Wikipedia:Referendum politică limba română/Academii
_
_
Statut AR[modificare sursă]
În temeiul art. 25 alin. 2 din Legea nr 752/2001 privind organizarea și funcționarea Academiei Române publicată în Monitorul Oficial nr. 843 din 28.12.2001, Adunarea Generală a Academiei Române a adoptat prezentul
STATUT AL ACADEMIEI ROMÂNE.
CAPITOLUL 1
Dispoziții generale
Art. 1. Academia Română, cel mai înalt for național de consacrare științifică și culturală al țării, este continuatorul și unicul legatar al Societății Literare Române, înființată în 1866, reorganizată în 1867 în Societatea Academică Română și în 1879 în Academia Română. Ea reunește personalități consa¬crate din domeniile științelor, literelor și artelor.
Art. 2. Academia Română este o instituție de interes public național de cercetare în domeniile fundamentale ale științei și de calificare profesională superioară, cu personalitate juridică de drept public și independentă în lucrările sale de orice natură.
Art. 3. Academia Română este finanțată de la bugetul de stat și funcționează autonom. Ea își administrează în mod independent bunurile mobile și imobile cu titlu de proprietate și alte bunuri dobândite potrivit legii. Academia Română poate primi sponsorizări, donații, legate și orice alte bunuri sau valori prin orice mod prevăzut de lege, cu aprobarea Prezidiului ei, sau poate realiza venituri proprii conform art. 9 (2) din Legea 752/2001 privind organizarea și funcționarea Academiei Române.
Sediul central al Academiei Române este în București, Calea Victoriei 125, sector 1.
Art. 4. Academia Română are ca principale obiective:
(1). cultivarea și promovarea limbii și literaturii române și a istoriei naționale; stabilirea normelor de ortografie obligatorii ale limbii române;
(2). promovarea principiilor democratice și etice și spri¬jinirea liberei circulații a ideilor în științele, artele și literele românești;
(3). organizarea și efectuarea de cercetări - fundamentale și avansate - sprijinind informarea și documentarea științifică necesare membrilor săi și unităților proprii;
(4). stimularea și promovarea, în științe, arte și literatură, a creațiilor de mare valoare, prin instituirea unor sisteme compe¬titive de finanțare a activității și prin acordarea de premii;
(5). decernarea de diplome pentru realizări deosebite în domeniul științelor, literelor și artelor;
(6).editarea de opere originale din domeniul științelor, lite¬relor și artelor, a operelor clasicilor, precum și de publicații periodice;
(7). organizarea de manifestări științifice și culturale națio¬nale și internaționale;
(8). organizarea de activități de calificare profesională superioară, cursuri postuniversitare, doctorate și acordarea de titluri științifice, în condițiile legii;
(9). înființarea de centre de cercetare fundamentală independente sau subordonate în cadrul institutelor existente, în condițiile legii;
(10). acordarea de burse pe bază de concurs pentru perfec¬ționarea în țară sau în străinătate;
(11). promovarea științelor, artelor și literelor românești pe plan internațional prin încheierea de acorduri bilaterale și colaborarea bi - și multilaterală în domeniul cercetării științifice cu academii și instituții științifice similare din străinătate; afilierea la organizații internaționale științifice și profesionale.
(12). coordonarea centrelor culturale din Italia (Accademia di Romania din Roma și Casa Romena din Veneția), inclusiv numirea directorilor;
(13) coordonarea fundațiilor proprii;
(14). gestionarea de bunuri culturale din patrimoniul național care se află în proprietatea sau administrarea sa;
(15). promovarea societății cunoașterii bazată pe știință, tehnologie și protejarea mediului;
(16). avizarea proiectelor de acte normative privind domeniile de activitate ale Academiei Române;
(17). elaborarea de proiecte de acte normative din domeniile sale de activitate, care se supun spre aprobarea Guvernului de către ministerul de resort;
(18). elaborarea de studii, analize, recomandări, evaluări și strategii naționale pentru Administrația Prezidențială, Parlament, Guvern și alte instituții naționale - la cerere sau din inițiativă proprie - cu privire la politica națională în domeniul științei, literelor și artelor în România și la marile probleme ale țării.
(19). Academia Română îndeplinește și alte atribuții din dome¬niile sale de activitate stabilite prin lege sau prezentul Statut.
CAPITOLUL 2
Membrii Academiei Române
Art. 5. (1). Academia Română se compune din membri titulari, membri corespondenți și membri de onoare.
(2). Numărul total de membri titulari și membri corespondenți ai Academiei Române - stabilit prin lege - este de 181, iar cel al membrilor de onoare este de 135, din care cel mult 40 din țară.
(3). Numărul membrilor titulari nu poate depăși numărul membrilor corespondenți pe ansamblul Academiei Române, cât și în fiecare domeniu în parte.
Art. 6. (1). Membrii Academiei Române sunt aleși pe viață.
(2). Membrii titulari și membrii corespondenți sunt cetățeni români aleși dintre personalitățile consacrate pentru realizări deosebite în domeniile științelor, literelor sau artelor, recu¬nos¬cute în țară și în străinătate. Ei trebuie să res¬pecte Statutul Academiei Române și să aibă o înaltă ținută morală.
(3). Membrii corespondenți vor fi propuși dintre personalitățile cu activitate de creație de mare valoare, apreciată după impactul asupra domeniului de care aparțin.
(4). Titularizarea se va face pe baza acelorași criterii folosite la alegerea ca membru corespondent, luându-se în considerare și rezultatele obținute după primirea în Academia Română, îndeosebi activitățile desfășurate în cadrul Academiei.
(5). Membrii de onoare sunt cetățeni străini care s-au distins prin realizări deosebite în domeniile științelor, literelor sau artelor și cetățeni români, personalități cu merite în dezvoltarea științei și culturii sau personalități care contribuie la dezvoltarea activității Academiei Române.
(6). Membrii Academiei Române nu pot face parte din societăți profesionale sau științifice din România care folosesc în denumirea lor termenul de „academie” fără a avea acordul Academiei Române.
(7). Persoanele care ocupă funcții de demnitate publică în stat sau care sunt conducători de partid nu pot candida pentru alegerea ca membri ai Academiei în perioada exercitării mandatului.
Art. 7. (1). Propunerile pentru membri corespondenți prin referate de susținere pot fi făcute de către membrii titulari și corespondenți ai Academiei Române sau de către instituții de învățământ, de cercetare și de cultură dintre personalități din domeniile culturii și științei; propunerile se adresează secțiilor de specialitate, care le discută și, după caz, le adoptă sau le resping, în condițiile cvorumului, cu majoritate de două treimi din numărul membrilor titulari și corespondenți ai secției.
(2). Fiecare propunere trebuie însoțită de un dosar cuprinzând un curriculum vitae, un memoriu de activitate, lista de lucrări a candidatului, câteva lucrări reprezentative și o prezentare a impactului operei științifice, literare sau artistice a celui propus.
(3). Propunerile pentru membri titulari se fac de către membrii titulari ai secției din rândul membrilor ei corespondenți.
(4). Propunerile pentru membri de onoare se fac de către secții sau de către Prezidiu, cu avizul secției de specialitate.
(5). Calitatea de membru al Academiei Române poate fi acordată și post-mortem.
(6). Biroul Prezidiului examinează propunerile secțiilor din punctul de vedere al îndeplinirii condițiilor din Statut și prezintă concluziile sale Prezidiului.
(7). Prezidiul Academiei Române examinează propunerile prezentate de secții Biroului Prezidiului, conform art. 31 (1.15); el dă un aviz consultativ, rezultat prin vot, pe care îl comunică Adunării Generale. Pentru membrii corespondenți, înainte de discutarea în Adunarea Generală se va publica în revista „Academica” recomandarea conținând și elemente din curriculum vitae al candidaților.
(8). După ce propunerile au fost avizate de Prezidiu, dosarele candidaților se depun la Cancelaria Academiei cu 15 zile înaintea Adunării Generale în a cărei ordine de zi este programată discutarea propunerilor de alegere, pentru a putea fi consultate de către membrii Academiei.
(9). Propunerile de membri corespondenți și de onoare nu pot fi supuse Adunării Generale decât după primirea consimță¬mântului scris al candidaților.
(10). Adunarea Generală dezbate propunerile făcute de secții și avizul Prezidiului și decide prin vot secret. Pentru alegerea ca membru corespondent este necesară, în condițiile asigurării cvorumului, obținerea a două treimi din voturile membrilor titulari și corespondenți prezenți; pentru alegerea ca membru titular sunt necesare două treimi din numărul voturilor membrilor titulari prezenți, în condițiile asigurării cvorumului (jumătate plus unu dintre membrii titulari), iar pentru alegerea ca membru de onoare sunt necesare două treimi din voturile membrilor titulari, corespondenți și de onoare prezenți, cu respectarea cvorumului.
Art. 8. (1). Membrii titulari și membrii corespondenți ai Academiei Române au dreptul de a lua parte la lucrările secției și filialei din care fac parte, ca și la cele ale Adunării Generale; în condițiile prevăzute de Statut participă prin vot și la luarea deciziilor.
(2). Membrii de onoare au dreptul de a participa la ședințele secției de specialitate, ale filialelor din care fac parte și la Adunările Generale și de a-și expune opiniile asupra problemelor discutate iar, în condițiile prezentului Statut, au drept de participare la vot.
(3). Membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare, desemnați de secție, sunt membri de drept ai consiliilor științifice în institutele de profil subordonate Academiei Române. Ei pot fi desemnați directori onorifici ai acestor unități.
(4). Numai membrii titulari au dreptul de a purta titlul de academician.
(5). Membrii titulari vor rosti într-un cadru solemn un discurs de recepție urmat de un discurs de răspuns al unui membru titular.
(6). Membrii Academiei Române vor purta insigna și, în Adunările Generale, vestimentația academică tradițională.
(7). La primirea în Academia Română, membrii citesc și semnează în fața Adunării Generale declarația de loialitate față de valorile morale și spirituale ale Academiei.
(8). Membrii Academiei Române primesc indemnizații lunare stabilite prin lege.
(9). Academia Română asigură membrilor ei gratuitatea în călătoriile pe căile ferate române.
(10). Membrii titulari, membrii corespodenți și membrii de onoare primesc gratuit publicații ale Academiei Române, din specialitatea lor.
(10). Membrii Academiei Române beneficiază de drepturile prevăzute de dispozițiile legale aplicabile demnitarilor și personalului încadrat pe funcții similare acestora, în ceea ce privește plata drepturilor de călătorie în țară și străinătate pentru deplasări în interes de serviciu în țară sau peste hotare.
(12). Membrii Academiei Române au dreptul de a interpela conducerea Academiei, a secțiilor de specialitate și a filialelor, în Adunarea Generală, asupra unor probleme de interes pentru Academia Română.
(13). Soțul supraviețuitor, precum și copiii urmași ai membrilor titulari, corespondenți și de onoare cu domiciliul în România ai Academiei Române beneficiază lunar de un sprijin material neimpozabil.
Art. 9. (1). Membrii titulari și membrii corespondenți ai Academiei Române, precum și membrii de onoare cu domiciliul în România au îndatorirea de a participa la ședințele secției și filialei din care fac parte și la Adunările Generale și de a se implica în întreaga viață academică. Eventuale absențe trebuie anunțate, după caz, conducerii Academiei, filialei sau secției.
(2). Anual, membrii Academiei Române prezintă secțiilor din care fac parte informări asupra activității lor.
Art. 10. Membrii titulari sau corespondenți pot fi trecuți, la cererea lor, de către Adunarea Generală în rândul membrilor de onoare ai Academiei Române.
CAPITOLUL 3
Organizarea Academiei Române
Art. 11. (1). Academia Română este organizată în secții de specialitate și are filiale la Cluj-Napoca, Iași și Timișoara.
(2). Academia Română are unități proprii de cercetare.
(3). Activitatea științifică a Academiei Române se realizează și prin intermediul unor comitete naționale, comisii de specialitate și colective de lucru cu caracter consultativ, formate din membri ai Academiei Române și alte personalități din domeniul științei și culturii, conform Legii nr. 752/2001, art. 12.
(4). Patrimoniul Academiei Române, prevăzut la art. 4 din Legea privind organizarea și funcționarea Academiei Române nr 752/2001 cu modificările si completarile ulterioare, este gestionat prin structuri proprii din aparatul central și administrat, după caz, prin Fundația “Patrimoniu” a Academiei Române, conform statutului acesteia și a regulamentului privind patrimoniul Academiei Române.
(5). În subordinea Academiei Române funcțio¬nează Biblioteca Academiei Române, cu sediul în București, Calea Victoriei nr. 125, sector 1, Editura Academiei Române, Casa Oamenilor de Știință, revista „Academica” și Fundația „Patrimoniu”, cu sediul în București, str. 13 Septembrie, nr. 13, sector 5.
(6). Sub supravegherea și controlul Academiei Române funcționează potrivit statutelor și „actului de fundațiune” Fundația Familiei Menachem H. Elias, cu sediul în strada Georges Clemenceau nr. 1, sector 1, București.
(7). În subordinea și administrarea Academiei Române funcționează Spitalul „Elias”unitate sanitară cu personalitate juridică, cu sediul în București, B-dul Mărăști nr. 17, sector 1.
(8). Sub egida Academiei Române funcționează:
8.1. Fundația Națională pentru Știință și Artă (FNSA), fundație de utilitate publică, cu sediul în str. Dem I.Dobrescu, nr. 11, sector 1, București;
8.2. Fundația Europeană Titulescu, cu sediul în B-dul Kiseleff nr. 47 , sector 1, București.
(9). Pentru monitorizarea și evaluarea periodică a modului de derulare a programelor și proiectelor Academiei Române și ale unităților sale de cercetare, Academia Română are un Consiliu de Coordonare al Cercetării Științifice (CCCȘ) subordonat Prezidiului Academiei Române. Structura și regulamentul de funcționare ale Consiliului sunt stabilite de Prezidiul Academiei Române și aprobate de Adunarea Generală.
(10). În cadrul CCCȘ funcționează un colectiv de specialiști pentru promovarea proiectelor și programelor științifice internaționale.
(11). CCCȘ prezintă periodic rapoarte privind stadiul cercetării științifice și al evaluării cercetătorilor științifici din Academia Română.
(12). Academia Română are un departament care organizează și coordonează activitatea de calificare profesională superioară prin cursuri postuniversitare, doctorate și stagii postdoctorale. Calitatea de conducător de doctorat și titlul științific de doctor se acordă în condițiile legii.
(13). Pentru asigurarea desfășurării întregii activități, precum și pentru administrarea și gestionarea bunurilor sale, Academia Română dispune de un aparat de lucru propriu. Activitățile economice și tehnico-administrative sunt conduse de un director general.
a. Secții
Art.12. (1). Academia Română are următoarele secții :
I. Secția de filologie și literatură
II. Secția de științe istorice și arheologie
III. Secția de științe matematice
IV. Secția de științe fizice
V. Secția de științe chimice
VI. Secția de științe biologice
VII. Secția de științe geonomice
VIII. Secția de științe tehnice
IX. Secția de științe agricole și silvice
X. Secția de științe medicale
XI. Secția de științe economice, juridice și sociologie
XII. Secția de filosofie, teologie, psihologie și pedagogie
XIII. Secția de arte, arhitectură și audiovizual
XIV. Secția de știința și tehnologia informației.
(2). Pentru coordonarea programelor de cercetare științifică în Academia Română și a proiectelor interdisciplinare cu finanțare națională și internațională, precum și pentru o reprezentare cât mai judicioasă a personalităților științifice și culturale, secțiile se grupează în următoarele domenii:
a. disciplinele umaniste (secțiile I, II, XII, XIII)
b. științele vieții și ale pământului (VI, VII, IX, X)
c. științele exacte (III, IV, V)
d. științele tehnice, economice și informatice (VIII, XI, XIV)
Domeniile sunt coordonate de către un vicepreședinte al Academiei Române.
