a început colonizarea germană, iar primii coloniști s-au stabilit pe malul stâng al râului Timiș (circa 1720), punând bazele "Lugojului german". În secolul al XVIII-lea au fost ridicate numeroase edificii publice, între care biserica romano-catolică și biserica ortodoxă "Adormirea Maicii Domnului", amândouă declarate monumente istorice (vezi secțiunea următoare).

Lugojul în 1814

În 1778, ca urmare a încorporării Banatului la Ungaria, Lugojul a devenit reședința comitatului Caraș, iar în 1795 Lugojul român și Lugojul german s-au unificat.

Eftimie Murgu s-a stabilit la Lugoj în 1841, iar în iunie 1848 a prezidat a doua Adunare națională a românilor din Banat de pe Câmpia Libertății din Lugoj, în cadrul căreia s-au exprimat postulatele de ordin național ale românilor bănățeni din Revoluția Pașoptistă, a cărei centru a fost Lugojul.

În vara anului 1842 a avut loc un mare incendiu, în care aproximativ 400 de case și clădiri importante (biserica Adormirea Maicii Domnului, Turnul Sfântul Nicolae, capela greco-catolică, ș.a.) au fost distruse de flăcări[2].

Prin rezoluția imperială de la 12 decembrie 1850, Lugojul a devenit reședința Episcopiei Greco-Catolice din Banat. Lugojul a fost reședința comitatului Caraș-Severin din 1881 până în 1925, când în urma noii organizări administrativ-teritoriale din România a fost creat județul Caraș și județul Severin, cel din urmă cu reședința la Lugoj până la sfârșitul celui de-al doilea război mondial.

Podul de Fier, simbol al Lugojului, a fost ridicat în 1902.

La 3 noiembrie 1918 a avut loc la Lugoj o mare adunare națională în care s-a proclamat dreptul națiunii Române la autodeterminare, după dezmembrarea Imperiului Austro-Ungar în urma primului război mondial.

La 20 decembrie 1989, Lugojul a devenit al doilea oraș liber de sub regimul comunist din România.

Geografie

Lugojul în Harta Iosefină a Banatului, 1769-72

Situat în sud-vestul României, la intersecția paralelei 45"41' latitudine nordică cu meridianul de 21"53' longitudine estică, la 123 metri peste nivelul mării și acoperă o suprafață de 9.855 hectare. Râul Timiș străbate orașul pe o distanță de aproximativ 4 km, împărțindu-l în două.

Clima este continentală de tranziție, blândă cu influențe mediteraneene. Precipitațiile sunt variabile și cad neregulat, cele mai mari cantități înregistrându-se vara. Vânturile bat predominant dinspre nord.

Suprafața de 8805 ha care încorporează zona locuibilă se împarte astfel: 53% teren arabil, 38% pășune, 5% vii, 2% livezi, 2% fânețe. Vegetația zonei este caracteristică silvostepei. În est predomină pădurile de brad, molid și fag, iar în celelalte părți se întâlnesc mici păduri de stejar. În lunca Timișului se găsesc sălcii și plopi, iar vegetația de mlaștină este reprezentată de stuf, nufăr și papură.

Fauna este cea caracteristică stepei și silvostepei.

Populație


Componența etnică a municipiului Lugoj

     Români (78,99%)

     Maghiari (6,81%)

     Romi (2,29%)

     Ucraineni (1,28%)

     Germani (1,85%)

     Necunoscută (8,33%)

     Altă etnie (0,4%)

Componența confesională a municipiului Lugoj

     Ortodocși (71,66%)

     Romano-catolici (7,62%)

     Reformați (3,02%)

     Penticostali (3,64%)

     Greco-catolici (1,83%)

     Baptiști (2,49%)

     Necunoscută (8,62%)

     Altă religie (1,08%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Lugoj se ridică la 40.361 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 44.636 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (79%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (6,82%), romi (2,3%), germani (1,85%) și ucraineni (1,29%). Pentru 8,33% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (71,66%), dar există și minorități de romano-catolici (7,62%), penticostali (3,64%), reformați (3,03%), baptiști (2,5%) și greco-catolici (1,83%). Pentru 8,63% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[7]

Format:Demografie/Lugoj

La recensământul din 2002, Lugojul avea o populație de 44.570 locuitori (82,9% români, 9,6% maghiari, 2,9% germani, 2,4% țigani, 1,6% ucraineni). Împreună cu satele din jur, populația este estimată la circa 55.000 - 60.000 locuitori.

