FC Zenit Sankt Petersburg

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Zenit St. Petersburg)
FC Zenit Sankt Petersburg
Informații generale
Nume completFutbol’nîi klub Zenit (Футбольный клуб Зенит)
PoreclăSine-Belo-Golubîe (Albaștri-Alb-Azurii)
Zenitciki (Tunarii antiaerieni)
Meșki (Sacii)
Data fondării  Modificați la Wikidata
Culori 
StadionStadionul Krestovsky
Sankt Petersburg
(68.134 de locuri)
CampionatPrima Ligă Rusă
ProprietarGazprom  Modificați la Wikidata
PreședinteRusia Aleksandr Dyukov
AntrenorItalia Roberto Mancini
Prezență online
fc-zenit.ru
Palmares
NaționalCampionatul Rusiei (1)
Cupa Rusiei (2)
Supercupa Rusiei (1)
Campionatul URSS (1)
InternaționalCupa UEFA (1)
Supercupa Europei (1)
Echipament
Acasă
Deplasare
Alternativ

FC Zenit (în rusă Футбо́льный клуб «Зени́т»), cunoscut și ca Zenit Sankt Petersburg, este un club de fotbal din Sankt Petersburg, Rusia. Fondat în 1925, clubul evoluează în Prima Ligă Rusă, fiind cea mai bogată echipă din țară datorită sponsorizării firmei Gazprom. Își dispută meciurile de pe teren propriu pe stadionul Krestovsky, arenă cu o capacitate de 68.134 de locuri. Zenit a fost campioana Rusiei în 2007, a câștigat Cupa UEFA în 2008 și Supercupa Europei în 2009 după o victorie cu 2-1 în fața echipei Manchester United. Culorile clubului din Sankt-Petersburg sunt alb, albastru și bleu.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Logoul din perioada 1998-2010
Logoul din perioada 2010—2013
Logoul anterior (2013—2015)

Formarea Zenitului[modificare | modificare sursă]

În anul 1917, o serie de mai multe echipe ale orașului Sankt-Petersburg (Petrograd), oraș în care s-a disputat primul meci de fotbal din Rusia, au fuzionat, formându-se o singură echipă.

Prima echipă a orașului Sankt Petersburg (Petrograd) a fost echipa Murzinka, echipă care juca pe stadionul Obukhovsky. Din 1924, echipa avea să se numească Bolșevicul. Era una din echipele care, în urma unei fuziuni întâmplate în anii 30', avea să dea naștere echipei Zenit din ziua de azi.

O altă echipă care a fost o parte a fuziunii din anii '30 s-a numit Stalineț. Echipa, formată în anul 1925, era formată din muncitorii de la uzina Leningradsky Metallichesky Zavod. În anul 1939, aceasta a fuzionat cu cealaltă echipă, care purta deja numele de Zenit, devenind Zenit FC.

În perioada comunistă[modificare | modificare sursă]

Primul trofeu câștigat de Zenit Sankt Peterburg (oraș redenumit Leningrad de către comuniști, după numele lui Vladimir Ilici Lenin) a fost Cupa URSS, în anul 1944, după o victorie în fața celor de la ȚSKA Moscova. A fost unul dintre singurele trofee câștigate de Zenit în vremea comunismului, deoarece echipa din Leningrad nu putea face față celorlalte mari puteri din campionatul URSS, cum ar fi Dinamo Kiev sau cele trei mari din Moscova, Dinamo Moscova, ȚSKA Moscova sau Spartak Moscova.

Următoarele decenii au fost mai slabe pentru istoria lui Zenit. Una din cele mai iubite echipe din Uniunea Sovietică a fost aproape de retrogradare, terminând în anul 1967 pe ultimul loc al clasamentului, însă a scăpat datorită deciziei Partidului Comunist de a lăsa echipa orașului Leningrad în prima ligă la aniversarea a 50 de ani de la Revoluția Bolșevică din octombrie 1917.

Anii '80 au fost cei mai buni din istoria participării Zenit-ului în campionatul URSS. În 1980, echipa a terminat pe locul 3 al campionatului, în urma celor de la Dinamo Kiev și Spartak Moscova, pentru ca în 1984 să câștige primul titlu de campion al URSS. Tot în 1984, a jucat o nouă finală a Cupei Uniunii Sovietice, pierdută însă, cu scorul de 2-0, în fața celor de la Dinamo Moscova.

Ca urmare a câștigării Campionatului în URSS, Zenit Leningrad a evoluat în SuperCupa URSS în 1985, într-o dublă manșă împotriva celor de la Dinamo Moscova, cei care câștigaseră Cupa. Zenit a învins în ambele manșe, 2-1 la Leningrad și 1-0 la Moscova, reușind să se revanșeze pentru înfrângerea din finala Cupei și adăugându-și al treilea trofeu din istorie în palmares.