Art. 13. (1).Secția Academiei Române are, pe lângă cele menționate în art. 7 al prezentului Statut, următoarele atribuții:
(2). stabilește proiectele de cercetare, organizează și îndrumă cercetarea științifică din profilul său; are autonomie în ce privește lucrările sale de specialitate;
(3). se întrunește periodic, cel puțin o dată pe lună, și dezbate în principal probleme științifice, precum și orice alte chestiuni care interesează activitatea secției, luând hotărâri prin consens sau prin vot, în condițiile cvorumului, cu majoritate simplă de voturi;
(4). primește anual informări din partea membrilor secției cu privire la activitatea desfășurată;
(5). propune înființarea de unități de cercetare, comitete naționale, comisii de specialitate și colective de lucru ale Academiei Române în profilul de specialitate și le coor¬donează activitatea;
(6). coordonează activitatea unităților de cercetare ale Academiei Române din profilul secției și urmărește modul în care se realizează programele lor de cercetare, precum și viața științifică internă a institutelor;
(7). realizează anual analiza activității membrilor ei și evaluarea institutelor din subordine;
(8). participă la alcătuirea programelor de proiecte funda¬mentale și prioritare ale Academiei Române, precum și la monitorizarea realizării lor;
(9). coordonează alcătuirea programelor de activitate ale unităților de cercetare din subordine, le analizează și le propune spre aprobare Adunării Generale și le urmărește realizarea;
(10). numește comisia de concurs pentru ocuparea postului de director și avizează pe aceea pentru director adjunct sau secretar științific de institut sau centru de cercetare;
(11). confirmă rezultatele concursurilor pentru ocuparea funcțiilor de conducere și a posturilor de cercetare din unitățile de specialitate;
(12). colaborează cu filialele la rezolvarea problemelor unităților de cercetare din zona de competență a acestora;
(13). organizează manifestări științifice zonale, naționale și internaționale (cele din urmă cu aprobarea conducerii Academiei Române);
(14). propune organizarea de manifestări științifice cu partici¬pare internațională în profilul său de activitate;
(15). avizează, în condițiile legii, participarea la manifestările științifice internaționale din profilul secției și analizează efi¬ciența deplasărilor;
(16). propune afilierea Academiei Române la organisme internaționale de specialitate;
(17). asigură, în condițiile legii și ale regulamentului intern, organizarea doctoratului în Academia Română, întreaga activitate pentru acordarea titlurilor științifice în Academia Română, stabilește comisii de concurs pentru admitere la doctorat, propune conducători științifici, face propuneri de decernare de titluri ș.a. în profilul său de preocupări;
(18). selectează și propune lucrările de valoare pentru a fi distinse cu premiile anuale ale Academiei Române, în conformitate cu regulamentul;
(19). analizează modul cum se realizează prevederile din acordurile încheiate de Academia Română cu instituții similare din alte țări, în ramura științifică de profil a secției;
(20). coordonează activitatea comitetelor de redacție ale periodicelor Academiei Române a căror editare este în atribuțiile secției; propune Prezidiului componența comitetelor de redacție;
(21). avizează proiectul planului de apariții al Editurii Academiei Române și ordinea de prioritate în profilul său de preocupări;
(22). analizează și avizează ofertele și manuscrisele lucrărilor din profilul secției, altele decât cele din publicațiile periodice, ce urmează a fi publicate de Editura Academiei Române.
Art. 14. (1). Secția ia hotărâri, în condițiile cvorumului, cu jumătate plus unu din numărul membrilor titulari și corespon¬denți, inclusiv pentru alegerea președintelui secției, când votează și membrii de onoare ai Academiei Române cu domiciliul în România. Pentru propunerea de membri titulari votează numai membrii titulari.
(2) Propunerile pentru alegerea de noi membri se fac prin vot secret și se adoptă în condițiile cvorumului cu două treimi din numărul membrilor prezenți cu drept de vot, conform Statutului.
(3) Cvorumul secției se realizează cu jumătate plus unu din numărul de membri titulari și corespondenți.
Art. 15. (1). Secția Academiei Române este condusă de către un președinte, ales pe o perioadă de 4 ani, dintre membrii titulari, prin vot.
(2). Secția poate să-și constituie un birou format din: președintele secției, un secretar, membru al secției, și 2-3 membri ai secției, aleși, de asemenea, prin vot. După caz, președintele sau biroul rezolvă problemele secției între două ședințe ale acesteia.
(3). Activitatea curentă a secției este asigurată de un secretar științific, salariat al Academiei Române, angajat prin concurs și care primește sarcini și răspunde de activitatea sa în fața președintelui secției.
(4). În cazul absenței președintelui, conducerea secției se asigură de către un membru al biroului delegat de președinte; în cazul unei absențe îndelungate (peste 6 luni), se procedează la alegerea unui nou președinte.
(5). În situațiile în care este imposibilă alegerea unui preșe¬dinte membru titular al Academiei Române, conducerea secției poate fi asigurată, prin delegație, de un membru corespondent numit de Prezidiu pe o perioadă de până la un an.
(6). După încetarea mandadului, președinților de secții și de filiale li se poate acorda, de către Prezidiu, titlul de președinte de onoare.
Art. 16. (1). Președintele secției organizează, îndrumă și controlează întreaga activitate a secției. În acest scop, are următoarele atribuții:
(2). reprezintă secția în toate relațiile ei și rezolvă problemele curente;
(3). convoacă și conduce ședințele secției;
(4). ia măsurile necesare executării hotărârilor luate în aceste ședințe și urmărește realizarea lor;
(5). informează pe membrii secției asupra activității sale sau a biroului secției și supune aprobării, după caz, Biroului Prezidiului hotărârile luate în cadrul secției.
(6). informează pe membrii secției asupra hotărârilor luate de Prezidiul Academiei Române și ia măsurile necesare în vederea executării lor în cadrul secției;
(7). prezintă anual Prezidiului Academiei Române informări asupra activității secției.
Art. 17. Discuțiile din ședințele secțiilor și ale filialelor se consemnează în procese-verbale detaliate, care se citesc la deschiderea ședințelor următoare și se semnează de toți membrii participanți. Procesele-verbale ale ședințelor secțiilor și filialelor, ca și toate celelalte acte care privesc secția și filiala se păstrează în arhivele acestora timp de 10 ani, după care se transferă în Arhiva Academiei Române.
b. Filiale
Art.18. (1). Filiala Academiei Române este o unitate cu personalitate juridică, înființată prin hotărâre a Adunării Generale.
(2). Ea reprezintă forma de organizare teritorială a activității Academiei Române și reunește pe toți membrii din teritoriu. Pentru desfășurarea activității sale, filiala dispune de un aparat tehnico-administrativ.
Art.19. Filiala Academei Române:
(1). asigură, cel puțin o dată pe lună, întrunirea membrilor pentru a se dezbate probleme științifice, precum și orice alte chestiuni care interesează activitatea filialei
(2). coordonează activitatea de repartizare a fondurilor bugetare ori acelea din venituri proprii și a personalului între unitățile filialei și asigură activitatea tehnico-administrativă;
(3). coordonează și evaluează, aplicând criterii comune cu ale secțiilor de profil și, în colaborare cu ele, activitatea științifică a unităților Academiei Române din zonă;
(4). organizează manifestări științifice cu participare națio¬nală și internațională;
(5). gestionează patrimoniul Academiei Române din zonă, în conformitate cu dispozițiile în materie ale Prezidiului Academiei Române.
(6). Filiala ia hotărâri în condițiile cvorumului cu jumătate plus unu din numărul membrilor săi.
Art. 20. (1). Filiala este condusă de un președinte, membru titular al Academiei Române, remunerat, ales prin vot de către adunarea membrilor filialei, pe o perioadă de 4 ani; în situațiile în care este imposibilă alegerea unui membru titular, Prezidiul numește un președinte, prin delegație, pe o perioadă de până la un an, dintre membrii corespondenți.
(2). Ea își constituie, din cadrul membrilor săi, un birou de conducere format din: președintele filialei, un secretar și 1-3 membri, aleși prin vot. Hotărârile biroului de conducere se ratifică în plenul adunării membrilor filialei.
Art. 21. Președintele filialei are următoarele atribuții:
(1). reprezintă filiala în toate relațiile ei și rezolvă problemele curente;
(2). asigură legătura dintre Academia Română și filială;
(3). convoacă și conduce ședințele filialei și ale biroului filialei;
(4). ia măsurile necesare pentru executarea hotărârilor luate în aceste ședințe și urmărește realizarea lor;
(5). prezintă anual Prezidiului Academiei Române dări de seamă asupra activității filialei;
(6). emite decizii, acordă premii etc., conform dispozițiilor legale în vigoare și prevederilor Statutului Academiei în aria sa de competență;
(7) coordonează activitatea personalului administrativ al filialei.
c. Comitete, comisii și colective de lucru
Art. 22. (1). Pentru reprezentarea la nivel național a unor domenii de activitate științifică, pentru afilierea la uniunile științifice internaționale și pentru coordonarea de colaborări la programe științifice internaționale, în cadrul Academiei Române se pot organiza comitete naționale. Comitetele naționale sunt subordonate Prezidiului ori secțiilor de specialitate.
(2). Pentru coordonarea și stimularea cercetării științifice în arii mai restrânse de activitate, în probleme de interes deosebit ori în domenii interdisciplinare, se pot organiza comisii și colective de lucru permanente sau temporare. Aceste organe sunt subordonate, după caz, secțiilor de specialitate, filialelor sau Prezidiului.
(3). Comitetele, comisiile și colectivele de lucru ale Academiei Române se înființează prin hotărâri ale Prezidiului.
(4). Ele se compun, de regulă, dintr-un președinte - de preferință membru al Academiei Române - și un număr de membri specialiști, din structura Academiei sau din afara acesteia; conducerile lor se confirmă de Prezidiu, la propunerile secțiilor.
(5). Programul lor de activitate se aprobă, după caz, de Prezidiul Academiei Române sau de secțiile corespunzătoare. În aceleași condiții, ele prezintă dări de seamă anuale privind realizările obținute.
Art. 23. Președinții organismelor menționate în articolul precedent:
(1). asigură aplicarea hotărârilor Prezidiului Academiei sau ale secțiilor de specialitate;
(2). răspund de buna organizare și îndrumare a activității;
(3). asigură legătura permanentă cu Prezidiul Academiei sau cu secțiile de specialitate;
(4). hotărăsc convocarea ședințelor.
Art. 24. (1).Academia Română asigură desfășurarea activității organismelor sale prin:
(1.1). îndeplinirea obligațiilor financiare către organizațiile internaționale la care acestea sunt afiliate, în limita fondurilor anuale alocate în acest sens și aprobate de către Prezidiu;
(1.2). punerea la dispoziție - prin intermediul Prezidiului ori, după caz, al secțiilor - a elementelor necesare activității (spațiu, mobilier, echipamente etc.).
d. Aparatul de lucru
Art. 25. (1). Academia Română are un aparat de lucru propriu, încadrat cu personal științific de specialitate, personal tehnic, economic, juridic și administrativ, care îndeplinește următoarele funcții:
(1.1). asigură legătura cu unitățile subordonate;
(1.2). recuperează, administrează și gestionează, sub îndru¬marea secretarului general, bunurile Academiei Române;
(1.3). asigură gestionarea bugetului Academiei Române pentru fondurile bugetare și extrabugetare, conform repartizării lor de către Biroul Prezidiului;
(1.4). asigură desfășurarea și dezvoltarea relațiilor cu academiile similare din străinătate cu organizații și instituții științifice externe;
(2). Structura organizatorică a aparatului de lucru se aprobă de către Prezidiul Academiei Române.
(3). Atribuțiile, sarcinile și răspunderile personalului din aparatul propriu al Academiei Române se stabilesc prin regulamentul de organizare și funcționare, aprobat de către Prezidiul Academiei Române.
(4). În termen de 60 de zile de la aprobarea Statutului, va trebui prezentat Prezidiului Academiei Române, spre discutare și apro¬bare, noul regulament de organizare și funcționare al apa¬ratului propriu de lucru, adaptat la prevederile legii și ale statutului, conform Legii 752/2001 Cap. 4, art. 19.
CAPITOLUL 4
Organe de conducere ale Academiei Române
Art. 26. (1). Organul suprem de conducere al Academiei Române este Adunarea Generală. Ea constituie un corp unic și este formată din membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare ai Academiei Române.
(2). Cvorumul Adunării Generale este constituit din jumătate plus unu dintre membrii săi, cu excepția membrilor de onoare străini. Exceptând situația prevăzută la art. 7 (10), art. 36 (2), art. 63 (4), Adunarea Generală ia hotărâri cu majoritatea simplă a membrilor prezenți.
(3). Adunarea Generală se întrunește în sesiuni ordinare de patru ori pe an și în sesiuni extraordinare ori de câte ori este nevoie; convocarea se face de către președinte, la inițiativa Prezidului sau la cererea a cel puțin o treime din numărul total al membrilor Academiei Române.
Art. 27. (1). Adunarea Generală are ca principale atribuții:
(1.1). alege membrii Academiei Române;
(1.2). alege, dintre membrii titulari, președintele, patru vice¬președinți și secretarul general ai Academiei Române (la alegerea președintelui, a vicepreședinților și a secretarului general, Adunarea Generală va urmări ca, prin domeniul lor de activitate, aceștia să acopere în mod rațional întreaga diversitate de preocupări a Academiei Române; cel puțin doi dintre aceștia vor reprezenta domeniul umanist);
(1.3). stabilește liniile directoare ale întregii activități a Academiei Române;
(1.4). aprobă Statutul și alte proiecte de acte normative care privesc Academia Română;
(1.5). aprobă repartizarea pe domenii și secții a numărului total de membri titulari plus corespondenți;
(1.6). aprobă darea de seamă anuală, programele de cercetare proprii și planul de activitate pe anul următor, împreună cu proiectul bugetului de venituri și cheltuieli, ca și forma definitivă a acestuia;
(1.7). poate constitui grupuri de lucru pentru rezolvarea unor probleme legate de activitatea Academiei Române; grupurile de lucru prezintă concluziile lor Biroului Prezidiului ori, după caz, Prezidiului sau Adunării Generale;
(1.8). decernează, în ședințe solemne, premiile anuale.
Art. 28. (1). Înainte de deschiderea Adunării Generale, membrii Academiei Române semnează în registrul de prezență.
(2). Ședințele se deschid de președinte sau, în lipsa acestuia, de către unul dintre vicepreședinți.
(3). După deschiderea ședinței, președintele sau vice¬președintele care îl înlocuiește dă citire ordinii de zi și o supune discuției și votului membrilor prezenți; acordă cuvântul, pune întrebări pentru clarificarea problemelor dezbătute, rezumă discuțiile, formulează propunerile ce se supun la vot și anunță rezultatul votului.
(4). Discuțiile se vor purta în mod academic, în spiritul respectului reciproc. Cei ce iau cuvântul se adresează conducă¬torului adunării. Nu sunt permise întreruperile, jignirile, ridi¬carea tonului și expresiile violente.
(5). Conducătorul ședinței are dreptul de a interveni când vorbitorul se abate de la subiectul ce se discută și de a chema la ordine și de a opri de la cuvânt pe cel care ar împiedica în orice mod buna desfășurare a discuțiilor, prin întreruperi, jigniri sau expresii violente, având pentru aceasta acordul Adunării Generale.
(6). Oricare membru al Academiei Române are dreptul de a lua parte la discuții.
Art. 29. Adunarea Generală a Academiei Române va alege din rândurile sale un comitet de onoare, format din cinci membri, care va analiza și va media eventualele situații conflictuale care pot interveni în Academia Română. Comitetul de onoare va prezenta în fața Adunării Generale rezultatul analizei efectuate. Adunarea Generală proximă va hotărî măsurile adecvate pentru rezolvare.