Recensământul din anul 2002 a relevat că în Lugoj există următoarele confesiuni: Ortodocși, Reformați-Calvini, Greco-catolici, Penticostali, Unitarieni, Romano-catolici, Baptiști și Adventiști de Ziua a Șaptea. De asemenea 34 persoane s-au declarat fără religie și 32 atei.[8]

  • Conform datelor recensământului din 1930, din cei 23.593 de locuitori, 9.630 s-au declarat români, 6.152 germani, 5.397 maghiari, 1.387 evrei, 264 țigani, tot 264 cehi și slovaci ș.a. Sub aspect confesional populația orașului era alcătuită din 9.790 romano-catolici, 8.344 ortodocși, 1.716 reformați (calvini), 1.474 greco-catolici, 1.418 mozaici, 626 lutherani ș.a.
  • 1941 - 26.328 locuitori [7]
  • 1956 - 30.252 locuitori [8]
  • 1968 - 36.542 locuitori [9]
  • 2002 - 44.570 locuitori
  • 2004 - 46.540 locuitori
Biserica ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului”, în stil baroc

Economie

Actualmente,[când?] în Lugoj sunt înregistrate 1.692 de societăți comerciale cu capital privat dintre care: 39 societăți pe acțiuni, 19 societăți în nume colectiv, 1634 societăți cu răspundere limitată.[necesită citare] Din punctul de vedere al obiectului de activitate: 54 de societăți comerciale sunt de producție, 2 de turism, 1.636 desfășoară activități de comerț.[necesită citare] În perioada post-comunistă, în Lugoj au fost create întreprinderi mici și mijlocii, dar s-au stabilit aici și filiale ale unor concerne industriale, renumite în Europa: Villeroy și Boch în domeniul ceramicii, Rieker pune în valoare tradițiile de confecții de încălțăminte, Werzalit în prelucrarea lemnului, Honeywell — sisteme de siguranța vieții, Autoliv — sisteme de siguranță a pasagerilor (airbaguri, centuri, volane, senzori ș.a.m.d.).

Transporturi

Podul de fier, simbol al Lugojului, a împlinit recent 100 de ani
Autobuz Ikarus 260 pe linia 1C

Lugojul este străbătut de două importante rute comerciale: drumul național DN 68 către Deva și drumul european E70 către București. Distanțele către principalele orașe din apropiere sunt: Timișoara - 60 km; Reșița - 58 km; Caransebeș - 45 km; Deva - 101 km; Lugoj - București - 480 km. În ceea ce privește transportul feroviar, Lugojul face parte din Regionala de Căi Ferate Timișoara. Din Gara Lugoj se poate călători către orice destinație din țara, cele mai importante rute directe fiind: Timișoara - București (prin Craiova sau Brașov), Timișoara - Iași. La 60 km distanță de Lugoj se află Aeroportul Internațional Timișoara. La Arad și Caransebeș sunt aeroporturi naționale. Rețeaua de străzi însumează în Lugoj aproximativ 97 km dintre care 65 km sunt străzi modernizate.