Tot o urmare a câștigării campionatului de către Zenit a fost și prima participare a acestei echipe în Cupa Campionilor Europeni. În primul tur a întâlnit echipa norvegiană Valerenga, după o dublă victorie, 2-0 la Oslo și 2-0 la Leningrad. Aventura sovieticilor s-a încheiat însă în turul secund, când echipa findlaneză Kuusysi Lahti a reușit să treacă, surprinzător, de campioana URSS. După 2-1 la Leningrad, finlandezii au reușit să învingă cu același scor la ei acasă, trimițând meciul în prelungiri, unde au reușit golul decisiv. Dacă treceau de Kuusysi, cei de la Zenit aveau să întâlnească Steaua București, cea care câștiga în acel an acea competiție.

După comunism[modificare | modificare sursă]

Începuturile primei ligi din Rusia nu au fost foarte strălucite pentru Zenit Sankt Petersburg. În chiar primul sezon petrecut de echipa din Sankt Petersburg în prima divizie fotbalistică a Rusiei, mai exact în 1992, echipa a retrogradat. A stat în liga secundă timp de trei ani - 1993, 1994 și 1995 - pentru ca în 1996 să revină pe prima scenă fotbalistică a țării.

În anul 1999, Zenit a reușit să câștige primul trofeu de la destrămarea Uniunii Sovietice: Cupa Rusiei, după o finală în care au învins, cu scorul de 3-1, eterna adversară din finale, Dinamo Moscova, prin golurile marcate de Aleksandr Panov (2) și Roman Maksimyuk.

Peste două sezoane, în 2001, Zenit a terminat pe locul 3 campionatul în Rusia, în urma celor de la Spartak Moscova și Lokomotiv Moscova. Performanțele bune continuau să apară, iar în 2002 Zenit a reușit să acceadă până în finala Cupei Rusiei, pentru a doiua oară în istorie, pierzând însă cu scorul de 2-0 în fața celor de la ȚSKA Moscova.

În 2003, în Rusia a apărut o nouă competiție fotbalistică: Cupa Ligii Rusiei. Zenit a triumfat în chiar prima ediție, care, din păcate, avea să fie și ultima, învingând în finală, cu scorul general de 5-2 (toate meciurile se disputau în dublă manșă, chiar și finala) formația Cernomoreț Novorossiysk.

Zenit Sankt Petersburg a participat cu succes în ediția 2005-2006 a Cupei UEFA, ediție în care a ajuns până în sferturile de finală. Mai întâi, echipa din Rusia a întâlnit, în turul 2 preliminar, echipa austriacă SV Pasching. După un 2-2 în Austria, Zenit a reușit să obțină calificarea în primul tur datorită unui egal, 1-1, la Sankt Petersburg.

În primul tur, ultimul înainte de grupele competiției, Zenit a întâlnit un adversar mult mai dificil, mai exact echipa greacă AEK Atena. După ce a reușit doar un 0-0 acasă, Zenit s-a impus la limită, 1-0, în Grecia, reușind calificarea în grupe.

Zenit a fost repartizată într-o grupă infernală, alături de Sevilla, cea care avea să câștige competiția, Bolton Wanderers din Anglia, echipa turcă Beșiktaș sau portughezii de la Vitoria Guimaraes, cei care eliminaseră echipa poloneză Wisla Cracovia.

În primul meci, Zenit a trecut cu 2-1, pe teren propriu, de Vitoria Guimaraes. Deși a pierdut în a doua etapă a grupelor la Horwich, cu Bolton, Zenit a reușit marea surpriză și a învins FC Sevilla cu scorul de 2-1. În etapa a patra, ultima pentru Zenit, deoarece echipa rusă stătea în etapa a cincea, elevii lui Vladimir Petrzela au reușit un egal, 1-1, care a asigurat prezența echipei în primăvara europeană. Sorții au decis ca Zenit Sankt Petersburg să întâlnească în șaisperezecimi formația norvegiană Rosenborg Trondheim. Au reușit surprinzător pentru mulți să învingă în Norvegia, scor 2-0, pentru ca la Sankt Peterburg să învingă cu 2-1 și să obțină calificarea în optimi. Optimile de finală au fost extrem de grele pentru Zenit, deoarece adversara echipei ruse a fost Olympique Marseille. Calificarea a fost tranșată de ruși tot din meciul tur, învingând în Franța cu scorul de 1-0. În retur, francezii nu au reușit decât un egal, iar Zenit a reușit calificarea în sferturi, unde a fost eliminată de către Sevilla cu scorul general de 5-2 (4-1 în Spania, 1-1 în Rusia). Anul 2007 a adus o nouă performanță remarcabilă pentru echipa antrenată din iulie 2006 de Dick Advocaat : câștigarea primului titlu de campioană a Rusiei.