Art. 30. (1). Între două întruniri ale Adunării Generale, organul de conducere a Academiei Române este Prezidiul.
(2). Prezidiul Academiei Române este format din președintele, vicepreședinții, secretarul general al Academiei și președinții secțiilor și ai filialelor.
(3). Prezidiul este statutar constituit în prezența a două treimi din membrii săi, hotărârile fiind luate prin consens sau prin vot, cu majoritate de două treimi din numărul total al membrilor săi. În cazul absenței unui președinte de secție sau de filială, aceștia pot să-și desemneze un reprezentant la ședința Prezidiului, dar care nu are drept de vot la luarea deciziilor.
(4). Prezidiul Academiei Române se întrunește de șase ori pe an și ori de câte ori este nevoie.
Art. 31. (1). Prezidiul Academiei Române organizează, îndru¬mă și coordonează întreaga activitate a Academiei și are, în principal, următoarele atribuții:
(1.1). urmărește realizarea în bune condiții a programelor de cercetare științifică în unitățile proprii ale Academiei Române;
(1.2). prezintă Adunării Generale dări de seamă anuale asupra activității Academiei Române și programe de activitate pentru anul următor;
(1.3). hotărăște convocarea Adunării Generale;
(1.4). avizează înființarea sau desființarea de unități de cerce¬tare, pe care le supune spre aprobare Adunării Generale;
(1.5). repartizează numărul de posturi finanțate pe unitățile Academiei Române;
(1.6). avizează programele de cercetare ale unităților Academiei Române și aprobă modificările justificate intervenite în cursul anului;
(1.7). aprobă statul de funcțiuni și regulamentul de funcționare ale aparatului propriu de lucru al Academiei Române;
(1.8). aprobă numirea și eliberarea din funcții a directorilor generali și directorilor unităților subordonate;
(1.9). aprobă planul editorial al Editurii Academiei Române;
(1.10). supraveghează publicațiile periodice ale Academiei Române;
(1.11). stabilește relații științifice cu academii și instituții similare din străinătate și hotărăște cu privire la afilierea Academiei Române la organisme științifice internaționale;
(1.12). instituie, la propunerea secțiilor, premii anuale ale Academiei Române și aprobă propunerile de premieri;
(1.13). aprobă organizarea de manifestări științifice cu parti¬cipare internațională;
(1.14). înființează comitete naționale, comisii și colective de lucru ale Academiei Române;
(1.15). examinează și avizează candidaturile propuse de secție și concluziile Biroului Prezidiului privind alegerea de membri titulari, corespondenți și de onoare, decide numărul de locuri și nominalizează candidații care vor fi supuși votului secret al Adunării Generale; pentru un loc de membru titular, membru corespondent sau membru de onoare pot concura unul sau mai mulți candidați din domenii apropiate, așa cum le definește art. 12 alin.2.
(1.16). aprobă finanțarea obligațiilor către organizațiile interna¬ționale la care Academia Română este afiliată;
(1.17). acordă unor personalități culturale și științifice din țară și din străinătate Diploma honoris causa, Meritul academic, Distincția culturală, precum și alte distincții ale Academiei Române;
(1.18). aprobă primirea în folosul Academiei Române a unor sponsorizări, donații ori altor liberalități, în condițiile Legii 752/2001, art. 9 (3);
(1.19). hotărârile Prezidului sunt executorii și se concretizează printr-o decizie emisă de președinte; în cazurile prevăzute de Statut, ele se supun ratificării Adunării Generale, la prima ședință a acesteia.
Art. 32. (1). Biroul Prezidiului Academiei Române este organul executiv al Prezidiului și conduce activitatea Academiei între întrunirile Prezidiului. El este compus din președintele, vicepreședinții și secretarul general ai Academiei Române.
(2). Hotărârile Biroului Prezidiului sunt executorii; în problemele prevăzute de Statut, ele se supun ratificării Prezidiului, la prima ședință a acestuia.
(3). Biroul Prezidiului Academiei Române se întrunește statutar în prezența tuturor membrilor săi și, în cazuri excepționale, în lipsa a cel mult doi dintre membrii săi.
(4). Hotărârile Biroului Prezidiului se iau prin consens sau cu majoritate simplă, prin vot deschis.
(5). Biroul Prezidiului se întrunește cel puțin de două ori pe lună și ori de câte ori este nevoie.
Art. 33. (1). În condițiile prevăzute în articolul 30, Biroul Prezidului are sarcina de a lua toate măsurile pentru asigurarea îndeplinirii hotărârilor Prezidiului și are responsabilitatea, față de Prezidiu, pentru buna desfășurare a întregii activități a Academiei Române.
(2). Biroul Prezidiului aprobă participarea individuală la manifestări științifice internaționale, atunci când acestea implică utilizarea de fonduri ale Academiei Române și angajează în orice mod Academia Română.
Art. 34. (1). Președintele Academiei Române reprezintă Academia în relațiile ei cu autoritățile de stat și cu instituțiile din țară și din străinătate.
(2). Președintele coordonează activitatea curentă a Academiei Române, repartizând problemele compartimentelor competente.
(3). Președintele Academiei Române este ordonator principal de credite.
(4). Președintele, la propunerea secretarului general, aprobă: normativele de personal, criteriile de constituire a comparti¬mentelor și statele de funcțiuni pentru unitățile din subordine.
(5). Președintele emite deciziile de angajare a personalului Academiei Române și a conducătorilor unităților subordonate acesteia.
(6). Președintele răspunde de îndeplinirea hotărârilor Prezidiului.
(7). În exercitarea atribuțiilor sale și pentru îndeplinirea hotărârilor Prezidiului, președintele Academiei Române emite decizii, pe baza Statutului și a legilor în vigoare.
(8). În cazul în care președintele nu își poate exercita prerogativele, desemnează, prin decizie, pentru exercitarea acestora pe unul dintre vicepreședinți, pe o perioadă de maximum trei luni.
(9). În cazul în care președintele este în imposibilitate de a desemna un vicepreședinte, decizia se ia de către Prezidiul Academiei.
(10). În cazul unei indisponibilități mai mari de trei luni, se trece la alegerea unui nou președinte. La fel se va proceda în cazul vicepreședinților și în cel al secretarului general.
Art. 35. (1). Atribuțiile vicepreședinților se stabilesc de Prezidiu, la propunerea președintelui.
(2). Secretarul general conduce aparatul de lucru al Academiei și are responsabilitatea patrimoniului acesteia.
Art. 36. (1). Președintele Academiei Române, vicepreședinții și secretarul general sunt aleși de Adunarea Generală, pentru un mandat de patru ani, putând fi realeși o singură dată, dintre membrii titulari.
(2). Alegerea se face în condițiile cvorumului cu două treimi din numărul membrilor prezenți. Un eventual al doilea tur se decide, în condițiile cvorumului, cu majoritate simplă.
(3). Procedura de alegere se stabilește prin regulament. Adunarea Generală de alegere a Președintelui Academiei Române are loc din patru în patru ani, în ziua de 4 aprilie, Ziua Națională a Academiei Române.
(4). Mandatele președintelui, vicepreședinților și secretarului general ai Academiei Române încetează la expirarea duratei impuse prin prevederile alin. 1 sau prin hotărârea Adunării Generale a Academiei, dacă aceștia sunt în imposibilitate de a-și îndeplini atribuțiile sau prin demisie, urmând ca Prezidiul să desemneze un interimar pentru o perioadă de maximum trei luni, după care urmează să se organizeze alegerea pe locul vacant.
(5). Președintele Academiei Române, vicepreședinții și secre¬tarul general au funcția de bază în cadrul Academiei. În perioada mandatului lor, aceștia nu pot exercita alte funcții de conducere în afara Academiei Române.
(6). Funcțiile de președinte, vicepreședinte și secretar general sunt asimilate cu funcțiile de demnitate publică și sunt retribuite la nivel de ministru în cazul președintelui și de secretar de stat membru al guvernului în cazul vicepreședintelui și în cel al secretarului general.
Art. 37. (1). Discuțiile din Adunările Generale și din ședințele Prezidiului se consemnează prin stenografiere sau prin înre¬gistrare audio, care se transcrie însă până la ședința următoare; pe baza acestor texte, Cancelaria redactează procese-verbale revizuite și semnate de cei care au luat parte la discuții și de secretarul general al Academiei.
(2). Lucrările Biroului Prezidiului se consemnează în procese-verbale, pe care le semnează toți membrii acestuia participanți la ședințele respective.
(3). Discuțiile din Adunările Generale se publică în „Analele Academiei Române” și consemnările primare se păstrează în Arhiva Academiei Române. Tot în Arhiva Academiei se păstrează și procesele-verbale ale ședințelor de Prezidiu și de Birou al Prezidiului.
(4) Un compartiment distinct al Arhivei Academiei Române asigură evidența și păstrarea corespunzătoare a tuturor documentelor privitoare la dreptul de proprietate al Academiei Române asupra bunurilor sale mobile și imobile.
CAPITOLUL 5
Unități subordonate Academiei Române
Art. 38. (1). În vederea atingerii obiectivelor sale, Academia Română are, poate înființa și poate primi în sistemul său de unități cu sau fără personalitate juridică: unități de cercetare, edituri, biblioteci, fundații etc. Înființarea, primirea și desfiin¬țarea acestora se hotărăsc de Adunarea Generală, în condițiile legii și ale prezentului Statut.
(2). La propunerea Prezidiului, Academia Română poate accepta sub egida sa unități de cercetare și fundații, altele decât cele din sistemul său. Acceptarea se face, la cerere, printr-o hotărâre a Adunării Generale.
a. Unități de cercetare
Art. 39. (1). Unitățile de cercetare sunt institutele,centrele și colectivele de cercetare ale Academiei Române. Ele contribuie la dezvoltarea științei, literelor și artelor în țară, prin realizarea programelor de interes național, a programelor fundamentale și prioritare ale Academiei Române și a programelor proprii de cercetare, aprobate de Adunarea Generală, ca și prin manifestări științifice, colaborări interne și internaționale.
(2). Unitățile de cercetare își desfășoară activitatea științifică sub îndrumarea și supravegherea secțiilor de specialitate și, după caz, a filialelor cărora le sunt subordonate din punct de vedere administrativ. Pentru proiectele de cercetare și pentru acțiuni științifice de o mai mare amploare trebuie obținută aprobarea secțiilor sau, după caz, a Prezidiului.
(3). Unitățile de cercetare pot realiza venituri proprii și pot dispune de ele în condițiile legii.
(4). Adunarea Generală poate hotărî, la propunerea Prezidiului, în condițiile legii, restructurarea sau, după caz, desființarea unităților de cercetare care au obținut rezultate nesatisfăcătoare în cercetare.
Art. 40. (1). Institutele și centrele de cercetare ale Academiei Române sunt conduse de un director împreună cu consiliul științific, în probleme științifice și, după caz, cu un consiliu de administrație, în probleme administrativ-gospodărești. Directorul poate fi ajutat, în condițiile legii, de directori adjuncți și/sau de un secretar științific.
(2). Numirea directorului se face de Prezidiul Academiei Române, pe o perioadă de 4 ani, în urma rezultatului concursului desfășurat conform legii și a regulamentului pentru susținerea concursurilor în vederea ocupării funcțiilor de conducere în unitățile de cercetare ale Academiei Române.
(3). Drepturile și obligațiile directorului, precum și politica managerială se stabilesc printr-un contract de management, specific Academiei Române.
(4). Prezidiul Academiei Române poate hotărî înlocuirea directorilor de unități de cercetare care dovedesc o slabă activitate managerială.
(5). Unitățile funcționează pe baza unor regulamente proprii de organizare și funcționare avizate de secții și aprobate de Prezidiu.
(6). Prevederile privind cumulul în unitățile Academiei Române și menținerea în activitate sunt stabilite de Prezidiul Academiei Române, în condițiile legii.
Art. 41. (1) Directorul are, în principal, următoarele atribuții:
(1.1) definitivează, în colaborare cu directorii adjuncți - atunci când există - și cu șefii de compartimente științifice, proiectele programelor de cercetare și de relații cu străinătatea ale unității și le supune discuției consiliului științific, după care le înaintează - cu informarea filialelor, atunci când este cazul - secției de specialitate, în vederea obținerii aprobării necesare;
(1.2). asigură, împreună cu directorii adjuncți - atunci când există - și cu șefii de compartimente științifice, realizarea programelor de cercetare avizate de secția de specialitate și aprobate de Adunarea Generală a Academiei Române;
(1.3). este, după caz, ordonator secundar sau terțiar de credite, potrivit legii;
(1.4). urmărește publicarea și valorificarea, prin toate formele convenabile, a rezultatelor cercetării științifice realizate;
(1.5). reprezintă unitatea pe care o conduce în relațiile sale cu alte instituții din țară și din străinătate;
(1.6). îndeplinește atribuțiile care îi revin, potrivit legii, Statutului Academiei Române și regulamentului de organizare și funcționare propriu, fiind răspunzător de întreaga activitate a unității pe care o conduce.
Art. 42. (1). Consiliul științific al unității de cercetare este constituit din membri de drept și membri aleși.
(2). Directorul, directorii adjuncți, secretarul științific și membrii Academiei desemnați de secția de profil sunt de drept membri ai consiliului științific.
(3). Numărul membrilor aleși - care vor fi, cu precădere, șefi de compartimente științifice - este stabilit de Adunarea generală a cercetătorilor din cadrul unității de cercetare, care procedează și la alegerea acestora. Adunarea generală este formată din totalitatea cercetătorilor științifici și este statutar constituită în prezența a cel puțin două treimi din numărul total al acestora.
(4). Fiecare cercetător poate face propuneri de candidați.
(5). Alegerea se face prin vot secret, fiecare dintre candidați trebuind să obțină majoritatea de două treimi din numărul cercetătorilor.
(6). Candidații care au obținut majoritatea cerută sunt înscriși pe lista celor reușiți, în ordinea numărului voturilor exprimate în favoarea lor.
(7). Sunt declarați aleși candidații astfel înscriși până la completarea numărului de membri stabilit potrivit prevederilor alin. 3.
(8). Adunarea generală poate alege și un număr de membri supleanți, cu aceeași procedură.
(9). Președintele consiliului științific este directorul unității sau un membru al secției de specialitate.
(10). Consiliul științific își alege, prin vot deschis, cu majoritate de două treimi, un secretar al Consiliului.
(11). În cazul în care este necesar, Consiliul științific își poate alege un birou executiv.
(12). Consiliul științific se alege pentru o perioadă de 4 ani.
Art. 43. (1). Consiliul științific al unității de cercetare hotărăște, împreună cu conducerea unității, în toate problemele științifice:
(1.1). definitivează proiectele programelor de cercetare și de relații cu străinătatea, pentru a fi înaintate secției Academiei Române;
(1.2). analizează și avizează lucrările de cercetare efectuate în unitate și propune, când este cazul, măsuri de îmbunătățire;
(1.3). ia măsuri pentru valorificarea lucrărilor de cercetare;
(1.4). asigură funcționarea periodică a reuniunilor ori a semi¬nariilor științifice;
(1.5). avizează asupra rezultatelor concursurilor pentru ocupa¬rea posturilor vacante, pe care le înaintează spre confirmare secției de specialitate a Academiei Române;
(1.6). asigură executarea sarcinilor trasate institutelor și centrelor de cercetare fundamentală independente de către con¬ducerea Academiei și de secția de specialitate;
(1.7). se pronunță asupra participării cercetătorilor la congrese, mese rotunde, conferințe, cursuri etc. în străinătate;
(1.8). aduce la îndeplinire hotărârile luate de Academia Română;
(1.9). îndeplinește orice alte atribuții privind activitatea științifică a unității.
(2). Dezbaterile și hotărârile luate sunt consemnate în procese-verbale semnate de președinte și de secretar.
Art. 44. Secția de specialitate poate decide, la propunerea consiliului științific, înființarea unui consiliu de administrație, în condițiile legii.