Prin hotărârea Consiliului Local Lugoj nr. 179 din 30.08.2007 se înființează un serviciu de transport local în municipiul Lugoj. Există patru trasee, operate de S.C. Meridian 22 S.A. :

Linia 1C. Gară - Liceul Ștefan Odobleja

Linia 7. Tirol - Cartier I.C. Drăgan

Linia 15. Cartier I.C. Drăgan - Tirol

Linia 17. Tapia - Liceul Ștefan Odobleja

Centura de ocolire

Centura ocolitoare a municipiului Lugoj, situată în partea de est a localității, a fost inaugurată la data de 21 august 2010[9]. Centura are o lungime totală de 9,6 km, 12 m lățime, din care două benzi de circulație a câte 3,5 m fiecare și 2,5 m acostamente pe fiecare parte a drumului[10]. De asemenea centura cuprinde: un pod peste râul Timiș, cu o lungime de 100 m, un pasaj peste DN 68 A în lungime de 185 m și un alt pasaj peste calea ferată Lugoj-Timișoara și DN 6, în lungime totală de 299 m[10]. Contractul de execuție lucrări a fost de 24,31 milioane euro, din care 18 milioane euro au reprezentat contribuția nerambursabilă a Uniunii Europene, prin Facilitatea ex-ISPA, diferența fiind acoperită de la bugetul de stat[11]. Perioada de garanție a centurii este de 24 de luni[12].

Șoseaua de centură a orașului Lugoj este prima verigă a Coridorului IV european din România[13]. Lucrarea reprezintă un nod important care asigură conexiunea în Coridorul IV transeuropean cu tronsonul Deva-Lugoj-Nadlac[13].

Tronsonul centurii Lugoj a fost atribuit prin licitație de către Ministerul Transporturilor în 3 martie 2008 unui consorțiu format din companiile MonteAdriano Engenharia e Construcao și Sociedade de Construcoes Soares da Costa[14][15]. Centura Logoj are o lungime de 9,6 km, 300.000 mc de terasamente, 25.000 mc de beton turnat, 60.000 tone de asfalt turnat, pentru construcție fiind utilizate 78 mașini și utilaje[13]. În cei doi ani de execuție a lucrărilor la Centura Lugoj au fost implicați peste 210 muncitori și ingineri, dintre care, în mod direct pe șantier, 90 respectiv 15 muncitori, maiștri și ingineri portughezi și 75 muncitori, maiștri și ingineri români[13].

Politică și administrație

În legislatura 2004-2008, primarul Lugojului a fost Marius Martinescu, ales din partea Partidului Democrat. Viceprimar a fost Iosif Pozsár, UDMR. Consiliul Local a fost compus din 19 membri, împărțiți astfel: 4 - PD, 4 - PNL (total 8 - Alianța D.A.), 7 - PSD, 3 - UDMR și 2 - PRM.

În legislatura 2008-2012, primarul Lugojului a fost Francisc Constantin Boldea, ales din partea Partidului Social-Democrat. Viceprimar a fost Ioan Ambruș, PNL. În ceea ce privește Consiliul Local, acesta a fost compus din 19 membri, împărțiți astfel: 7 - PD-L, 6 - PSD, 3 - PNL, 2 - PRM, 1 - UDMR.

În legislatura 2012 - 2016, primarul Lugojului este Francisc Constantin Boldea (PSD), ales din partea USL (Uniunii Social Liberale). Viceprimar este Alin Tech (PNL). Consiliul local este compus din 19 membri: PNL - 9, PSD - 7, PP-DD - 2, PC - 1.

Primăria
    Partid Consilieri Componența Consiliului
  Partidul Național Liberal 9                  
  Partidul Social Democrat 7                  
  PP-DD 2                  
  PC 1                  

Cartiere

  • Balta Lată
  • Buchini
  • Centru
  • Cotu Mic
  • Bocșei
  • Dealul Viilor
  • Iosif Constantin Dragan (fost cartier ITL)
  • Micro I - V
  • Mondial
  • Naimontelep
  • Stadion I - III
  • Ștrand
  • Țesători

Cultură

Teatrul „Traian Grozăvescu”

Continuând importantele tradiții culturale și de spiritualitate românească, Lugojul fiind considerat capitala culturală a Banatului, Casa de Cultură a municipiului Lugoj organizează următoarele manifestări artistice :

  • Festivalul Internațional Coral Ion Vidu;
  • Festivalul Internațional de Teatru Neprofesionist;
  • Festivalul Internațional de Folclor Ana Lugojana;
  • Concursul Internațional de Canto Traian Grozăvescu;

În fiecare an la 20 decembrie se sărbătorește Ziua Lugojului, amintind că orașul a fost în decembrie 1989 al doilea oraș liber din România. La 15 august are loc Ruga Lugojană, sărbătoare anuală dedicată celebrării Hramului Bisericii Ortodoxe Adormirea Maicii Domnului.

