Wikipedia:Versiuni de limbă română/Propunere IulianU

Introducere

Româna scrisă cunoaște în prezent două variante:

• cea care acceptă Norma Academiei Române din 17 februarie 1993, privitoare la scrierea cu  în mijlocul cuvintelor și la folosirea formei "sunt" în loc de "sînt";
• cea care nu acceptă norma de mai sus.

Prima variantă este cea oficială în România, Voivodina (Serbia și Muntenegru) și Bucovina (Ucraina), în vreme ce cea de-a doua este oficială în Republica Moldova și câteva teritorii ucrainene adiacente.

Norma Academiei din 1993

Norma Academiei din 1993 prevede:

• folosirea literei â în loc de î în interiorul cuvintelor, cu excepția celor prefixate ("cântec", "târî", "preîntâmpina" în loc de "cîntec", "tîrî", "preîntîmpina");
• folosirea pronumelor "sunt", "suntem", "sunteți" în loc de "sînt", "sîntem", "sînteți".

Această normă este contestată din următoarele motive:

• este o abatere de la principiul fonetic al scrierii românești
• nu conduce la scriere etimologic corectă, cu alte cuvinte nu "ilustrează originea latină a limbii române". Majoritatea cuvintelor latine din românește care au sunetul â/î se scriau în latină cu alte litere decât a. În plus multe cuvinte cu â/î din limba română sunt de origine turcă sau slavonă.
• folosirea literei â este arbitrară: doar în mijlocul cuvintelor. Aceasta conduce la lipsă de consistență. De ex., se scrie a coborî, dar coborând
• a fost adoptată în ciuda opoziției ferme a lingviștilor
• este ignorată de institutele de lingvistică ale Academiei, de filialele Academiei din Iași și Cluj și de multe publicații culturale și edituri de prestigiu.

Politica Wikipediei în limba română

Pe Wikipedia în limba română se folosesc ambele norme. Această Wikipedie este în limba română, adică este a tuturor vorbitorilor de română, indiferent de ce normă folosesc. Atât varianta cu â, cît și cea cu î sunt la fel de legitime și de corecte pe Wikipedia în limba română.

NOTĂ: Această politică nu trebuie interpretată în sensul că "scriem cum vrem, fără nici un fel de reguli". Celelalte reguli de ortografie și punctuație ale Academiei trebuie respectate.

Pentru a preveni neconcordanțe de stil, rugăm contribuitorii să se ghideze după următoarele linii generale:

Titlurile

• Titlurile articolelor despre România, Voivodina, Bucovina, despre localități din aceste zone, despre personalități care au activat în aceste zone, vor folosi grafia cu â. Exemplu: Târgu Jiu, nu Tîrgu Jiu. Este permisă menționarea la începutul articolului a grafiei cu î;
• Titlurile articolelor despre Republica Moldova și comunitățile românești din Ucraina, despre localități din aceste zone și despre personalități care au activat în aceste zone, vor folosi grafia cu î. Exemplu: Hîncești, nu Hâncești. Este permisă menționarea la începutul articolului a formei folosind grafia cu â;
• În cazul articolelor care se referă la Rusia și alte popoare slave, sau la Turcia și alte popoare turcice, la geografia, cultura sau personalitățile acestora, titlurile care conțin î/â vor folosi de preferință forma cu î, întrucât acest sunet este frecvent transliterat în alfabetul latin cu I sau cu variante ale acestuia (ex. Y). Exemplu: Boris Elțîn (transliterat în engleză ca Yeltsin, în germană ca Jelzin. Forma "Elțân" arată artificial); Isarlîk (scris în turcește İsarlık)
• În toate cazurile de articole dedicate personalităților: dacă respectiva persoană și-a semnat numele folosind una din norme, atunci și titlul articolului va folosi aceeași normă. De exemplu Vasile Pârvan și nu Pîrvan; George Topîrceanu și nu Topârceanu;
• Dacă într-un titlu există cuvinte din dicționarele limbii române, acestea vor apărea în forma lor oficială din dicționar, adică folosind â. Exemplu: Cântecul lui Roland, nu Cîntecul lui Roland. Această prevedere nu se aplică pentru nume de persoane sau de localități.

Corpul articolelor

• Dacă titlul unui articol conține ă/î, se va păstra aceeași formă ori de cîte ori titlul este repetat în corpul articolului. De exemplu, într-un articol despre Constantin Brâncoveanu, de fiecare dată cînd îi amintim numele vom folosi forma Brâncoveanu, chiar dacă altminteri articolul este redactat cu î. Invers, în articolul despre George Topîrceanu ne vom referi mereu la scriitor drept Topîrceanu, chiar dacă redactăm articolul cu â. Ca excepție, este permisă la începutul articolului menționarea ortografiei alternative (dacă este folosită). Exemplu: "Târgu Mureș (scris și Tîrgu Mureș) este un oraș în județul Mureș [...]"
• Nu editați un articol doar pentru a schimba â în î sau viceversa. Acesta denotă lipsă de respect pentru autorul care a redactat articolul, și este aproape sigur că în cazul unei astfel de modificări se va reveni la forma anterioară a articolului.