Art. 45. Institutele și centrele de cercetare care dețin piese de patrimoniu și anume, colecții arheologice, numismatice, filatelice, epigrafice, de herbar, mineralogice, paleontologice și de biodiversitate vegetală și animală, documente, cărți rare, tablouri, piese de interes etnologic etc. obținute prin cercetări, donații sau achiziții au datoria, în vederea conservării și valorificării lor științifice, să asigure evidența și protecția acestora, prin structuri adecvate, conform normelor de patrimoniu, cu finanțare de la buget.
Art. 46. (1) Instituțiile aflate sub egida Academiei Române se bucură de sprijin științific din partea secției de specialitate.
(2). Aceste instituții rămân autonome din punct de vedere financiar, organizatoric și managerial; ele nu fac parte din sistemul Academiei Române, dar vor utiliza, în legătură cu titulatura lor, formula „sub egida Academiei Române”. În aceste condiții Prezidiul Academiei Române avizează componența consiliului științific al instituției, din care face parte cel puțin un membru al Academiei Române.
(3). Sprijinul științific se materializează în analizarea proiec¬telor de program de activitate a unităților în secții și colectivele de specialitate ale Academiei Române și în formularea unor observații și sugestii asupra acestora; de asemenea, în analizarea rezultatelor finale obținute, ca și, după caz, în observații pe parcursul desfășurării activității.
(4). Academia Română poate retrage egida sa, în orice moment, dacă se declară nesatisfăcută de activitatea instituției respective.
(5). Desfășurarea de manifestări sub egida Academiei Române se aprobă de către Biroul Prezidiului, cu precizarea, în fiecare caz, a condițiilor în care se face o asemenea acțiune.
b. Biblioteca Academiei Române
Art. 47. În cadrul Academiei funcționează Biblioteca Academiei Române - cu statut de bibliotecă națională -, instituție cu personalitate juridică, finanțată de la bugetul de stat. În structura ei, Biblioteca Academiei are o unitate centrală la București și o rețea de unități la filialele Academiei Române, precum și în unități de cercetare ale acesteia. Ea poate realiza și dispune de venituri proprii, în condițiile legii.
Art. 48. 1. Biblioteca Academiei Române și bibliotecile filialelor Academiei Române au următoarele atribuții:
(1.1) conservă bunurile de patrimoniu mobil care aparțin Academiei Române;
(1.2). exercită dreptul de depozit legal național pentru tipăriturile de toate categoriile (prevederea este valabilă conform legii numai pentru Biblioteca Academiei Române);
(1.3). colecționează, păstrează, organizează și pun în valoare fondul național de tipărituri, manuscrise, hărți, colecții de artă, colecții numismatice, colecții filatelice și alte documente de valoare științifică și culturală;
colectează și păstrează arhivele personale provenite de la membri ai Academiei Române, asigurând studiul acestor colecții;
(1.5). asigură informarea și documentarea științifică necesare, cu prioritate, pentru membrii Academiei și pentru unitățile proprii ale Academiei Române;
(1.6). efectuează cercetări în domeniul bibliologiei și al documentării;
fac schimburi de publicații cu biblioteci, instituții și societăți științifice din străinătate;
(1.8). coordonează activitatea bibliotecilor din rețeaua Academiei Române;
(1.9). organizează manifestări expoziționale naționale și internaționale.
Art. 49. (1). Biblioteca Academiei Române este condusă de un director general, de preferință membru al Academiei; el poate fi ajutat de un director, respectiv, director adjunct. Ei sunt numiți de Prezidiu, în urma rezultatelor concursurilor desfășurate conform legii.
(2). Drepturile și obligațiile directorului general al Bibliotecii Academiei Române se stabilesc printr-un contract de management, specific Academiei Române.
(3). Biblioteca Academiei Române funcționează sub îndru¬marea unui consiliu științific numit de Prezidiu.
(4). Organizarea și funcționarea Bibliotecii Academiei Române se fac pe baza regulamentului de organizare și funcționare propriu, aprobat de Prezidiul Academiei.
c. Editura Academiei Române
Art. 50. (1). În cadrul Academiei funcționează Editura Academiei Române, instituție cu personalitate juridică, finanțată de la bugetul de stat. Ea poate realiza și dispune de venituri proprii, în condițiile legii.
(2). Editura Academiei Române asigură editarea de opere științifice de înalt nivel, lucrări originale, tratate, monografii, publicații periodice, precum și publicarea operelor complete ale unor savanți și eminenți oameni de cultură români.
Art. 51. (1). Editura Academiei Române este condusă de un director general, de preferință membru al Academiei Române; acesta poate fi ajutat de un director, respectiv, director adjunct. Ei sunt numiți de Prezidiu, în urma rezultatelor concursurilor desfășurate conform legii.
(2). Drepturile și obligațiile directorului general se stabilesc printr-un contract de management, specific Academiei Române.
(3). Editura Academiei Române funcționează sub îndrumarea unui consiliu editorial format din reprezentanții secțiilor de specialitate ale Academiei, vicepreședintele coordonator și conducerea Editurii.
(4). Organizarea și funcționarea Editurii Academiei Române se fac pe baza regulamentului de organizare și funcționare propriu, aprobat de Prezidiul Academiei.
Art. 52. (1). Fiecare publicație periodică a Academiei Române are un comitet de redacție. Membrii comitetului de redacție sunt numiți de Prezidiul Academiei, la propunerea secțiilor științifice de specialitate, dintre membrii Academiei și alți specialiști.
(2). Comitetele de redacție răspund față de secția de spe¬cialitate a Academiei Române de nivelul științific al publicațiilor periodice și se îngrijesc de apariția lor la timp.
d. Casa Oamenilor de Știință
Art. 53. (1). Casa Oamenilor de Știință are ca obiect de activitate asigurarea condițiilor tehnico-materiale, administrativ-gospodărești și sociale necesare desfășurării programelor științifice, culturale, interne și internaționale, de creație, odihnă, protocol și alimentație publică, precum și a altor acțiuni inițiate de Academia Română și de unitățile din cadrul acesteia.
(2). În structura Casei Oamenilor de Știință intră:
A. Casa Academiei, cu sediul în București, str. 13 septembrie nr. 13, sector 5, unde se află institutele, centrele de cercetare și alte unități subordonate Academiei Române. Casa Academiei este finanțată integral de la buget; ea poate realiza și utiliza și venituri proprii, în condițiile legii. Prin decizia Academiei Române, Casa Academiei administrează și alte unități subordonate Academiei Române (enumerate în anuarul Academiei Române);
B. Clubul Oamenilor de Știință (COȘ) cu sediul în București, Piața Lahovari nr. 7-9, sector 1, destinat membrilor Academiei Române, cercetătorilor și personalului din unitățile Academiei Române. Clubul este finanțat din veniturile proprii realizate, precum și din veniturile proprii ale Academiei Române.
Art. 54. (1). Casa Oamenilor de Știință este condusă de un consiliu format din membri ai Academiei și ai aparatului de lucru, numit de Prezidiul Academiei Române. Acest consiliu supraveghează întreaga activitate a Casei Oamenilor de Știință și funcționează pe baza unui regulament propriu, aprobat de Prezidiul Academiei.
(2). Conducerea administrativă este asigurată de un director, a cărui numire se face conform legii, cu avizul Consiliului și cu aprobarea Prezidiului Academiei Române. Atribuțiile și sarcinile acestuia se stabilesc prin regulamentul propriu, aprobat, de asemenea, de Prezidiul Academiei Române.
(3). Drepturile și obligațiile directorului se stabilesc printr-un contract de management, specific Academiei Române.
Art. 55. Casa Oamenilor de Știință poate realiza și utiliza venituri extrabugetare din prestări de servicii, taxe de vizitare a unor obiective culturale, alimentație publică, transport, alte activități și lucrări, prin donații și sponsorizări. Veniturile se vor încasa și gestiona potrivit legilor în vigoare.
Art. 56. Academia Română administrează Casa Seniorilor din Otopeni și alte case similare de la nivelul filialelor Academiei Române destinate membrilor Academiei Române, precum și soțiilor sau soților acestora, care au nevoie de îngrijire medicală îndelungată. Casa Seniorilor are un cabinet medical permanent. Activitatea și personalul administrativ se finanțează din veniturile proprii ale Academiei Române și din alte surse.
e. Revista “Academica”
Art. 57. (1). Revista “Academica” este o revistă de știință, cultură și artă a Academiei Române și are ca obiectiv principal dezvoltarea și susținerea spiritului cultural-științifc, stabilirea locului și creșterea rolului acesteia în spațiul culturii românești și universale.
(2). Revista “Academica” este condusă, în condițiile legii de către Președintele Academiei Române, care este directorul revistei;
( 3). Redactorul șef al revistei este numit de președintele Academiei Române și răspunde de întreaga activitate a revistei;
(4). Revista “Academica” are personalitate juridică și este finanțată de Academia Română din resurse bugetare.
f. Muzeul Academiei Române și Librăria Academiei Române
Art. 58. În Academia Română funcționează Muzeul Academiei Române, cu finanțare de la bugetul Academiei, și Librăria Academiei Române, cu finanțare din venituri proprii.
CAPITOLUL 6
Dispoziții finale și tranzitorii
Art. 59. În Adunarea Generală, în Prezidiu, la secții și filiale, membrii Academiei Române au dreptul să-și exprime punctele de vedere cu privire la chestiunile discutate, iar dreptul de vot se exercită potrivit dreptului fiecărei categorii de membri, în raport de situația dată.
Art. 60. Preluarea funcțiilor de președinte, vicepreședinte și secretar general ai Academiei Române se face în termen de 15 zile de la data alegerii.
Art. 61. Sesizarea de către oricare membru al Adunării Generale a încălcării unei prevederi statutare, susținută de cel puțin 10 alți membri, atrage investirea Prezidului pentru rezolvarea situației respective și soluționarea ei până la proxima ședință a Adunării Generale.
Art. 62. (1). Adunarea Generală a Academiei Române poate exclude din rândurile sale pe acei membri condamnați definitiv la o pedeapsă privativă de libertate pentru o faptă intenționată gravă.
(2). Regulamentele de organizare și funcționare ale unităților Academiei Române fac parte integrantă din prezentul Statut din momentul aprobării lor de către Prezidiu. Termenul de înaintare a lor este de 60 de zile de la aprobarea prezentului Statut.
Art. 63. (1). Prevederile Statutului pot fi modificate de Adunarea Generală, la propunerea Prezidiului Academiei Române sau în urma unei propuneri a cel puțin o treime din numărul total al membrilor Academiei Române.
(2). Propunerile se fac cu cel puțin 15 zile înainte de data începerii sesiunii Adunării Generale.
(3). Membrii Academiei Române (inclusiv președintele, membrii Biroului Prezidiului și membrii Prezidiului Academiei Române) pot iniția propuneri de amendare a Legii privind organizarea și funcționarea Academiei Române numai cu aprobarea Adunării Generale.
(4). Adoptarea propunerilor de modificare se face numai în urma acordului exprimat prin vot de cel puțin două treimi din cvorum.
(5). Regulamentele necesare pentru aplicarea unor prevederi statutare fac parte integrantă din Statutul Academiei Române și se înaintează Prezidiului spre validare în termen de 60 de zile, de la aprobarea prezentului Statut al Academiei Române de către Adunarea Generală.
Art. 64. În ședințele Academiei Române și ale secțiilor de specialitate pot fi utilizate votul electronic ori votul prin corespondență, în condițiile stabilite de Adunarea Generală.
Art. 65. La propunerea secretarului general, numărul maxim de autovehicule și consumul lunar de carburanți pentru aparatul de lucru și unitățile din subordine se aprobă de către Prezidiul Academiei Române.
Art. 66. Prezentul Statut intră în vigoare la data adoptării sale de către Adunarea Generală cu două treimi din voturile membrilor prezenți (titulari, corespondenți și de onoare cu domiciliul în țară), în condițiile art. 7 (10) și a celor referitoare la cvorum precizate la art. 26 (2), coroborate cu prevederile art. 63 (4).
