Comuna Brodina, Suceava

47°46′51″N 25°16′20″E (Comuna Brodina, Suceava) / 47.78083°N 25.27222°E
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Brodina
—  comună  —
Stemă
Stemă
Brodina se află în România
Brodina
Brodina
Brodina (România)
Poziția geografică
Coordonate: 47°46′51″N 25°16′20″E ({{PAGENAME}}) / 47.78083°N 25.27222°E

Țară România
Județ Suceava


ReședințăBrodina
Componență

Guvernare
 - primar al comunei Brodina[*]Vasile Uhliuc[*][1] (IND, octombrie 2020)

Suprafață
 - Total192,05 km²
Altitudine606 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total3.406 locuitori

Fus orarUTC+2

Prezență online
OpenStreetMap relation Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Brodina este o comună în județul Suceava, Bucovina, România, formată din satele Brodina (reședința), Brodina de Jos, Cununschi, Dubiusca, Ehrește, Falcău, Norocu, Paltin, Sadău și Zalomestra.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Comuna Brodina, situată pe râul Suceava, este formată din mai multe sate, răspândite în Obcinile Bucovinei. Ea se învecinează cu comunele Ulma, Straja, Izvoarele Sucevei și marchează granița cu Ucraina.

Demografie[modificare | modificare sursă]




Componența etnică a comunei Brodina

     Români (82,53%)

     Ucraineni (11,13%)

     Alte etnii (6,34%)



Componența confesională a comunei Brodina

     Ortodocși (73,46%)

     Penticostali (18,97%)

     Alte religii (1,32%)

     Necunoscută (6,25%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Brodina se ridică la 3.406 locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.320 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (82,53%), cu o minoritate de ucraineni (11,13%).[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (73,46%), cu o minoritate de penticostali (18,97%), iar pentru 6,25% nu se cunoaște apartenența confesională.[4]

Recensământul din 1930[modificare | modificare sursă]


Componența etnică a comunei Brodina

     Români (17,65%)

     Germani (26,15%)

     Evrei (12,2%)

     Ruteni (8,45%)

     Polonezi (3,1%)

     Huțuli (31,55%)

     Altă etnie (0,9%)



Componența confesională a comunei Brodina

     Ortodocși (53,35%)

     Romano-catolici (25,45%)

     Mozaici (12,2%)

     Evanghelici\Luterani (3,45%)

     Greco-catolici (5,55%)

Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Brodina se ridica la 1896 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau huțuli (31,55%), cu o minoritate de germani (26,15%), una de evrei (12,2%), una de ruteni (8,45%), una de polonezi (3,1%) și una de români (17,65%). Alte persoane s-au declarat: armeni (1 persoană), maghiari (2 persoane), ruși (5 persoane) și cehi\slovaci (4 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (53,35%), dar existau și romano-catolici (25,45%), mozaici (12,2%), evanghelici\luterani (3,45%) și greco-catolici (5,55%).

Turism[modificare | modificare sursă]

Comuna are o zonă importantă împădurită; drumurile rele împiedică însă venirea turiștilor. Într-o pădure de pe teritoriul comunei se află o păstrăvărie.

Economia[modificare | modificare sursă]

În comuna Brodina activează două Ocoale Silvice, Fabrica Falcău și mai multe societăți comerciale. Nu trebuie uitată Herghelia, punct turistic important, deși autoritățile locale nu se ocupă cu promovarea ei. Putem adăuga faptul că a fost cumpărată de un pictor român, originar din România, care locuiește în Franța, căsătorit cu Dora Stănescu, văduva poetului Nichita Stănescu (Dorei îi place să boteze frumoșii cai din rasa Lipițan). Totuși statutul Hergheliei nu este încă sigur.

Fabrica Falcău, cândva cel mai important agent economic, care producea aproximativ 7% din cheresteaua României, la care erau angajați circa 700 de muncitori, seamănă cu o epavă, în care mai lucrează cam 40 de oameni; la conducere nu este altcineva decât primarul comunei, Melen Vasile-Viorel.

Râul Suceava provoacă uneori inundații (în 2008 - cantitatea de apă a fost de 1000 de ori mai mare decât cea normală, producând ravagii caselor de pe malurile râului). Deși lucrările de îndiguire au început, timpul trece, iar riscul unei catastrofe se păstrează.

Administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Brodina este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Vasile Uhliuc[*], politician independent, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[5]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților4    
Partidul Național Liberal3    
Partidul Social Democrat3    
Partidul Mișcarea Populară1    
Uniunea Ucrainenilor din România1    
Uniunea Salvați România1    

Comuna este condusă de primarul Vasile Uhliuc[*][1] și de consiliul local.

Descrierea stemei[modificare | modificare sursă]

Stema comunei Brodina se compune dintr-un scut cu fond roșu. Scutul are un brâu undat de argint. În partea superioară se află un cal în mers, spre dreapta, de argint. În partea inferioară, trei brazi dezrădăcinați, cel din mijloc mai înalt, toți de argint. Scutul este timbrat cu o coroană murală cu un turn de argint.

Semnificațiile elementelor însumate:

Propunerea de stemă a comunei Brodina asigură concordanța elementelor acesteia cu specificul economic, social, cultural și tradiția istorică ale comunei, respectând tradiția heraldică a acestei zone și legile științei heraldicii.

Coroana murală cu un turn de argint semnifică faptul că așezarea este comună.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă 
  2. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  3. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  4. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  5. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]