Filmul Patima, regizat de George Cornea, a fost filmat integral la Lugoj în anul 1975[10].

Prestigiosul cor bisericesc Ion Vidu și formația rock Anarhia activează la Lugoj.

Obiective turistice

  • Hanul Poștei, clădirea datează în forma actuală din anul 1726 și adăpostește în prezent sediul protopopiatului ortodox român;
  • Biserica și fosta mănăstire franciscană, edificate în 1733;
  • Biserica ortodoxă "Adormirea Maicii Domnului", construită între 1759-1766 în stil baroc, ctitorie a oberkneazului Gavril Gurean;
  • Catedrala greco-catolică "Coborârea Sf. Spirit", a Episcopiei de Lugoj, edificată în stil clasicist între 1843-1854;
  • Turnul Bisericii "Sf. Nicolae", început în secolul al XV-lea (1402);
  • Ansamblul arhitectural ce compune orașul vechi de astăzi;
  • Mozaicul Sfântul Vasile cel Mare de pe fațada fostei școli de fete, operă a pictorului academic Virgil Simonescu;
  • Teatrul vechi, construit la 1902;
  • Statuile lui Coriolan Brediceanu, Traian Grozăvescu, Ion Vidu, și Ion Dragalina;
  • Casa scriitorului Ion Popovici Bănățeanul;
  • Casa poetului Victor Vlad Delamarina;
  • Casa tenorului Traian Grozăvescu;
  • Casa compozitorului Ion Vidu;
  • Casa familiei Atanasievici - Bejan
  • Monumentele funerare ale lui Coriolan Brediceanu, Valeriu Braniște, Victor Vlad Delamarina și Traian Grozăvescu.
  • Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial. Monumentul este amplasat în Piața Republicii, fiind creația sculptorului Radu Moga. El a fost dezvelit la 9 iunie 1935. Piedestalul este masiv, alcătuit din blocuri de granit, de forma unui trunchi de piramidă pătrată, înalt de 1,5 m, surmontat de o coloană prismatică, de plan pătrat din granit, înaltă de 3,5 m. Pe acesta se ridică statuia din bronz, înaltă de cca 3 m, a unui ostaș în poziție de atac. Pe fațada principală este atașat un meplat din bronz reprezentând “Lupa Capitolină”, simbolul latinității poporului român. Pe fațada principală a piedestalului se află o flacără de granit. Monumentul este înscris la poziția 309, TM-III-m-B-06321 în “Lista monumentelor istorice”, actualizată prin Ordinul ministrului Culturii și Cultelor nr. 2314/8 iulie 2004.

|}

Obiective turistice - descriere

Turnul - clopotnita "Sfantul Nicolae"

Fiind cel mai vechi vestigiu lugojean, acest turn a apartinut fostei biserici - manastire "Sfantul Nicolae" , ctitorita - dupa toata probabilitatea - la cumpana secolelor XIV - XV. Anterior a existat un din material perisabil (lemn). Trecand prin vremuri grele si suferind degradari, biserica a fost renovata de cel putin trei ori. Cea mai temeinica restaurare este terminata in 1726 de catre administratorul - sef al districtelor Lugoj, Caransebes si Lipova , romanul ortodox Ioan Rat, care s-a bucurat de sprijinul localnicilor. Cu acest prilej ii adauga si turnul pe latura vestica, cu temelia din caramida, avand volutele laterale in stil baroc, original si reusit amplasate.

Pe fatada acestuia s-au incastrat intr-un chenar adecvat chipul Sfantului Nicolae in basorelief, iar in registrul de jos o piesa heraldica flancata de pisania: "(RE)AEDIFICATA HAEC EC(C)LESIA PER ME IOANNEM RATZ DE MEHADIA, SUPREMUM PR(A)EFECTUM INCLYTORUM DISTRICTU(U)M LUGOS, CARANSEBES ET LIPPA. ANNO DOMINI 1726, DIE 19(A) JUNII."