Statut ASR[modificare sursă]
Aprobat prin Hotărîrea nr.2 a Asambleii Academiei de Științe din 29 octombrie 2004 STATUTUL ACADEMIEI DE ȘTIINȚE A MOLDOVEI Capitolul I DISPOZIȚII GENERALE 1. Statutul Academiei de Științe a Moldovei, în continuare Academia, este elaborat în baza Codului cu privire la știință și inovare al Republicii Moldova nr.259-XV din 15 iulie 2004 și a altor acte legislative ale Republicii Moldova. 2. Academia are calitatea de persoană juridică și statut autonom, funcționează pe principiile autoadministrării. Sediul se află pe adresa: mun. Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Șfînt, nr.1. 3. Academia își desfășoară activitatea în conformitate cu prevederile Constituției Republicii Moldova, Codului cu privire la știință și inovare și altor acte legislative și normative, Acordului de parteneriat încheiat cu Guvernul Republicii Moldova și ale prezentului statut. 4. Academia, ca unica instituție publică de interes național în sfera științei și inovării, coordonator plenipotențiar al activității științifice și de inovare, cel mai înalt for științific al țării și consultantul științific al autorităților publice ale Republicii Moldova, este succesoare de drept a Academiei de Științe a RSS Moldovenești, fondate la 2 august 1961, reorganizată pe termen nelimitat. În baza Codului cu privire la știință și inovare Academiei i se deleagă competențele Guvernului în sfera științei și inovării, precum și în promovarea inovațiilor și transferului tehnologic. CAPITOLUL II SCOPUL, SARCINILE, ATRIBUȚIILE, RESPONSABILITĂȚILE, GENURILE DE ACTIVITATE ȘI DIRECȚIILE PRINCIPALE DE ACTIVITATE ALE ACADEMIEI 5. Scopul principal al Academiei constă în organizarea și efectuarea cercetărilor științifice fundamentale și aplicative, orientate spre obținerea de cunoștințe noi privind legitățile dezvoltării naturii, omului și societății, elaborarea și implementarea tehnologiilor avansate întru dezvoltarea economică, socială și spirituală a țării. 6. Întru realizarea acestui scop Academia activează în următoarele direcții principale: a) elaborează și promovează strategia dezvoltării sferei științei și inovării; b) realizează politica de stat și desfășoară activități conceptuale privind sfera științei și inovării, antrenând știința în toate domeniile de activitate ale societății; c) identifică direcțiile strategice ale sferei științei și inovării, corelate cu necesitățile economiei și societății și tendințele mondiale de dezvoltare a științei; d) în baza rezultatelor activității științifice și de inovare contribuie la dezvoltarea durabilă social-economică și umană a Republicii Moldova; e) organizează elaborarea programelor de stat științifice și tehnico-științifice internaționale, precum și mecanismelor de realizare a lor, oferă consultanță autorităților publice asupra direcțiilor strategice ale politicii de stat în sfera economică, socială și umanitară; f) studiază și analizează realizările științei mondiale în scopul utilizării lor în interesul țării, elaborează pronosticuri ale dezvoltării sferei științei și inovării; g) organizează activități de elaborare a sintezelor privind tendințele dezvoltării social-economice, tehnologice și umane ale țării; h) coordonează și monitorizează, în comun cu ministerele și departamentele, activitatea organizațiilor de profil și a celor afiliate, iar la solicitare, și a subiectelor din sfera științei și inovării care nu sunt încadrate în componența Academiei și care nu beneficiază de alocații de la bugetul de stat; i) oferă consultanță, expertizează și avizează proiecte de legi și proiecte de alte acte normative privind politica în sferele științei, economică, socială, culturală și în alte domenii de dezvoltare a țării; j) organizează concursuri de proiecte pentru sfera științei și inovării finanțate de la bugetul de stat; k) elaborează pronosticuri ale dezvoltării sferei științei și inovării; l) asigură finanțarea editării revistelor; m) asigură finanțarea bibliotecilor științifice din subordine; n) susține și dezvoltă școlile științifice academice; o) organizează și practică instruirea cadrelor științifice prin intermediul studiilor universitare, postuniversitare și de perfecționare; p) elaborează și pune în aplicare mecanismele de monitorizare și stimulare a cercetărilor științifice și de implementare a rezultatelor programelor de stat și de formare a piețelor de produse ale cercetării-dezvoltării; q) organizează și exercită controlul asupra executării legislației în vigoare și altor acte normative ce țin de domeniul științei și inovării; r) stimulează creația științifică și culturală prin organizarea de concursuri și prin aplicarea unui sistem eficient de premiere; s) instituie un fond național de susținere a științei; t) cooperează pe plan internațional cu instituții similare. 7. Academia are următoarele atribuții: a) organizează și efectuează cercetări științifice fundamentale și aplicate, elaborează tehnologii avansate; b) organizează concursuri de programe de stat, proiecte pentru sfera științei și inovării, finanțate de la bugetul de stat, expertiza și monitorizarea acestora; c) organizează funcționarea și gestionarea activității subiectelor din sfera științei și inovării din componența Academiei; d) promovează politica de menținere, amplasare rațională și de dezvoltare a potențialului intelectual, a patrimoniului și a infrastructurii sferei științei și inovării; e) promovează și afirmă valorile naționale și universale din domeniul științei, educației și culturii, inclusiv prin instituirea și conferirea distincțiilor Academiei, înaintarea propunerilor pentru instalarea plăcilor comemorative, busturilor, crearea aleii oamenilor de știință iluștri etc.; f) instituie și gestionează Fondul național de susținere a științei; g) pregătește proiectul anual al compartimentului știință din bugetul de stat, istribuie, în baza Acordului de parteneriat, alocațiile bugetare conform direcțiilor strategice ale sferei științei și inovării; h) stabilește și decide asupra structurii sale organizatorice și asupra dezvoltării proprii, în funcție de direcțiile strategice ale sferei științei și inovării și de prioritățile social-economice ale țării; i) alege membri titulari, membri corespondenți, membri de onoare ai Academiei de Științe și conferă titluri onorifice, inclusiv titlul de Doctor Honoris Causa; j) stimulează creația științifică și culturală prin organizarea de concursuri și prin aplicarea unui sistem eficient de premiere; k) organizează și efectuează expertiza nivelului științific al metodologiei măsurărilor și încercărilor, testărilor și verificărilor; l) organizează și execută expertiza tehnico-științifică obligatorie a achizițiilor de aparataj și echipament științific, procurate din surse bugetare, precum și din granturi primite de Guvern; m) editează și propagă rezultatele științifice, asigură finanțarea editării revistelor fondate în conformitate cu legislația în vigoare și a editării lucrărilor științifice; n) promovează activitatea de valorificare a informațiilor științifico-tehnologice în vederea asigurării dezvoltării social-economice a țării și sporirii competitivității produselor naționale pe piața mondială; o) elaborează strategia schimbului de informații științifico-tehnologice cu alte state, efectuează integrarea proiectelor naționale ce țin de domeniul extensiunii cunoștințelor și al diseminării informațiilor științifico-tehnologice în circuitele internaționale; p) organizează și coordonează activitatea instituțiilor de informații științifico-tehnologice; q) organizează activități științifice naționale și internaționale; r) coordonează activitățile vizînd relațiile internaționale, cooperează cu organizații similare din sfera științei și inovării și reprezintă comunitatea științifică în diferite organisme internaționale; s) asigură repartizarea pe luni a veniturilor și cheltuielilor Academiei și prezentarea acesteia în modul și termenii stabiliți Ministerului Finanțelor pentru coordonare și deschiderea conturilor trezoriere; t) creează, lichidează și reorganizează, în conformitate cu legislația și cu prevederile statutare, subiecte din sfera științei și inovării cu diverse profiluri de activitate; contribuie la asigurarea cu mijloace informaționale a unităților sferei științei și inovării din subordine; u) fondează instituții de învățămînt liceal, superior și postiniversitar, în conformitate cu legislația în vigoare; v) determină partenerii și forme eficiente de colaborare cu instituții și organizații naționale și străine din sfera științei și inovării, din învățămîntul universitar și postuniversitar; w) prestează servicii, conform legislației în vigoare. Capitolul III RELAȚIILE ACADEMIEI DE ȘTIINȚE CU GUVERNUL ȘI AUTORITĂȚILE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE Secțiunea 1 RELAȚIILE CU GUVERNUL 8. Guvernul încheie un acord de parteneriat cu Academia în care, prin delegare către aceasta a competenței de a realiza politica de stat în sfera științei și inovării, stabilește: a) strategia dezvoltării sferei științei și inovării; b) direcțiile strategice ale activității din sfera științei și inovării; c) cuantumul finanțării sferei științei și inovării, în conformitate cu legea bugetului de stat, avînd în vedere creșterea permanentă a necesităților de finanțare ale acestei sfere 9. De competența Guvernul țin următoarele prerogative: a) organizează elaborarea proiectelor de acte legislative privind sfera științei și inovării și le înaintează spre examinare Parlamentului; b) creează mecanismele economice de stimulare a activității din sfera științei și inovării și de utilizare a rezultatelor acestei activități; c) încheie acorduri interguvernamentale de colaborare în sfera științei și inovării; d) susține crearea infrastructurii sferei științei și inovării; e) acordă premii în sfera științei și inovării. 10. Academia în comun cu Guvernul: a) încheie un Acord de parteneriat, prin care Guvernul deleagă Academiei competența de a realiza politica de stat în sfera științei și inovării; b) elaborează și definitivează programele de stat în sfera științei și inovării; c) promovează politica de stat în domeniul informațiilor științifico-tehnologice; d) identifică direcțiile strategice ale activității din sfera științei și inovării și cuantumul finanțării sferei științei și inovării; 11. Academia: a) elaborează și propune Guvernului proiecte de acte legislative privind sfera științei și inovării; b) propune Guvernului măsuri economice de stimulare a activității din sfera științei și inovării și de utilizare a rezultatelor acestei activități; strategia dezvoltării potențialului științific și științifico-didactic; proiecte de creare și dezvoltare a infrastructurii sferei științei și inovării; c) înaintează Guvernului propuneri privind integrarea în comunitatea tehnico-științifică europeană și internațională, proiecte de acorduri interguvernamentale de colaborare în sfera științei și inovării; d) înaintează Guvernului propuneri pentru acordarea premiilor în sfera științei și inovării, a distincțiilor și titlurilor onorifice de stat; e) stabilește indicii de evaluare a rezultatelor activității de cercetare-dezvoltare, inovare și transfer tehnologic. Secțiunea a 2-a RELAȚIILE CU AUTORITĂȚILE PUBLICE 12. Atribuțiile organelor centrale de specialitate în sfera științei și inovării se stabilesc de Guvern prin Acordul de parteneriat, la propunerea Academiei de Științe. Ministerele, departamentele, alte autorități administrative: a) participă la promovarea politicii de stat în sfera științei și inovării; b) elaborează propuneri referitoare la direcțiile strategice ale activității din sfera științei și inovării și la programele de stat; c) exercită alte atribuții prevăzute de lege. 13. Autoritățile administrației publice locale: a) participă la elaborarea și la promovarea politicii de stat în sfera științei și inovării la nivel regional; b) finanțează de la bugetul unității administrativ-teritoriale programe și proiecte regionale în sfera științei și inovării; c) creează organizații în sfera științei și inovării, finanțate de la bugetul unității administrativ-teritoriale; d) promovează politica de implementare a tehnologiilor avansate și de stabilire a relațiilor de cooperare cu/între structurile din sfera științei și inovării ale organizațiilor, instituțiilor și întreprinderilor din teritoriu. Secțiunea a 3-a RELAȚIILE CU CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU ACREDITARE ȘI ATESTARE 14. Academia: a) participă la elaborarea politicii și a strategiei statului în domeniul acreditării organizațiilor din sfera științei și inovării; b) contribuie la promovarea politicii de stat în domeniul acreditării organizațiilor din sfera științei și inovării, prin reprezentanții delegați în componența Comisiei de acreditare a organizațiilor din sfera științei și inovării a Consiliului Național pentru Acreditare și Atestare; c) participă, prin Secțiile de Științe și Consiliul consultativ de expertiză, la evaluarea nivelului științific al cercetărilor în organizațiile din sfera științei și inovării, finanțate de la bugetul de stat; d) organizează evaluarea internă a organizațiilor subordonate de drept public din sfera științei și inovării; e) în baza rezultatelor acreditării și la solicitarea organizațiilor, atribuie titlul de membru instituțional, membru de profil sau membru afiliat și eliberează certificatul respectiv; f) decide, la solicitarea organizației aprobate de organul central de specialitate sau în cazul ne îndeplinirii de către organizație a prevederilor prezentului statut, asupra retragerii titlului de membru de profil sau de membru afiliat; g) decide asupra reorganizării sau lichidării organizației din sfera științei și inovării, finanțate integral de la bugetul de stat, pentru optimizarea activității din sfera științei și inovării, precum și pentru ajustarea acestei activități la standardele de acreditare; h) determină politica în sfera pregătirii cadrelor științifice și științifico-didactice prin organizarea unui sistem eficient de studii prin masterat, doctorat și postdoctorat, în baza hotărîrii Consiliului Suprem pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică (în continuare – Consiliu Suprem); i) consultă ministerele (departamentele), asupra proiectului planului de admitere la studii prin masterat, doctorat și postdoctorat, conform cerințelor economiei naționale și direcțiilor strategice ale sferei științei și inovării; j) contribuie la promovarea politicii de stat în domeniul atestării personalului științific și științifico-didactic, prin reprezentanții delegați în componența Comisiei de atestare a personalului științific și științifico-didactic a Consiliului Național pentru Acreditare și Atestare; k) susține activitatea consiliilor specializate pentru susținerea tezelor de doctor și doctor habilitat din cadrul organizațiilor din subordine. Secțiunea a 4-a RELAȚIILE CU AGENȚIA DE STAT PENTRU PROPRIETATE INTELECTUALĂ 15. Academia: a) în persoana președintelui, propune Guvernului candidaturi pentru funcția de director general al Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală; b) solicită, în caz de necesitate, Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală participarea la expertiza de fezabilitate a tematicii și rezultatelor tehnico-științifice; c) împreună cu Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală, elaborează și execută programe de implementare a proprietății intelectuale, de stimulare a activității în sfera științei și inovării; d) la solicitarea Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală, asigură expertiza științifică a creațiilor de autori străini în vederea încheierii de contracte privind valorificarea acestora pe teritoriul Republicii Moldova, precum și expertiza științifică a creațiilor autorilor din Republica Moldova în vederea valorificării lor peste hotare; e) organizează prezentarea de către organizațiile din sfera științei și inovării din subordine a rezultatelor activității în sfera științei și inovării spre înregistrare la Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală. CAPITOLUL IV STRUCTURA ACADEMIEI Secțiunea 1 SECȚIILE DE ȘTIINȚE 16. Secțiile de Științe sunt unități științifico-organizatorice, care reunesc membrii titulari, membrii corespondenți, membrii de onoare, cercetătorii științifici, precum și membrii instituționali, membrii de profil și membrii afiliați ai Academiei, care activează în același domeniu al sferei științei și inovării. 17. În cadrul Academiei activează următoarele Secții de Științe: a) științe economice și matematice; b) științe biologice, chimice și ecologice; c) științe fizice și inginerești; d) științe medicale; e) științe agricole; f) științe umanistice și arte. 18. Specialitatea științifică a membrilor Academiei trebuie să corespundă direcțiilor de activitate ale secțiilor respective. 19. Secția este responsabilă de nivelul de dezvoltare a științei în domeniul coordonat, coordonează dezvoltarea cercetărilor științifice și a tehnologiilor avansate din țară în sferele științifice de profil, dirijează activitatea științifică, științifico-metodică și științifico-organizatorică a institutelor de cercetare din cadrul Secțiilor de Științe. Secția realizează atribuțiile Academiei ce țin de domeniul ei de activitate. 20. Activitatea Secției este reglementată de Regulamentul Secției de Științe, aprobat de Consiliul Suprem. 21. Pe lîngă Secțiile de Științe pot activa asociații obștești și alte structuri științifice de profil. 22. Fiecare secție promovează în componența Asambleii Academiei membrii titulari, membrii corespondenți și 13 doctori habilitați, aleși de Adunarea doctorilor și doctorilor habilitați ai Secției de Științe. 