Medalie

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Medalia Ceciliei Gonzaga: Inocența și Unicornul, în peisaj nocturn realizată de Pisanello, în anul 1447; OPVS PISAN I•PICT ORIS •M CCCC XLVII

Medalia este o piesă de metal în formă de monedă, gravată cu figuri și inscripții, dată ca premiu la diferite concursuri sau ca distincție pentru merite deosebite în diferite domenii de activitate. Uneori, medaliile se emit cu ocazia unor aniversări ale unor personalități, instituții sau întreprinderi.
Cel mai frecvent se acordă medalii sportivilor de performanță, dar medalia poate fi purtată și ca ornament sau bijuterie sub formă de medalion. După locul obținut într-o competiție, medalia acordată poate fi de aur (locul 1), argint (locul 2) și bronz acordat celui situat pe locul al treilea.

Etimologie[modificare | modificare sursă]

Cuvântul românesc „medalie” provine din cuvântul italian „medaglia”[1], care, la rândul său, provine din cuvântul latinesc „medalia”[2], cu sensul de „monedă de valoare mică, de o jumătate de denar”. În Evul Mediu, cuvântul medalia desemna o monedă de jumătate de denar.[3]

Asemănarea medaliilor cu monedele se oprește la aspectul general, acestea fiind tot un disc cu reprezentări și text în relief, și la modul de realizare, pentru că medaliile nu au putere de circulație[4].

Istorie[modificare | modificare sursă]

Medalia Ioan al VIII-lea Paleologul, creată de Pisanello, în 1438 (avers)

Medaliile au avut o largă răspândire în Antichitate. În timpul Renașterii, moda lor a revenit, mulțumită lucrărilor lui Pisanello[5], care a creat o medalie celebră, dedicată împăratului bizantin Ioan al VIII-lea Paleologul, în 1438, a cărei largă răspândire a condus la o emulație în rândul multor italieni.

Tipuri de medalii[modificare | modificare sursă]

Medaliile recompensează un act sau o situație excepțională, o lungă perioadă de serviciu, participarea la o campanie sau la tot felul de servicii aduse unui stat, unui suveran, unei instituții ori unui organism.

O medalie poate servi și drept document de identitate. Este cazul medaliilor poliției, sau, încă, la Paris, până în 1871, medaliile membrilor Gărzii Naționale Franceze, sau, din 1892 până în 1966, bronzurile organizatorilor Balului Quat’z’Arts.

Medalia este cel mai adesea o decorație oficială obținută ca titlu personal (act de salvare sau de bravură) sau colectiv (ansamblul participanților la o expediție militară).

Dacă sunt oficiale (remise în numele statului sau dacă sunt recunoscute de stat) medaliile pot fi purtate la butonieră de către beneficiar, pe veston sau uniformă, sub forma redusă, a unei panglici.

O medalie poate fi și un obiect de birou, oferit ca mărturie a unei recompense, a unei manifestări sau a unui cadou făcut de un organism, o societate etc.

Medaliile comemorative, religioase[6], cât și medaliile turistice sunt vândute ca bijuterii sau amintiri în siturile turistice, religioase sau în magazine specializate. Acestea sunt medalii private și, prin aceasta, nu sunt oficiale.

Nimeni nu poate să poarte un ordin sau o medalie oficială fără să fi primit brevetul / diploma și autorizarea guvernului său, în cazul ordinelor și medaliilor străine. Primitorul unei medalii străine trebuie să aibă aprobarea ministerului ad hoc, din țara sa, pentru a o putea purta legal. Portul ilicit al unui ordin sau al unei medalii este, pretutindeni, pedepsit de lege.

Medalii (de aur, de argint sau de bronz) sunt remise învingătorilor competițiilor sportive și celor clasați pe locurile imediat următoare (al doilea, al treilea ...). Deși sunt recunoscute ca fiind oficiale, ele nu sunt autorizate să fie purtate în public sub formă de panglică de butonieră sau pe piept pe îmbrăcămintea civilă sau militară.

Studiul ordinelor, al decorațiilor, al medaliilor (oficiale și neoficiale) militare sau civile, precum și colecționarea lor, este numit faleristică. Termeni apropiați sunt cei de exonumie și de medalistică.

Medaliile în sport[modificare | modificare sursă]

Medaliile în sport se acordă la

  • Jocurile Olimpice
  • Campionatele Mondiale
  • Campionatele Europene
  • Campionatele Naționale

Medaliile acordate oamenilor de știință[modificare | modificare sursă]

Medaliile acordate în artă[modificare | modificare sursă]

Medaliile militare[modificare | modificare sursă]

Medalie Interaliată 1914-1918 a victoriei[modificare | modificare sursă]

Medalii americane[modificare | modificare sursă]

Medaliile comemorative[modificare | modificare sursă]

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Ioan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu, Noul dicționar universal al limbii române
  2. ^ Cuvântul latinesc medalia aparține limbii latine populare. În limba latină literară are forma medialia, plural neutru, luat ca feminin singular al cuvântului medialis, derivat din medius, cu sensul de „jumătate”. Vd. Albert Dauzat, Jean Dubois, Henri Mitterand, Nouveau dictionnaire étymologique et historique par...
  3. ^ Alain Rey (dir.), Dictionnaire historique de la langue française
  4. ^ „Monetăria Statului”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ Antonio Pisano, cunoscut sub numele de Pisanello (1395 - 1455 a fost un pictor și gravor de medalii renscentist italian.
  6. ^ Despre medaliile de botez, in Colecționarul Român (online): Botezul și mărturiile de botez
  7. ^ În latină: „Transire suum pectus mundoque potiri”, iar în limba română: „Înalță-te peste tine însuți și vei cuprinde lumea”
  8. ^ În limba română:„Oferită de matematicienii adunați din toată lumea pentru remarcabilele scrisuri”
  9. ^ Societatea Astronomică Regală, în engleză Royal Astronomical Society, a fost întemeiată la Londra, în anul 1820.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Medalie

Vezi și[modificare | modificare sursă]