[16]

Media

Presa scrisa: La Lugoj apar trei săptămânale locale, "Cetățeanul", "Redeșteptarea" și ”Actualitatea”. De asemenea, mai activează și postul local de televiziune TEN TV Lugoj și postul de radio "Nova FM".

Presa scrisa religioasa: "Invierea Domnului" - Foaie informativa lunara a Parohiei Ortodoxe Romane "Invierea Domnului", Buletin parohial - Foaie informativa lunara a Parohiei Ortodoxe Romane "Adormirea Maicii Domnului".

Presa on-line: www.cetateanul.ro, www.redesteptarea.ro, www.ziarulactualitatea.ro, www.lugojeanul.ro, www.lugojcityevents.com, www.lugojinfo.ro

Educație

Colegiul „Coriolan Brediceanu”

Primele școli din Lugoj sunt semnalate în secolele XVI-XVII. În secolul XIX se consemnează deja o bogată activitate didactică, în cadrul gimnaziului și liceului, unde predarea se făcea în limba română. (La Lugoj în 1770 s-a construit prima școală românească din vestul țării)

În prezent la Lugoj funcționează 17 grădinițe, 10 școli primare (clasele I-VIII) și 4 licee: 2 colegii naționale (Colegiul National "Coriolan Brediceanu", Colegiul Național "Iulia Hasdeu", un colegiu tehnic (Colegiul Tehnic "Valeriu Braniste" http://valeriubraniste.licee.edu.ro) și un liceu tehnologic (Liceul Tehnologic "Aurel Vlaicu"), precum și Școala de Arte Frumoase „Filaret Barbu”. De la 1 septembrie 2012, Grupul Școlar "Ștefan Odobleja" iși pierde personalitatea juridică, fiind comasat la Colegiul Tehnic "Valeriu Braniște". Dintre liceele lugojene, două au dobândit titlul de "Școală europeană", Colegiul NaȚional "Coriolan Brediceanu" în anul 2011 și Colegiul Tehnic "Valeriu Braniște" în 2012. În Lugoj există un Club Sportiv Școlar un Club al Copiilor și o Școală Populară de Arte.

În ceea ce privește învățământul superior, la Lugoj funcționează din anul 1992 Universitatea Europeană "Drăgan" din Lugoj, instituție de învățământ superior, persoană juridică de drept privat și de utilitate publică, parte a sistemului național de învățământ din România, cu profilele economic și juridic, care conferă localității statutul de oraș universitar.

Sport

Activitățile sportivilor din Lugoj au ieșit în evidență mai ales prin gimnastică, lupte, volei și motocros, domenii care au oferit rezultate bune la nivel național și chiar internațional. La gimnastică s-a remarcat Lavinia Miloșovici, multiplă campioană europeană, mondială și olimpică. De asemenea Alina Goreac și Kurt Szlier au fost medaliați cu argint la Campionatele Europene. La luptele libere s-au remarcat Iosif Horváth, primul medaliat olimpic al României la acest sport, precum și Francisc Borlovan, Francisc Horváth, Simion Popescu și Robert Papp.

Nu putem uita nici rezultatele obținute la nivel național de echipa de volei-junioare a CSȘ Lugoj, aurul în 1990, sub îndrumarea profesorului Dorin Jitaru și revenirea echipei de senioare în Divizia A, începând cu sezonul 2006-2007, de această dată sub îndrumarea lui Dan Mihai Jitaru, fiul lui Dorin Jitaru. Deși lipsit de plaja specifică, Lugojul înregistrează succese remarcabile și la voleiul de plajă. Începând cu anul 2004, voleibalistele lugojene aduc aur și argint la competiții naționale de volei de plajă, atât la junioare cât și la senioare, aurul balcanic obținut din nou în 2006 la ambele categorii, precum și participarea, ca reprezentante ale României, la Campionatele Europene de volei pe plajă în 2005 Ucraina, 2006-Austria și Slovacia. Voleiul lugojan a reușit în 2006 performanța ca pentru prima dată în istoria jocurilor balcanice de volei pe plajă o echipă din aceeași țară (România), din același oraș (Lugoj), sub îndrumarea aceluiași antrenor (Dan Mihai Jitaru) să obțină aurul atât la junioare cât și la senioare. Pe drept cuvânt orașul de pe Timiș își câștigă titlul de capitală românească și balcanică a beach-volleyului.