23. Secția este condusă de un birou în frunte cu un coordonator, avînd titlul de membru titular sau membru corespondent al Academiei, și de un secretar științific, avînd titlul de membru titular, membru corespondent, gradul științific de doctor sau doctor habilitat. La propunerea coordonatorului Adunarea Secției de Științe stabilește componența numerică a Biroului Secției de Științe. 24. Organul suprem al Secției de Științe este Adunarea Secției de Științe, formată din membri titulari, membri corespondenți și 13 doctori și doctori habilitați. 25. Doctorii și doctorii habilitați sînt aleși pe o perioadă de patru ani (cel mult pentru două termene consecutiv) de Adunarea doctorilor și doctorilor habilitați a Secției de Științe în care: a) domeniile științifice și organizațiile din sfera științei și inovării de profilul Secției de Științe sunt reprezentate în Adunarea Secției de Științe în proporția determinată de Adunarea membrilor titulari și membrilor corespondenți ai Secției; b) dreptul de a propune candidaturi pentru alegerea în calitate de membru al Adunării Secției de Științe îl au Consiliul Suprem, senatele universităților, consiliile științifice ale organizațiilor din sfera științei și inovării și consiliile facultăților organizațiilor de învățămînt superior, care au doctorantură și consilii științifice specializate de susținere a tezelor de doctorat. Pot să înainteze cîte o candidatură institutele și facultățile, care în personalul scriptic au cel puțin 13 doctori și doctori habilitați pe specialitățile științifice de profilul Secției; c) candidatul trebuie să posede gradul științific de doctor sau de doctor habilitat, experiență în activitatea de cercetare și/sau inovare de cel puțin 5 ani, să efectueze și/sau să coordoneze cercetări asupra unei teme științifice, aprobate în modul stabilit de Consiliul Suprem; d) se consideră alese 13 candidaturi din cele incluse în lista de votare, care au obținut, în ordinea descrescândă, cele mai multe voturi „pro”, dar nu mai puțin de 50% plus unu din numărul total al celor care au luat parte la votare. Rezultatele alegerilor se aprobă prin vot deschis de Adunarea doctorilor habilitați și doctorilor în științe ai Secției. 26. Adunarea Secției de Științe: a) se convoacă cel puțin de două ori pe an, la propunerea coordonatorului, dacă această propunere este susținută de cel puțin 50% plus unu din componența Biroului Secției de Științe; b) alege, prin vot secret, biroul Secției de Științe, coordonatorul Secției de Științe și secretarul științific, precum și directorii institutelor științifice care activează ca membri instituționali; c) propune distribuirea posturilor vacante de membri ai Academiei, conform specialităților; d) determină direcțiile strategice de profil de dezvoltare a științei și inovării, examinează pronosticuri ale dezvoltării științei; e) examinează și aprobă rezultatele activității științifice și științifico-organizatorice a membrilor Academiei, organizațiilor din sfera științei și inovării de profilul Secției; f) examinează chestiuni ce țin de crearea, desființarea și reorganizarea organizațiilor din subordine și înaintează propuneri Consiliului Suprem; g) este deliberativă dacă la lucrări participă cel puțin 2/3 din personalul scriptic al Adunării, iar hotărîrile ei se adoptă cu votul majorității din personalul scriptic al Adunării; h) examinează și alte probleme ce țin de activitatea Secției. 27. Biroul Secției de Științe: a) convoacă Adunările Secției de Științe; b) asigură îndeplinirea hotărîrilor Adunărilor Secției de Științe și ale organelor ierarhic superioare; c) promovează direcțiile strategice ale științei și inovării ce țin de profilul Secției de Științe; d) examinează și aprobă programele în sfera științei și inovării, planurile și dările de seamă anuale despre activitatea organizațiilor și a membrilor Secției de Științe; e) înaintează Consiliului Suprem propuneri privind repartizarea mijloacelor financiare organizațiilor din sfera științei și inovării din subordine; f) organizează funcționarea activității organizațiilor din sfera științei și inovării din subordine; g) în comun cu Consiliul consultativ de expertiză, organizează expertiza programelor, proiectelor și planurilor de știință și inovare și a rezultatelor executării lor; h) aprobă alegerea în funcție a redactorilor-șefi și a consiliilor redacționale ale revistelor științifice de profil; i) aprobă rezultatele alegerii directorilor adjuncți, a secretarilor științifici și a șefilor de laboratoare (sectoare etc.) din cadrul institutelor științifice din subordine. În cazul în care Consiliul Suprem a luat hotărârea să reorganizeze institutele existente, Biroul Secției formează o comisie de concurs în vederea creării noului colectiv. Comisia propune președintelui AȘM candidaturi pentru funcția de director interimar, care execută această funcție pînă la alegerea și confirmarea noului director; j) aprobă componența consiliilor științifice ale organizațiilor din subordine; k) examinează și prezintă spre aprobare Consiliului Suprem regulamentul, structura și alte acte normative ale organizațiilor și organizațiilor din subordine. 28. Coordonatorul Secției de Științe: a) este ales, prin vot secret, la propunerea președintelui Academiei, de Adunarea Secției de Științe cu votul a 50% plus unu din numărul celor prezenți și este aprobat de către Asamblee pe o perioadă de 4 ani (dar cel mult pentru două termene consecutive); candidații prezintă Adunării concepția strategică a dezvoltării cercetărilor științifice în domeniul respectiv și structura organizatorică a Secției de Științe; b) coordonează și monitorizează activitatea științifică și științifico-organizatorică a organizațiilor Secției de Științe, gestionează și alte sfere de activitate, determinate de Consiliul Suprem; c) reprezintă Secția în relațiile cu autoritățile administrației publice, cu organizațiile din sfera științei și inovării; d) revocarea din funcție a coordonatorului se inițiază la propunerea a cel puțin 50 la sută din membrii Adunării Secției sau a președintelui Academiei. Se consideră revocat coordonatorul contra căruia au votat nu mai puțin de 50% plus unu din membrii Adunării Secției. 29. Secretarul științific al Secției de Științe este ales, la propunerea președintelui Academiei, de Adunarea Secției de Științe și este confirmat în funcție de către Consiliul Suprem pe o perioadă de 4 ani (cel mult pentru două termene consecutive). La înaintarea candidaturii președintele se consultă cu coordonatorul Secției de Științe. 30. În componența biroului Secției de Științe sunt aleși membri titulari, membri corespondenți, doctori habilitați și doctori, de către Adunarea Secției de Științe, în conformitate cu regulamentul Secției de Științe. 31. Adunarea membrilor titulari și membrilor corespondenți a Secției de Științe: a) este constituită din membrii titulari și membrii corespondenți ai Secției de Științe. b) se convoacă la propunerea coordonatorului Secției de Științe, după necesitate; c) alege candidaturi pentru titlul de membru titular, membru corespondent și membru de onoare al Academiei și le înaintează Adunării generale a membrilor titulari și membrilor corespondenți ai Academiei; d) este prezidată de coordonatorul Secției de Științe, este deliberativă dacă la lucrări participă cel puțin 2/3 din membrii titulari și membrii corespondenți ai acesteia, iar hotărîrile ei se adoptă cu votul a cel puțin 50% plus unu din personalul scriptic al membrilor titulari și membrilor corespondenți ai Secției de Științe. Membrii Academiei care, din motive obiective (starea sănătății, deplasare peste hotare, domiciliere în alt stat), nu pot participa la sesiunea Adunării nu se includ în personalul scriptic al acesteia. 32. Adunarea doctorilor și doctorilor habilitați ai Secției de Științe: a) este constituită din toți doctorii și doctorii habilitați, antrenați în procesul de cercetare-dezvoltare inovare și transfer tehnologic al organizațiilor din sfera științei și inovării ce țin de profilul Secției de Științe. b) este convocată la propunerea Consiliului Suprem, a coordonatorului Secției de Științe sau la cererea majorității membrilor Adunării Secției, după necesitate; c) alege reprezentanți în Adunarea Secției de Științe și Asamblee; d) examinează direcțiile strategice de profil de dezvoltare a științei și inovării și liniile directoare ale activității Secției de Științe; e) este prezidată de coordonatorul Secției de Științe. Secțiunea a 2-a MEMBRII ACADEMIEI 33. Academia întrunește: a) persoane fizice - membri titulari, membri corespondenți, membri de onoare și cercetători științifici; b) persoane juridice - membri instituționali, membri de profil și membri afiliați. 34. Membrii instituționali: a) în calitate de membri instituționali ai Academiei activează organizațiile de drept public din sfera științei și inovării acreditate, care funcționează în cadrul Academiei și sunt finanțate integral de la bugetul de stat; b) statutul, structura organizației - membru instituțional, elaborate în conformitate cu Codul cu privire la știință și inovare al Republicii Moldova, prezentul Statut și direcțiile strategice din sfera științei și inovării, sunt propuse de director, examinate și aprobate de consiliul științific, Biroul Secției de Științe respective și confirmate de Consiliul Suprem; c) directorul organizației - membru instituțional al Academiei este ales prin concurs de către Adunarea Secției de Științe, ținîndu-se seama de votul preferențial al colectivului de cercetători științifici. Candidaturile pentru ocuparea postului de director pot fi propuse de Consiliul științific al institutului, membrii titulari și membrii corespondenți de profil, Biroul Secției de Științe respectiv. Candidații prezintă programul de activitate în viitoarea funcție pentru examinare în colectivul științific al institutului și la Adunarea Secției. Este declarat ales în postul de director candidatul care a obținut nu mai puțin de 50% plus unu din voturile personalului scriptic al membrilor Adunării Secției. Directorul ales este confirmat în funcție de Consiliul Suprem. Directorul confirmat încheie cu președintele Academiei un contract managerial și de administrare a patrimoniului institutului pe o perioadă de 4 ani. În cazul cînd nici unul din candidați nu a întrunit 50% plus unu din voturi, Consiliul Suprem numește un director interimar pentru o perioadă de 1 an. 35. Membrii de profil: a) în calitate de membri de profil ai Academiei activează organizații de drept public din sfera științei și inovării din cadrul ministerelor și departamentelor, precum și instituții de stat de învățămînt superior și structurile lor din sfera științei și inovării, acreditate conform procedurilor în vigoare; b) sînt subordonați din punct de vedere metodico-științific Academiei, ceea ce presupune examinarea și aprobarea de către Academie a direcțiilor de activitate științifică, a planurilor de știință și inovare și a dărilor de seamă ale organizațiilor; c) se finanțează integral de la bugetul de stat, prin concurs, pentru cercetări fundamentale. Din contul mijloacelor bugetului de stat se finanțează prin concurs și cercetările aplicate, acordîndu-se prioritate proiectelor, care vor avea o pondere mai mare de finanțare din mijloacele proprii; d) directorul organizației - membru de profil al Academiei este numit în funcție de către fondator prin coordonare cu Academia; e) Academia, împreună cu ministerele (departamentele), asigură integritatea structurilor de cercetare, producție și clinică, mențin și dezvoltă baza tehnico-științifică și experimentală. 36. Membrii afiliați: a) în calitate de membri afiliați ai Academiei activează organizații de drept privat și organizații (asociații) obștești din sfera științei și inovării, acreditate conform procedurilor în vigoare; b) semnează cu Academia un acord prin care se stabilește modul de subordonare și/sau de colaborare; c) beneficiază, prin concurs, de dreptul la finanțare de la bugetul de stat în proporție de pînă la 40% din costul proiectului din sfera științei și inovării, cu condiția cofinanțării; d) prezintă Academiei dări de seamă privind efectuarea cercetărilor științifice cofinanțate de la bugetul de stat. 37. Membrii instituționali, de profil și afiliați sunt obligați să prezinte Academiei, în modul și termenii stabiliți, dări de seamă privind realizările în sfera științei și inovării și utilizarea mijloacelor bugetului de stat de care au beneficiat. 38. Membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare a) membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare sunt aleși pe viață de Adunarea generală a membrilor titulari și membrilor corespondenți ai Academiei, prin votarea candidaturilor selectate în mod secret de Adunările membrilor titulari și membrilor corespondenți ale Secțiilor de Științe ale Academiei, în baza propunerilor prezentate de organizațiile din sfera științei și inovării, de instituțiile de învățămînt superior, de cultură, precum și de membrii titulari; b) în calitate de membri titulari și membri corespondenți ai Academiei pot fi aleși oameni de știință, cultură și artă de o înaltă ținută civică, care activează în țară și s-au distins prin lucrări științifice de mare valoare teoretică și aplicativă, au contribuit într-un mod considerabil la dezvoltarea științei, economiei, educației, medicinii, culturii naționale, precum și la pregătirea cadrelor științifice; c) candidații pentru titlurile de membru titular și de membru corespondent trebuie să dețină titlul științific de doctor habilitat și să aibă pregătiți cel puțin 5 și respectiv 4 doctori în știință (cu excepția personalităților ilustre din domeniul culturii și artei). În calitate de membru titular poate fi ales numai deținătorul titlului de membru corespondent al Academiei; d) alegerea membrilor Academiei are loc pe măsura apariției locurilor vacante, dar nu mai rar decît o dată în 3 ani; e) membrii Academiei se aleg prin vot secret la Adunarea membrilor titulari și membrilor corespondenți. Se consideră aleși acei candidați care au obținut nu mai puțin de 50% plus unu din personalul scriptic al Adunării; f) la alegerile membrilor titulari participă numai membrii titulari, iar la alegerile membrilor corespondenți – toți membrii Academiei prezenți la Adunare; g) efectivul de membri titulari și membri corespondenți ai Academiei în vîrstă de pînă la 70 de ani se stabilește în număr de 78 de persoane. Denumirea specialităților, la propunerea Secțiilor de Științe, și numărul locurilor vacante de membri titulari și de membri corespondenți sunt stabilite de Consiliul Suprem; h) după atingerea vîrstei de 70 de ani, membrii titulari, membrii corespondenți ai Academiei pot să activeze în sfera științei și inovării în funcția de consultant științific; i) membrii Academiei, cu excepția celor emigrați, beneficiază de indemnizație lunară viageră, indexată anual prin legea bugetului de stat, în cuantum de cel puțin 1000 lei pentru membrii corespondenți și de cel puțin 1500 lei pentru membrii titulari; j) titulatura de academician și de membru corespondent, fără indicarea apartenenței la o academie concretă, se aplică doar membrilor Academiei; k) membrilor Academiei li se înmînează diploma de conferire a titlului și insigna de membru al Academiei. 39. Atribuțiile și drepturile membrilor titulari și ale membrilor corespondenți ai Academiei: a) respectă Statutul Academiei și participă la realizarea prevederilor lui; b) contribuie prin activitate personală la dezvoltarea științei, economiei și culturii naționale; c) participă la elaborarea programelor de dezvoltare științifică, social-economică și culturală a țării; d) participă la pregătirea cadrelor științifice; e) sunt membri ai unei Secții a Academiei, corespunzător specialității lor științifice; f) contribuie la consolidarea comunității științifice, la creșterea prestigiului Academiei; g) sunt responsabili de nivelul de dezvoltare al științei în domeniul respectiv; h) participă la lucrările Asambleii Academiei, la adunările generale ale membrilor titulari și membrilor corespondenți ai Academiei și la adunările Secțiilor din care fac parte; i) propun spre examinare forurilor științifice, biroului Secției, Adunării Secției și Asambleii Academiei probleme științifice, de inovare și organizatorice; j) pot fi aleși în organele de conducere ale Academiei; k) aduc la cunoștința opiniei publice și autorităților publice punctele lor de vedere asupra problemelor ce țin de știință și societate; l) au drept de acces liber la instituțiile publice; m) sunt informați despre realizarea hotărîrilor Asambleii Academiei și Consiliului Suprem, despre alte probleme importante privind activitatea Academiei; n) prezintă în fiecare an dări de seamă despre activitatea științifică, care sunt examinate la ședințele Biroului sau la Adunările Secțiilor de Științe; o) au dreptul de a ocupa la solicitare, prin concurs, posturile vacante de șefi de laborator, sector sau funcții științifice în organizațiile științifice din sfera științei și inovării de profil. Desemnarea lor în posturile nominalizate este confirmată de Biroul Secției de Științe; p) în caz de emigrare din țară (cu pierderea cetățeniei Republicii Moldova) își păstrează titlul de membru al Academiei, cu suspendarea indemnizației lunare. 