În 2008, Zenit a câștigat Cupa UEFA, după ce a învins, în finală, formația scoțiană Glasgow Rangers. Ca urmare a acestei victorii, Zenit a jucat împotriva lui Manchester United, câștigătoarea Ligii Campionilor, în SuperCupa Europei, reușind să învingă, cu scorul de 2-1, datorită golurilor lui Pavel Pogrebnyak și Danny Alves. Redevine una din forțele Rusiei, luând campionatul în anii 2010 și 2012 și clasându-se pe locul al doilea în 2013.

Lotul[modificare | modificare sursă]

La 2 septembrie 2021
Nr. Poziție Jucător
1 Rusia P Stanislav Kritsyuk
2 Rusia F Dmitriy Chistyakov
3 Brazilia F Douglas Santos
4 Rusia F Danil Krugovoy
5 Columbia M Wilmar Barrios
6 Croația F Dejan Lovren (căpitan)
7 Iran A Serdar Azmoun
8 Brazilia M Wendel
10 Brazilia A Malcom
11 Brazilia M Claudinho
14 Rusia M Daler Kuzyaev
15 Rusia F Vyacheslav Karavaev
17 Rusia M Andrey Mostovoy
Nr. Poziție Jucător
19 Rusia M Aleksey Sutormin
21 Rusia M Aleksandr Erokhin
22 Rusia A Artёm Dzyuba
27 Rusia M Magomed Ozdoev
41 Rusia P Mikhail Kerzhakov
44 Ucraina F Yaroslav Rakitskiy
64 Rusia M Kirill Kravtsov
71 Rusia P Daniil Odoevskiy
83 Rusia A Akim Belokhonov
85 Rusia A Daniil Kuznetsov
91 Rusia P David Byazrov
94 Rusia F Danila Khotulёv
95 Rusia P Georgiy Korolёv

Palmares[modificare | modificare sursă]

Antrenori[modificare | modificare sursă]

Nume Perioada
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste Piotr Filippov 1936–37
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste Mihail Iudenici 1938–39
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste Konstantin Egorov 1938–39
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste Piotr Filippov 1940
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste Konstantin Lemeșev 1941–45
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste Mihail Butusov 1946
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste Ivan Talanov 1946–48
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste Konstantin Lemeșev 1948–50
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste Gheorghi Lasin 1950–51
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste Vladimir Lemeșev 1952–54
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste Nikolai Liukșinov 1954–55
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste Arkadi Alov 1956–57
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste Gheorghi Jarkov 1957–60
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste Ghennadi Bondarenko 1960
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste Evgheni Eliseev 1961–64
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste Valentin Fiodorov 1964–66
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste Arkadi Alov 1967
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste Artem Falian 1968–70
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste Evgheni Goreanski 1970–72
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste Gherman Zonin 1973–77
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste Iuri Morozov 1977–82
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste Pavel Sadîrin Jan 1, 1983 – 30 iunie 1986

Nume Perioada
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste Vladimir Golubev 1987
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste Stanislav Zavidonov 1988–89
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste Vladimir Golubev 1989
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste Anatoli Konkov 1990
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste Veaceslav Bulavin 1990
Rusia Iuri Morozov 1991
Rusia Veaceslav Melnikov 1992–94
Rusia Pavel Sadîrin 1995 – 1996
Ucraina Anatoli Bîșoveț 1997 – 23 iulie 1998
Rusia Anatoli Davîdov 1998–00
Rusia Iuri Morozov 2000–02
Rusia Mihail Biriukov 2002
Rusia Boris Rappoport 2002
Cehia Vlastimil Petržela 2003 – 14 mai 2006
Cehia Vladimír Borovička (interimar) 2006
Regatul Țărilor de Jos Dick Advocaat 13 iulie 2006 – 10 august 2009
Rusia Anatoli Davîdov 10 august 2009 – Dec 11, 2009
Italia Luciano Spalletti Dec 11, 2009 – 11 martie 2014
Rusia Serghei Semak (interimar) 11 martie 2014 – 20 martie 2014
Portugalia André Villas-Boas 20 martie 2014–23 mai 2016
România Mircea Lucescu 23 mai 2016–prezent

Jucători notabili[modificare | modificare sursă]

URSS/Rusia

Fosta URSS

Europa
America de Sud și Centrală
Asia

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de FC Zenit Sankt Petersburg