Sunt practicate cu succes și alte sporturi cum ar fi handbal, fotbal, culturism, artele marțiale (clubul Wodan Lugoj, sponsorizat de întreprinderea locală SC Mondial) și ciclismul montan. Din 1997, la Lugoj se organizează anual concursul de ciclism montan "Cupa Concordia", organizat de Clubul de turism Concordia din Lugoj. Acest concurs regional participă concurenți din Timișoara, Reșița, Deva, Hunedoara, Caransebeș, Arad și evident din Lugoj și satele din apropiere.

Orașe înfrățite

Arteră pietonală în centrul orașului

Municipiul Lugoj este înfrățit cu următoarele localități:

Personalități

Coriolan Brediceanu
Eftimie Murgu

Imagini

Bibliografie

  • Nicu Dumitrescu, Lugoj, editura Stadion, București, 1971
  • Liviu Groza, File de istorie - Lupta de la Lugoj, 25 septembrie 1695
  • Dan Popescu, Ghid turistic Lugoj și împrejurimi, ed. Fundația Europeană Drăgan, 1993
  • Gheorghe Luchescu, Lugojul cultural și artistic, ed. Facla, 1975
  • Gheorghe Luchescu, Lugojul, vatră a unității naționale, editura Europa Nova, București, 1994, ISBN 973-9183-05
  • http://www.frv.ro

Note

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  3. ^ Sub semnul interimatului! Conducerea Lugojului: Bogdan Blidariu, primar, Adrian Serendan, viceprimar, , accesat în  
  4. ^ Primarul interimar Bogdan Blidariu vorbește despre demiterea lui Claudiu Buciu, , accesat în  
  5. ^ Primaria Municipiului Lugoj
  6. ^  Vicențiu Grozescu, Istoria districtelor românești din Banatul timișan, "Familia", nr. 16-31, Oradea, 1890 passim.
  7. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  8. ^ http://recensamant.referinte.transindex.ro/?pg=3&id=2496
  9. ^ Boc a testat centura Lugojului cu un pahar de apă pe bordul unei Dacii Duster, 21 August 2010, capital.ro, accesat la 22 august 2010
  10. ^ a b Vom circula pe șoseaua de centură a Lugojului din 16 iulie, 20 05 2010, agenda.ro, accesat la 22 august 2010
  11. ^ Boc și Berceanu inaugurează lucrările la Centura Lugoj, 21 August 2010, ziare.com, accesat la 22 august 2010
  12. ^ Ministrul Transporturilor inaugurează lucrările la Centura Lugoj, 21 August 2010, agerpres.ro, accesat la 22 august 2010
  13. ^ a b c d Centura Lugoj, inaugurata înainte de termen, 20 August 2010, bloombiz.ro, accesat la 22 august 2010
  14. ^ Centura Lugoj, realizata în regim de autostrada, va fi inaugurata după 15 august, 10 august 2010, hotnews.ro, accesat la 22 august 2010
  15. ^ Portughezii construiesc centura Lugojului pentru 21 mil. euro, 4 mar 2008, zf.ro, accesat la 22 august 2010
  16. ^ Gh. Luchescu, V. Muntean, V. Lazarescu - Spiritualitate Lugojeana, Ed. Mitropoliei Banatului, Timisoara, 1993

Vezi și

Banatul de Lugoj-Caransebeș

Referințe

Lectură suplimentară

  • Unirea românilor din Lugoj: istoricul parohiei între anii 1836 - 1860, Ioan Boroș, Editura Dacia Europa Nova, 2001

Legături externe

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Lugoj

Educație și cultură

Media


|}