40. Membri de onoare ai Academiei pot fi alese personalități de prestigiu din străinătate, care au obținut rezultate remarcabile în domeniul științei și culturii și care participă activ la cooperarea tehnico-științifică cu organizațiile din sfera științei și inovării din Republica Moldova. Membrii de onoare sunt aleși de Adunarea generală a membrilor titulari și membrilor corespondenți a Academiei, prin votarea în mod secret a candidaturilor selectate de Adunările membrilor titulari și membrilor corespondenți ale Secțiilor de Științe ale Academiei, în baza propunerilor prezentate de organizațiile din sfera științei și inovării, de organizațiile de învățămînt superior, de cultură, precum și de membrii titulari. Se consideră aleși candidații care au obținut nu mai puțin de 50% plus unu din personalul scriptic al Adunării. Membrii de onoare pot participa la sesiunile Asambleii, Adunările generale ale Academiei și la Adunările Secției de Științe, cu vot consultativ. Secțiunea a 3-a ORGANIZAȚIILE DIN SFERA ȘTIINȚEI ȘI INOVĂRII 41. În componența Academiei pot activa diferite tipuri de organizații din sfera științei și inovării, cu statut de membru instituționali, membru de profil, membru afiliat ori organizație auxiliară: a) institut de cercetare-dezvoltare cu sau fără filiale; b) întreprindere de cercetare-dezvoltare; c) întreprindere de inovare; d) centru științific; e) centru de inovație; f) stație științifică; g) laborator științific independent; h) instituție de învățămînt superior și structuri ale ei în sfera științei și inovării; i) asociație din sfera științei și inovării; j) fond științific; k) fond de inovații; l) instituție financiară pentru susținerea activității în sfera științei și inovării; m) parc tehnologic și tehnopolis; n) muzeu științific; o) bibliotecă științifică; p) arhivă științifică; q) editură științifică; r) colecție (fond genetic) de plante, animale, microorganisme. 42. Structura și statutul organizațiilor se elaborează în baza art.144 și 145 ale Codului cu privire la știință și inovare, se examinează de consiliul științific, Biroul Secției de Științe respective și se confirmă de Consiliul Suprem, prin coordonare, în cazul organizațiilor-membri de profil, cu organul central de specialitate. Proiectul bugetului organizațiilor instituționale este elaborat de către conducerea organizației, examinat de către consiliul științific și Biroul Secției de Științe respective și aprobat de către Consiliul Suprem. Patrimoniul transmis organizațiilor din sfera științei și inovării cu dreptul de gestionare operativă este proprietatea Republicii Moldova. 43. Ca organizație din sfera științei și inovării de sine stătătoare poate fi persoana juridică care efectuează cercetări științifice, întrunește în personalul scriptic cel puțin 13 doctori și doctori habilitați, are consiliu științific și dispune de spații proprii adecvate procesului de cercetare. 44. Organizațiile din sfera științei și inovării din subordinea Academiei au statut de persoană juridică și, prin coordonare cu Consiliul Suprem, în corespundere cu legislația în vigoare, pot fonda organizații comerciale și ne comerciale și să participe în ele. 45. Conducerea organizației de drept public din sfera științei și inovării include: directorul, directorii adjuncți și secretarul științific. Aceștia au calitatea de cadre titulare ale organizației și sunt aleși pe un termen de 4 ani sau numiți în conformitate cu legislația în vigoare. 46. În organizațiile de drept public din sfera științei și inovării una și aceeași persoană nu poate ocupa funcția de director, de director adjunct sau de secretar științific mai mult de două termene consecutive. 47. Funcțiile de director, de director adjunct și de secretar științific în organizațiile de drept public din sfera științei și inovării pot fi ocupate de persoane cu grad științific de doctor sau de doctor habilitat în domeniu, cu o vechime în munca științifică de cel puțin 4 ani și calități profesionale, manageriale și morale înalte. 48. Modul de alegere a conducerii organizațiilor din sfera științei și inovării este reglementat în statutul lor. 49. Una și aceeași persoană nu poate ocupa concomitent două posturi de conducere în organizația de drept public din sfera științei și inovării. 50. În organizațiile din sfera științei și inovării consiliul științific se alege prin vot secret, de adunarea personalului scriptic din rîndurile cercetătorilor științifici cu grad și titlu științific a organizației precum și din exterior, pe un termen de 4 ani. Consiliul științific din organizația din sfera științei și inovării este un organ consultativ. Directorul, directorul adjunct, secretarul științific, membrii Academiei care activează în institut, președintele organizației sindicale și președintele Consiliului tinerilor savanți sunt din oficiu membri ai consiliului științific. 51. Modul de angajare și de suplinire a funcțiilor, drepturile, obligațiile și responsabilitățile angajaților Academiei, a organizațiilor din subordine, sunt stabilite în corespundere cu legislația în vigoare, prezentul statut și statutele organizațiilor. 52. Remunerarea muncii angajaților Academiei și organizațiilor din subordine se efectuează conform legislației în vigoare. 53. Evaluarea și atestarea personalului din sfera științei și inovării se efectuează de către consiliile științifice sau de către comisii speciale, prin examinarea dărilor de seamă, conform legislației în vigoare. 54. Eliberarea din funcție a personalului științific, de conducere și auxiliar se efectuează în conformitate cu legislația în vigoare. 55. Organizațiile din sfera științei și inovării din subordinea Academiei sunt supuse evaluării și acreditării o dată în 5 ani, în conformitate cu legislația în vigoare. 56. Organizațiile auxiliare care activează în componența Academiei sunt: Centrul proiecte internaționale, Agenția de inovare și transfer tehnologic, Centrul de instruire universitară, postuniversitară și perfecționare, alte organizații de asigurare a activității Academiei. Organizațiile auxiliare au statut de persoană juridică și activează în conformitate cu statutele aprobate de Consiliul Suprem. Capitolul V CONDUCEREA ACADEMIEI Secțiunea 1 ASAMBLEEA ACADEMIEI ȘI ADUNAREA GENERALĂ A MEMBRILOR TITULARI ȘI MEMBRILOR CORESPONDENȚI AI ACADEMIEI 57. Organul suprem de conducere al Academiei este Asambleia Academiei (în continuare – Asambleie), constituită din: a) membri titulari; b) membri corespondenți; 58. 78 de doctori habilitați, aleși pentru o perioadă de 4 ani (dar cel mult pentru două termene consecutive) de adunările secțiilor, ce reprezintă comunitatea științifică din Republica Moldova. 59. Sesiunile Asambleii pot fi ordinare și extraordinare. Sesiunile ordinare se convoacă de Consiliul Suprem cel puțin o dată pe an. Sesiunile extraordinare se convoacă la propunerea președintelui Academiei, la cererea a 2/3 din membrii Consiliului Suprem, la solicitarea a cel puțin 1/2 din numărul membrilor Asambleii sau prin hotărîrile Adunărilor generale a cel puțin trei Secții de Științe. 60. Sesiunea Asambleii este deliberativă dacă la lucrări participă cel puțin 2/3 din membrii acesteia cu drept de vot deliberativ, iar hotărîrile ei se adoptă cu votul a cel puțin 50 la sută plus unu din membrii prezenți la ședință. Drept de vot deliberativ îl dețin membrii titulari, membrii corespondenți, și doctorii habilitați – membri ai Asambleii. Sesiunea Asambleii este prezidată de președintele Academiei, iar în absența motivată a acestuia – de prim-vicepreședintele sau unul din vicepreședinții Academiei, care exercită temporar funcțiile președintelui. 61. Asambleia: a) aprobă Statutul Academiei; b) alege președintele Academiei și, la propunerea acestuia, prim-vicepreședintele, vicepreședinții și secretarul științific general; c) aprobă o dată în 4 ani Acordul de parteneriat cu Guvernul; d) aprobă politica Academiei în sfera științei și inovării, promovează strategia acestei politici; e) aprobă, la propunerea președintelui Academiei, coordonatorii Secțiilor de Științe, reprezentanții Secțiilor de Științe (doctori habilitați) în Asamblee și alege reprezentanții comunității științifice, inclusiv ai instituțiilor de învățămînt superior, în Consiliul Suprem; f) examinează și se pronunță asupra raportului anual privind rezultatele activității în sfera științei și inovării din țară și ale activității subdiviziunilor Academiei; g) examinează și aprobă strategii, programe ce țin de sfera științei și inovării; h) identifică direcțiile strategice în sfera științei și inovării; i) autorizează înstrăinarea terenurilor, obiectelor din patrimoniul Academiei și cele ale organizațiilor din sfera științei și inovării din subordine; j) examinează și alte probleme care țin de activitatea din sfera științei și inovării. 62. Adunarea generală a membrilor titulari și membrilor corespondenți ai Academiei, cetățeni ai Republicii Moldova se convoacă la propunerea Consiliului Suprem. 63. Adunarea generală a membrilor titulari și membrilor corespondenți alege membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare ai Academiei. 64. Adunarea generală a membrilor titulari și membrilor corespondenți este prezidată de președintele Academiei, este deliberativă, dacă la ședință participă cel puțin 2/3 din membrii acesteia, iar hotărîrile ei se adoptă cu votul a 50 plus unu din personalul prezent la Adunare. Secțiunea a 2-a PREȘEDINTELE ACADEMIEI, VICEPREȘEDINȚII ȘI SECRETARUL ȘTIINȚIFIC GENERAL AL ACADEMIEI 65. Postul de președinte al Academiei se ocupă prin concurs, anunțarea căruia se aduce la cunoștința comunității academice cu nu mai puțin de trei luni înainte de alegerea președintelui. 66. Data sesiunii Asambleii de alegere a președintelui este stabilită de către Consiliul Suprem și se aduce la cunoștința comunității academice cu cel puțin 15 zile înainte de convocarea ei. 67. Pentru organizarea și desfășurarea concursului de alegere a președintelui Academiei Consiliul Suprem instituie Comisia de concurs, compusă din 5-7 membri, componența nominală a căreia se formează la propunerea Secțiilor de Științe și a Consiliului Suprem. 68. Candidaturile pentru ocuparea postului de președinte sunt propuse de Secțiile de Științe ale Academiei, membrii titulari și membrii corespondenți ai Academiei. 69. Candidaturile recomandate pentru participare la concurs trebuie să aibă experiență în activitatea de conducere, inclusiv științifico-organizatorică pe parcursul a cel puțin 5 ani, să cunoască legislația în domeniul științei și inovării, să manifeste spirit activ în munca de cercetare și management în știință. 70. În termen de 30 zile din ziua anunțării concursului privind alegerea președintelui, candidații pentru ocuparea postului de președinte al Academiei de Științe prezintă Comisiei de concurs o scrisoare de recomandare a candidatului la funcția de președinte, curriculum vitae, și într-un plic închis și sigilat concepția programului de activitate în viitoarea funcție de președinte. 71. Comisia de concurs, cu 30 de zile înainte de sesiunea Asambleii de alegere a președintelui, în prezența candidaților sau a membrilor Academiei de Științe, care au recomandat candidaturile admise la concurs, deschide plicurile cu programele de activitate ale candidaților și le aduce la cunoștința comunității științifice a Academiei. 72. Comisia de concurs, după evaluarea actelor prezentate în vederea corespunderii cerințelor expuse, propune Asambleii candidaturile selectate pentru alegerea în postul de președinte. 73. Președintele Academiei este ales de Asambleie prin vot egal, secret și liber exprimat pentru o perioadă de 6 ani (dar cel mult pentru două termene consecutive) dintre membrii titulari ai Academiei. El este responsabil în fața Asambleii și Guvernului de activitatea sa. 74. Alegerea președintelui are loc după expirarea mandatului sau în cazul cînd postul de președinte, din diferite motive, a devenit vacant. În cazul cînd alegerea președintelui Academiei de Științe nu s-a reușit imediat după expirarea mandatului președintelui în exercițiu, acestuia i se prelungesc, prin hotărîrea Asambleii, atribuțiile respective pînă la intrarea în funcție a președintelui Academiei de Științe nou-ales. În cazul cînd postul de președinte al Academiei de Științe este declarat vacant, funcțiile acestuia le exercită, pînă la alegerea președintelui, prim-vicepreședintele Academiei. 75. Asambleea, prezidată de prim-vicepreședintele Academiei, prin vot deschis, cu majoritatea simplă de voturi, ia decizia de a include sau nu candidaturile selectate în buletinul de vot. 76. Este declarat ales în postul de președinte al Academiei candidatul care a obținut cel puțin de 50 plus unu din voturile personalului scriptic al membrilor Asambleii. 77. Președintele Academiei în exercițiu îndeplinește obligațiile de serviciu pînă la intrarea în funcție a președintelui nou ales, dar nu mai mult de 15 zile din momentul validării rezultatelor alegerii. 78. Președintele Academiei: a) conduce activitatea Academiei; b) este membru al Guvernului din oficiu; c) semnează din partea Academiei Acordul de parteneriat și procesul verbal anual; d) prezidează Asambleia, Adunarea generală a membrilor titulari și membrii corespondenți și ședințele Consiliului Suprem; e) reprezintă Academia în relațiile cu autoritățile administrației publice, cu agenții economici, cu organizații din sfera științei și inovării internaționale și cu alte organizații; f) contrasemnează proiecte de acte legislative, de hotărîri, ordonanțe și dispoziții ale Guvernului, ce țin de sfera științei și inovării și de învățămînt, proiecte ale programelor de dezvoltare social-economică a țării; g) anual, prezintă Guvernului raportul de activitate în sfera științei și inovării, precizează condițiile Acordului de parteneriat; h) propune spre confirmare Președintelui Republicii Moldova reprezentanții Academiei în componența Consiliului Național pentru Acreditare și Atestare; i) propune, spre numire Guvernului, directorul general al Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală; j) încheie și reziliază contracte manageriale de administrare a patrimoniului Academiei cu conducătorii organizațiilor de drept public din sfera științei și inovării, cu conducătorii întreprinderilor și organizațiilor auxiliare; k) reprezintă Guvernul Republicii Moldova în coordonarea, realizarea și dezvoltarea relațiilor internaționale în domeniul științei și inovării; l) răspunde de elaborarea și implementarea politicii statului în domeniul științei și inovării, de determinarea direcțiilor prioritare și repartizarea resurselor financiare alocate științei și inovării; m) este responsabil de selectarea cadrelor aparatului administrativ al Academiei; n) inițiază, negociază și semnează tratate internaționale conform împuternicirilor acordate de Prim-ministrul Republicii Moldova; o) îndeplinește și alte atribuții ce țin de sfera științei și inovării. 79. Prim-vicepreședintele, vicepreședinții și secretarul științific general al Academiei sunt aleși de Asambleie pentru o perioadă de 4 ani, dar cel mult pentru două termene consecutive, la propunerea președintelui Academiei. Prim-vicepreședintele este ales dintre membrii titulari, vicepreședinții - dintre membrii titulari, membrii corespondenți ai Academiei și doctorii habilitați, iar secretarul științific - dintre membrii titulari și membrii corespondenți. 80. Alegerea prim-vicepreședintelui, vicepreședinților și a secretarului științific general se efectuează de către Asambleie prin vot egal, secret și liber exprimat. Dreptul de vot deliberativ la Asambleie îl dețin membrii titulari și membrii corespondenți ai Academiei, precum și doctorii habilitați. 81. Sunt aleși în posturile de prim-vicepreședinte, vicepreședinți și secretar științific general ai Academiei candidații care au obținut nu mai puțin de 50 plus unu din voturile membrilor Asambleii din personalul scriptic. 82. Prim-vicepreședintele: a) exercită funcțiile președintelui în lipsa acestuia; b) este director executiv al Consiliului Suprem; c) semnează documentele bancare; d) exercită și alte funcții ce țin de activitatea Academiei, conform delimitării funcțiilor. 83. Vicepreședinții: a) exercită funcțiile președintelui și prim-vicepreședintelui în lipsa acestora; b) sunt responsabili de activitatea științifică și de inovare a Secțiilor de Științe, a unor sfere de activitate a Academiei, conform delimitării funcțiilor; c) organizează elaborarea programelor de stat și proiectelor individuale în sfera științei și inovării în domeniul de care sunt responsabili și monitorizează realizarea acestora; d) coordonează activitatea de inovare în domeniile în care sunt responsabili; e) coordonează elaborarea pronosticurilor dezvoltării științei și inovării în domeniile de care sunt responsabili; f) organizează expertiza programelor, planurilor și dărilor de seamă în domeniile de care sunt responsabili; g) organizează activitatea coordonatorilor Secțiilor de Științe; h) intervine cu propuneri de acordare a distincțiilor de stat și a titlurilor onorifice, conform legislației în vigoare; i) exercită alte funcții stabilite de președintele Academiei. 84. Secretarul științific general: a) coordonează activitatea tuturor secretarilor științifici din organizațiile din sfera științei și inovării din subordinea Academiei; b) examinează, după competență, corespondența și semnează sau contrasemnează răspunsurile oficiale; c) asigură pregătirea materialelor pentru ședințele Consiliului Suprem pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică, Adunările generale ale membrilor și membrilor corespondenți și sesiunile Asambleii; d) este responsabil de activitatea aparatului administrativ al direcției generale politici în sfera științei și inovării și direcției management în sfera științei și inovării, bibliotecii, centrului informațional, conținutul paginii-web a Academiei, de oglindirea științei în mass-media; e) este responsabil de pregătirea rapoartelor anuale despre activitatea științifică și organizatorică în domeniul științei și inovării și de îndeplinirea obiectivelor prevăzute în Acordul de parteneriat; f) exercită și alte funcții stabilite de președintele Academiei. 