Zoe Țapu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Zoe Țapu
Date personale
Născută29 aprilie 1934
Ploiești, România
Decedată11 februarie 2013
Ploiești, România
CopiiCodrin Țapu Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațieagricultor[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
DomeniuAgronom
InstituțieInstitutul de Cercetări pentru Cereale și Plante Tehnice Fundulea
Alma MaterUniversitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București  Modificați la Wikidata
Cunoscută pentruPrimul grâu dur de toamnă semipitic
Grâu dur (Triticum durum)

Zoe Țapu (n. 29 aprilie 1934, Ploiești — d. 11 februarie 2013, Ploiești) a fost o agronomă română, cercetătoare științifică principală la Institutul de Cercetări pentru Cereale și Plante Tehnice Fundulea, creatoare a unui tip original de grâu durum (pentru paste făinoase) înalt productiv și rezistent, adaptat condițiilor climatice din Europa Centrală și de Est și din alte zone similare din lume. În anii '70 când Țapu conducea echipa ce crea noi soiuri la INCDA, România era un producător și exportator major de grâu durum.[1]


Date biografice[modificare | modificare sursă]

Absolventă a Institutului Agronomic „Nicolae Bălcescu” din București, a primit titlul de doctor în științe agronomice în anul 1974. A lucrat din 1957 la nou-înființatul Institut de Cercetări pentru Cultura Porumbului și apoi la ICCPT Fundulea încă de la înființarea acestuia în 1962 și până la pensionarea sa în 1990.[2][3]

Realizări științifice[modificare | modificare sursă]

Demonstrând posibilitatea obținerii de hibrizi cu productivitate ridicată din părinți cu o capacitate scazută de producție (prin fenomenul genetic de heterozis),[4] în perioada 1967-1989, Zoe Țapu a inițiat și condus la Fundulea un program de ameliorare a grâului durum de toamnă, cu scopul îmbunătățirii rezistenței la cădere și a capacității de producție a soiurilor locale, folosind genele de reducere a taliei, deja disponibile la grâul durum de primăvară creat la Centrul Internațional de Ameliorare a Porumbului și Grâului (CIMMYT) în Mexic.[5][6] Pentru aceasta a folosit plante pitice de la CIMMYT, care au supraviețuit unei ierni blânde, plante pe care le-a încrucișat cu diferite soiuri românești de grâu durum de toamnă.[7] Selecția repetată pentru rezistență la iernare a variantelor semipitice din aceste combinații hibride a dus la crearea primelor soiuri de grâu durum de toamnă semipitice din lume, Topaz (1977) și Rodur (1984)[8][9][3] Acest tip original de grâu a constituit baza progreselor în ameliorarea grâului durum de toamnă în mai multe țări din lume.[5][10][11][12]

Soiuri de grâu brevetate[modificare | modificare sursă]

  • Dacia (1971) T. Mureșan, A. Iazagi, N. Ceapoiu, N. Eustațiu, Clemența Miclea, C. Țapu, Zoe Țapu
  • Excelsior (1971) T. Mureșan, A. Iazagi, N. Ceapoiu, N. Eustațiu, Clemența Miclea, C. Țapu, Zoe Țapu
  • Iulia (1974) N. Ceapoiu, N. Eustațiu, C. Țapu, Zoe Țapu, G. Ittu, M. Ionescu-Cojocaru, Floare Negulescu, T. Mureșan, A. Iazagi, Elena Oproiu, C. Milică
  • Ceres (1974) N. Ceapoiu, N. Eustațiu, C. Țapu, Zoe Țapu, G. Ittu, M. Ionescu-Cojocaru, Floare Negulescu, T. Mureșan, A. Iazagi, Elena Oproiu, C. Milică
  • Ileana (1974) N. Ceapoiu, N. Eustațiu, C. Țapu, Zoe Țapu, G. Ittu, M. Ionescu-Cojocaru, Floare Negulescu, T. Mureșan, A. Iazagi, Elena Oproiu, C. Milică
  • Diana (1976) N. Ceapoiu, N. Eustațiu, C. Țapu, Zoe Țapu, G. Ittu, M. Ionescu-Cojocaru, Floare Negulescu, T. Mureșan, A. Iazagi, Elena Oproiu, C. Milică
  • Doina (1977) N. Ceapoiu, N. Eustațiu, C. Țapu, Zoe Țapu, G. Ittu, M. Ionescu-Cojocaru, Floare Negulescu
  • Topaz (1977) Zoe Țapu
  • Rodur (1984) Zoe Țapu

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Silvano Serventi, Françoise Sabban (2002) Pasta, Columbia University Press, ISBN 9780231124423 p. 173 "Romania was a major producer of durum wheat that enjoyed some repute on the international market"
  2. ^ Cei care au făcut istoria Institutului
  3. ^ a b „INCDA Fundulea - Câteva din rezultate: ameliorare și genetică”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ Ceapoiu, N. (red.) Grîul, Ed. Academiei, 1984, p. 241
  5. ^ a b Săulescu N. N., Ittu G., Ittu Mariana, Mustățea P. Cinci decenii de ameliorare a grâului la Fundulea
  6. ^ Woolston J. E. Wheat, barley, and triticale cultivars: A list of publications in which national scientists have noted the cooperation or germplasm they received from CIMMYT, CIMMYT, 1997, p. 78
  7. ^ Crăciun, T., and V. IONESCU-SISEȘTI. "PERFORMANCE OF SOME NEW WINTER WHEAT LINES IN IRRIGATED AND NON—IRRIGATED COMPARATIVE TRIALS." Lucrări științifice: Agronomie 17 (1977): 14.
  8. ^ Săulescu N.N. (2003). The Romanian durum breeding program. In Durum Wheat Breeding: Current Approaches and Future Strategies (editors Conxita Royo and Natale Di Fonzo), The Haworth Press, Inc., New York: 907-920. ISBN 9781560229667
  9. ^ Verzea M. FIFTY YEARS OF BREEDING IN FIELD CROPS, AT THE NATIONAL AGRICULTURAL RESEARCH AND DEVELOPMENT INSTITUTE FUNDULEA, ROMANIA ROMANIAN AGRICULTURAL RESEARCH Number 24/2007
  10. ^ Țapu, Zoe. Estimation of genetical components of heterosis and grain yield transgressive heredity in wheat, Analele Institutului de Cercetări pentru Cereale și Plante Tehnice, Volumes 38-39, Page 7
  11. ^ Păcurar, I., Țapu, Zoe : The winter wheat durum — a crop in extension in our country, Producția vegetală: Cereale și plante tehnice - Volume 35
  12. ^ Țapu C. and Țapu Zoe. New lines in winter wheat, Analele Institutului de Cercetări Agronomice: Fiziologie - Volumes 36-37

Vezi și[modificare | modificare sursă]