85. Revocarea din funcție a președintelui, vicepreședinților, secretarului științific general se inițiază la propunerea a nu mai puțin de 50 la sută din membrii Asambleii. Se consideră revocată persoana contra căreia au votat în mod secret nu mai puțin de 2/3 din membrii Asambleii. Secțiunea a 3-a CONSILIUL SUPREM PENTRU ȘTIINȚĂ ȘI DEZVOLTARE TEHNOLOGICĂ 86. Organul executiv al Asambleii este Consiliul Suprem care activează în baza unui regulament aprobat de Asamblee. 87. Consiliul Suprem este constituit din 17 persoane. Componența Consiliului Suprem include: președintele Academiei de Științe, prim-vicepreședintele, 2 vicepreședinți și secretarul științific general ai Academiei de Științe, coordonatorii secțiilor Academiei de Științe, din oficiu, 6 reprezentanți ai comunității științifice, inclusiv ai instituțiilor de învățămînt superior și ai Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, aleși de Asambleie pe un termen de 4 ani (dar cel mult pentru două termene consecutive) 88. Pentru rezolvarea operativă a unor probleme se creează Biroul Consiliului Suprem, în componența căruia intră președintele, prim-vicepreședintele, vicepreședinții și secretarul științific general ai Academiei. 89. Consiliul Suprem: a) organizează elaborarea programelor de stat, proiectelor independente și a programelor științifice și tehnico-științifice internaționale în sfera științei și inovării, precum și a mecanismelor de realizare și monitorizare a acestora; b) coordonează și stimulează activitatea în domeniul inovare și transfer tehnologic; c) precizează și confirmă anual Acordul de parteneriat; d) distribuie alocațiile bugetare pe direcții strategice, programe și beneficiari pentru includere în proiectul Acordului de parteneriat; e) efectuează controlul utilizării raționale a resurselor financiare bugetare în sfera științei și inovării, întreprinde măsuri de lichidare a neajunsurilor și încălcărilor stabilite; f) prezintă anual Guvernului o informație despre realizarea programelor de stat și avize asupra stării cercetării-dezvoltării, precum și recomandări pentru stimularea activității din sfera inovării și transferului tehnologic; g) organizează concursuri de proiecte finanțate de la bugetul de stat; h) organizează expertiza în sfera științei și inovării prin consiliul consultativ de expertiză și secțiile Academiei, asigură transparența acestei expertize; i) analizează necesitățile științifice ce rezultă din cerințele sferei economico-sociale și ale producției; j) elaborează pronosticuri ale dezvoltării diferitor domenii din sfera științei și inovării, mecanisme de monitorizare și stimulare a implementării rezultatelor programelor de stat în sfera științei și inovării și de formare a piețelor de produse ale acestei sfere; k) organizează și coordonează implementarea noilor tehnologii în economia națională și determină eficacitatea procesului inovațional; l) convoacă sesiunile ordinare ale Asambleii și ale Adunării generale a membrilor titulari și membrilor corespondenți, iar cu 2/3 din membrii săi Consiliul Suprem poate iniția convocarea sesiunii extraordinare a acestora; m) examinează programele, planurile și dările de seamă privind activitatea științifică și financiară a subiectelor din sfera științei și inovării, organizațiilor, întreprinderilor și organizațiilor auxiliare ale Academiei; n) decide asupra reorganizării sau dizolvării organizației din sfera științei și inovării, finanțate integral de la bugetul de stat, pentru optimizarea activității din sfera științei și inovării, precum și pentru ajustarea acestei activități la standardele de acreditare; o) confirmă în funcție conducătorii organizațiilor din sfera științei și inovării, întreprinderilor și organizațiilor auxiliare ale Academiei, șefii direcțiilor aparatului Consiliului Suprem; p) aprobă structura, regulamentele (statutele) și bugetele secțiilor, întreprinderilor și organizațiilor din sfera științei și inovării, ale întreprinderilor și organizațiilor auxiliare ale Academiei, direcțiilor și secțiilor aparatului Consiliului Suprem; q) confirmă în funcție secretarii științifici ai secțiilor și direcțiile de cercetare ale secțiilor, programele de cercetare și inovare; r) creează consilii și comisii științifice de problemă; s) intervine cu propuneri de acordare a distincțiilor de stat, conferă decorații instituite de Academie, distincții de recunoștință și titluri onorifice, acordă premii în conformitate cu legislația în vigoare și cu prezentul Statut; t) decide asupra organizării masteratului, doctoratului și postdoctoratului și privează de acest drept organizațiile din sfera științei și inovării, membri instituționali care nu au asigurat un nivel corespunzător al cercetărilor științifice; u) organizează gestionarea eficientă și dezvoltarea patrimoniului și a potențialului intelectual, este responsabil de utilizarea rațională și eficientă a resurselor materiale, financiare, intelectuale, informaționale și a infrastructurii Academiei, prezintă, în modul și termenele stabilite, rapoarte de activitate și date statistice din sfera științei și inovării, inclusiv dări de seamă despre utilizarea mijloacelor bugetare și speciale; v) asigură finanțarea editării revistelor și lucrărilor științifice, w) organizează și execută expertiza tehnico-științifică obligatorie a achizițiilor de aparataj și echipament științific, procurat din mijloacele bugetului de stat, precum și din granturi al căror beneficiar este Guvernul, x) organizează și efectuează expertiza nivelului științific al metodologiei măsurărilor, testărilor și verificărilor; y) studiază și analizează informațiile privind politicile, direcțiile strategice, nivelul calitativ al activităților sferei științei și inovării din alte țări; z) formează bănci de date privind activitatea în sfera științei și inovării; aa) organizează păstrarea permanentă în Arhiva științifică a Academiei a manuscriselor savanților, a materialelor de arhivă ale organizațiilor Academiei și a altor materiale ce prezintă interes pentru istoria științei; 90. În subordinea Consiliului Suprem activează instituții, întreprinderi și organizații auxiliare ale Academiei și un aparat administrativ cu următoarea structură: a) director executiv –prim-vicepreședintele; b) vicedirector executiv; c) consilierii președintelui Academiei; d) direcția generală politici în sfera științei și inovării; e) direcția management în sfera științei și inovării; f) direcția generală finanțe și contabilitate; g) direcția generală personal și secretariat; h) direcția generală juridică; i) direcția generală logistică; j) direcția generală integrare europeană și cooperare internațională; k) alte direcții și secții. 91. Persoanelor cu funcție de conducere ale Academiei de Științe și ale organizațiilor subordonate li se permite, conform actelor normative în vigoare, să cumuleze funcții didactice sau de cercetător științific (superior, coordonator, principal, consultant științific) și li se păstrează pe perioada activității în funcția electivă postul deținut anterior, la care este în drept să revină după expirarea termenului de conducere sau după abandonarea anticipată a exercitării funcției elective. 92. Funcționarii aparatului administrativ al Consiliului Suprem, care au grade și/sau titluri științifice și/sau titluri științifico-didactice beneficiază de aceleași facilități, ca și cercetătorii științifici, dacă practică activitate științifică. Capitolul VI ASIGURAREA LOGISTICĂ ȘI FINANCIARĂ A ACADEMIEI Secțiunea 1 FINANȚAREA ACTIVITĂȚII DIN SFERA ȘTIINȚEI ȘI INOVĂRII 93. Finanțarea sferei științei și inovării de la bugetul de stat se realizează prin intermediul Academiei în temeiul Acordului de parteneriat, conform Regulamentului privind finanțarea sferei științei și inovării. 94. Sursele de finanțare a sferei științei și inovării sunt: a) mijloacele de la bugetul de stat; b) mijloacele de la bugetele unităților administrativ-teritoriale; c) mijloacele proprii ale subiectelor activității din sfera științei și inovării; d) mijloacele organizațiilor interesate în activitatea din sfera științei și inovării; e) investițiile (donațiile, granturile etc.) persoanelor fizice și juridice, inclusiv străine; f) defalcările în proporție de 50% din sumele obținute din vînzarea patrimoniului nefolosit, inclusiv a imobilelor; g) alte surse legale. 95. Mijloacele bugetare, destinate sferei științei și inovării se utilizează conform Regulamentului privind finanțarea sferei științei și inovării pentru: a) cercetări științifice, lucrări de investigare și dezvoltare tehnologică; b) salarizarea statelor de personal; c) întreținerea și dezvoltarea bazei tehnico-materiale și a infrastructurii; d) întreținerea instituțională a activității Academiei, inclusiv a bibliotecii centrale, arhivei și sistemului informațional; e) finanțarea concursurilor, inclusiv expertiza proiectelor în sfera științei și inovării; f) organizarea unor conferințe, seminare etc.; g) editarea lucrărilor științifice și științifico-metodice, precum și a revistelor științifice, fondate în conformitate cu legislația în vigoare; h) susținerea și dezvoltarea colaborării științifice cu organizații internaționale; i) pregătirea cadrelor științifice de înaltă calificare prin doctorantură și postdoctorantură în țară și peste hotare; j) asigurarea activității consiliilor științifice specializate; k) decernarea premiilor; l) finanțarea instituțiilor de învățămînt și de reciclare a cadrelor ale Academiei 96. Mijloacele financiare obținute de Academie din diferite surse sunt folosite în conformitate cu decizia Consiliului Suprem. Mijloacele financiare care nu au fost folosite pînă la sfîrșitul anului în curs rămîn accesibile pentru utilizare în anul următor de către organizațiile, care au realizat economiile respective în anul precedent. 97. Distribuirea mijloacelor financiare se efectuează de către Consiliul Suprem la propunerile secțiilor de științe și ale organizațiilor auxiliare, conform direcțiilor strategice ale sferei științei și inovării. 98. Conducătorii organizațiilor din sfera științei și inovării, precum și ai programelor de stat sunt responsabili de utilizarea eficientă a mijloacelor financiare, conform devizelor de venituri și cheltuieli aprobate. 99. Repartizarea veniturilor și cheltuielilor, planurile de finanțare din bugetul de stat a organizațiilor de drept public din sfera științei și inovării, a pregătirii și perfecționării cadrelor științifice, precum și statele de personal ale organizațiilor de drept public, ale aparatului administrativ al Consiliului Suprem se aprobă de președintele Academiei sau de prim-vicepreședinte – director executiv al Consiliului, fiind ulterior înaintate spre aprobare în conformitate cu actele normative în vigoare. 100. Academia instituie și gestionează Fondul național pentru susținerea științei, care este destinat, în exclusivitate, susținerii cercetătorilor științifici și a tinerelor talente, în special acordării de premii și burse pentru rezultate deosebite, în baza unui Regulament aprobat de Asambleie. Secțiunea a 2-a ACTIVITATEA ECONOMICĂ A ACADEMIEI 101. Academia și organizațiile ei: a) pot desfășura, în conformitate cu actele normative în vigoare, activități de știință și inovare tehnologică, de producere, comercializare a produsului științific, studii universitare, postuniversitare, practici tehnologice și de licență, asistență tehnică, prestare a serviciilor și consultanță în baza contractelor economice cu agenți economici din țară și de peste hotare; b) sunt în drept să desfășoare activitate economică ce rezultă nemijlocit din scopul prevăzut în statut; c) conform legislației, pot da în arendă spațiile, mobilierul și utilajul de care nu se folosesc temporar, precum și terenurile alăturate blocurilor aflate la balanța sa; d) pentru practicarea activității economice care nu rezultă nemijlocit din scopul prevăzut în statut, în temeiul deciziilor Consiliului Suprem, pot fonda societăți comerciale și cooperative, în conformitate cu legislația în vigoare. 102. Veniturile de la activitatea prevăzută de statutele Academiei, organizațiilor de drept public din sfera științei și inovării pot fi folosite exclusiv în scopurile prevăzute de statutele respective. 103. Academia, organizațiile de drept public din sfera științei și inovării nu susțin vreun partid politic, bloc electoral sau candidat la vreo funcție în cadrul autorităților publice și nu folosesc vreo parte din venit sau proprietate pentru finanțarea acestora. Capitolul VII COMPLEXUL PATRIMONIAL AL ACADEMIEI 104. Patrimoniul Academiei este constituit din toate bunurile materiale și nemateriale, include clădiri, construcții, poligoane, întreprinderi, stații și terenuri experimentale agricole, utilaj, aparate, unități de transport, unități de comunicație și alte obiecte, care asigură activitatea și dezvoltarea Academiei, precum și necesitățile sociale ale angajaților ei: a) transmise de către stat Academiei spre folosire sau administrare în baza hotărîrilor autorităților administrației publice; b) procurate din mijloace bugetare și mijloace proprii; c) rezultate din activitatea intelectuală a membrilor și a angajaților Academiei, din executarea de comenzi și/sau efectuarea de lucrări pe bază contractuală; d) obținute din donații și sponsorizări din partea persoanelor fizice și juridice din țară și străinătate; e) obținute pe alte căi legale. 105. Organizațiile de drept public din sfera științei și inovării și cele auxiliare ale Academiei dețin, utilizează și gestionează patrimoniul transmis de către Academie cu drept de gestionare operativă, în baza unui contract managerial de administrare a patrimoniului. 106. Lista obiectelor patrimoniului transmis spre gestionare operativă organizațiilor din subordinea Academiei se aprobă de Consiliul Suprem. 107. Transmiterea gratuită a patrimoniului de la balanța unei organizații la balanța unei alte organizații din subordinea Academiei este scutită de impozite în cazul în care are loc în baza unei hotărîri a Consiliului Suprem. 108. Gestionarea complexului patrimonial al Academiei se efectuează de Consiliul Suprem. 109. Academia, exercitîndu-și atribuțiile de gestionare a obiectelor complexului patrimonial, primite cu drept de folosință de la stat, asigură realizarea drepturilor acestuia ca proprietar, folosirea și administrarea lor eficientă în limitele stabilite de legislația în vigoare, pentru satisfacerea necesităților științifice, sociale și ale celor de stat. 110. Obiectele complexului patrimonial al Academiei se folosesc în conformitate cu legislația în vigoare, cu prezentul Statut și cu statutele organizațiilor din sfera științei și inovării subordonate ei. 111. Academia, organizațiile din sfera științei și inovării subordonate ei, au dreptul să dea în arendă patrimoniul lor temporar ne folosit în conformitate cu legislația în vigoare și hotărîrea Consiliului Suprem. Veniturile de la arenda patrimoniului sunt folosite de către organizațiile Academiei în conformitate cu legislația în vigoare. 112. Vînzarea și înstrăinarea obiectelor și terenurilor din patrimoniul Academiei și cel al organizațiilor din sfera științei și inovării, subordonate ei, se efectuează numai pe bază de concurs, cu autorizația Asambleii. 113. Mijloacele obținute din folosirea și vînzarea obiectelor patrimoniului Academiei și al organizațiilor din sfera științei și inovării subordonate ei sunt orientate spre realizarea sarcinilor lor statutare. 114. Academiei și organizațiilor ei li se transmit în folosință gratuită, pe termen nelimitat, terenuri agricole, conform legislației în vigoare. Capitolul VIII MODUL ȘI CONDIȚIILE DE REORGANIZARE A ACADEMIEI, DE CREARE, REORGANIZARE ȘI LICHIDARE A ORGANIZAȚIILOR DIN SFERA ȘTIINȚEI ȘI INOVĂRII 115. Academia se reorganizează în baza hotărîrii Asambleii cu votul a 3/4 din membrii titulari, membrii corespondenți și doctorii habilitați reprezentanți în Asambleie și conform legii organice respective. 116. Academia creează și lichidează, în conformitate cu legislația și cu prevederile statutare, subiecte din sfera științei și inovării cu diverse profiluri de activitate. 117. Decizia despre crearea subiectelor este luată de Consiliul Suprem, la propunerea secțiilor de științe ale Academiei, organelor centrale de specialitate. 118. Pentru asigurarea logistică a activității din sfera științei și inovării, Academia creează, reorganizează și lichidează întreprinderi și organizații auxiliare, care au statut de persoană juridică și activează în conformitate cu regulamentele aprobate de Consiliul Suprem. 119. Reorganizarea sau lichidarea organizației din sfera științei și inovării, finanțate integral de la bugetul de stat, a organizațiilor, întreprinderilor și organizațiilor auxiliare se efectuează în conformitate cu legislația în vigoare. 120. Decizia despre reorganizarea sau lichidarea organizației membru instituțional se adoptă de către Consiliul Suprem, în baza rezultatelor procesului de evaluare și acreditare și a consultării Secției de Științe respective, în modul stabilit de legislația în vigoare. 121. Decizia despre reorganizarea sau lichidarea organizației - membru de profil se adoptă de către organul central de specialitate în comun cu Consiliul Suprem, în baza rezultatelor procesului de evaluare și acreditare, în modul stabilit de legislația în vigoare. 122. Este interzisă distribuirea venitului sau a proprietății între membrii Academiei, angajații sau fondatorii organizației de drept public din sfera științei și inovării sau între alte persoane particulare, inclusiv în procesul reorganizării și lichidării. Capitolul IX DISPOZIȚII FINALE 123. Adoptarea și modificarea Statutului Academiei se aprobă prin hotărîrea Asambleii cu nu mai puțin de 50 la sută plus unu din personalul scriptic al membrilor Asambleii.