Wikipedia:Folosirea tabelelor

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Tabelele pot fi folositoare pentru diferite forme de prezentare a conținutului pe Wikipedia. Marcarea tradițională HTML este adesea greu de editat, mai ales pentru noi-veniți, astfel încât o abordare mai simplă, care folosește sintaxa wiki, este de preferat. Pentru detalii despre cum să creezi tabele pe Wikipedia, vezi Ajutor:Tabele, Meta:Help:Table.

Convertirea tabelelor HTML în tabele cu sintaxa wiki[modificare | modificare sursă]

Aceasta poate fi făcută automat cu mai multe unelte listate la Meta:Help:Table#External links.

(Aceste unelte convertesc tabele HTML online: cnic.org - uni-bonn.de - diberri.dyndns.org - pywikipediabot)

Când trebuie să folosiți tabelele[modificare | modificare sursă]

Tabelele sunt bune pentru organizarea acelor informații ce pot fi prezentate cel mai bine folosind liniile și coloanele. Astfel de tabele sunt:

  • Tabelele matematice
    • Tabele de înmulțire
    • Tabele de împărțire sau divizune
    • Tabele de referință
  • Liste de informații
    • Cuvinte echivalente în mai multe limbi
    • Persoană, data nașterii, ocupație
    • Artist, album, an și casă de discuri

De foarte multe ori este mai bine să lăsăm o listă în formatul ei de listă. Unele articole conțin liste foarte lungi care ar fi foarte greu de modificat dacă ar fi create sub formă de tabel. Înainte de a transforma o listă într-un tabel gândiți-vă bine dacă informațiile pe care doriți să le prezentați au nevoie să fie organizate pe coloane și linii. Dacă într-adevăr așa este atunci tabelul este probabil chiar cea mai bună soluție. Dacă însă nu câștigați nimic din folosirea liniilor și a coloanelor atunci tabelul nu este cea mai bună soluție.

Tabelele nu trebuie folosite nici de dragul aranjamentului în pagină. Dacă informația editată nu este de tip tabelar atunci nu trebuie să o includeți într-un tabel. Încercați să nu folosiți un tabel pentru a pune o notă descriptivă sub o poză, pentru a aranja un grup de legături sau pentru orice alt scop de tip estetic. Toate acestea îngreunează modificarea sau editarea articolului de către alți membri și nici nu coincid cu scopul tabelelor într-un articol.

Când să nu folosiți tabelele[modificare | modificare sursă]

Liste foarte lungi sau liste foarte simple[modificare | modificare sursă]

Dacă o listă este foarte lungă sau este cât de cât simplă, folosește unul dintre formatele standard ale Wikipediei. Listele lungi sunt foarte greu de întreținut dacă sunt introduse într-un tabel, iar listele simple nu au nevoie de formatul pe coloane și rânduri pe care îl poate furniza un tabel. Iată câteva exemple cu ceea ce se poate realiza mai bine cu ajutorul listelor decât cu al tabelelor. Excepția poate apărea atunci când vrem ca fiecare coloană să poată fi sortată și atunci alegem tabelul. (vezi mai jos sortarea tabelelor).

Formatarea tabelelor (Cum NU trebuie să faceți)[modificare | modificare sursă]

1980 Ultra Wave
1988 What's Bootsy Doin'?
1994 Blasters of the Universe
1994 Fresh Outta 'P' University

Fără tabel (Cum trebuie sa faceți)[modificare | modificare sursă]

  • 1980: Ultra Wave
  • 1988: What's Bootsy Doin'?
  • 1994: Blasters of the Universe
  • 1994: Fresh Outta 'P' University

Aranjarea imaginilor[modificare | modificare sursă]

De multe ori, imaginile într-un articol sunt așezate folosind un mod ciudat de utilizare a unui tabel. Datorită faptului că un tabel poate fi aranjat la dreapta sau stânga ecranului, a devenit o practică comună folosirea unui tabel simplu cu doar o celulă pentru a așeza o imagine într-o anumită parte a paginii. Această modalitate era o rutină necesară în cazul navigatoarelor vechi, deoarece generează o așezare unitară a imaginilor în cadrul navigatoarelor ce nu acceptă în mod normal Cascading Style Sheets. Totuși, majoritatea navigatoarelor actuale nu au probleme în ceea ce priveste style sheet-urile (paginile de stil). Astfel că acum este recomandată pentru aranjarea imaginilor folosirea unui element denumit div.

Pentru instrucțiuni detaliate, vezi Wikipedia:Reguli de utilizare a imaginilor. Iată, totuși, un scurt exemplu:

Folosirea tabelelor (Cum NU trebuie să faceți)[modificare | modificare sursă]

<table align="right" border="0" cellpadding="0"><tr><td>[[Imagine:Covalent.svg]]</td></tr></table>

Fără tabele (Cum trebuie să faceți)[modificare | modificare sursă]

[[Imagine:Covalent.svg|right]]

Cum arată[modificare | modificare sursă]

În ambele cazuri, rezultatul este în mare același; imaginea este aranjată în partea dreaptă a ecranului, iar textul o înconjoară. Iată cum arată în navigatorul vostru (cu text adăugat):

Covalent.svg

Legătura covalentă este un tip de legătură chimică caracterizat prin împarțirea între atomi a uneia sau mai multor perechi de atomi, pentru a produce o atracție reciprocă, ce va ține legată molecula rezultată. Atomii tind să împartă electroni în așa fel încât să își completeze straturile exterioare de electroni. Asemenea legături sunt întotdeauna mai puternice decât legătura intermoleculară de hidrogen și similare ca putere sau chiar mai puternice decât legătura ionică.

Legătura covalentă apare de cele mai multe ori între atomi cu electronegativități similare (ridicate), unde pentru a îndepărta total un electron de un atom este nevoie de prea multă energie. Legăturile covalente sunt mai des întâlnite între nemetale, în timp ce cele ionice sunt mai des întâlnite între un atom al unui metal și unul al unui nemetal.

Legăturile covalente tind să fie mai puternice decât alte tipuri de legături, cum ar fi legătura ionică. Spre deosebire de legăturile ionice, în care ionii sunt ținuți împreună prin intermediul unei atracții nedirecționale de tip columbic, legăturile covalente sunt direcționale. Ca o consecință, moleculele legate covalent tind să se formeze într-un număr destul de mic de forme caracteristice, prezentând unghiuri de legătură specifice.

Posibile dificultăți[modificare | modificare sursă]

Tabelele pot provoca și alte dificultăți, chiar și atunci când sunt folosite corespunzător. Iată câteva probleme ce trebuie luate în considerare în cazul în care folosiți tabele în articolele voastre:

  • Tabelele pot fi dificil de editat pentru ceilalți editori, în speciali pentru cei care sunt noi membri ai Wikipediei. Noii editori pot fi descurajați dacă atunci când dau clic pe "modifică" vor vedea un imens cod HTML neinteligibil (pentru ei). Încercați să faceți tabele accesibile și bine realizate. Puteți de asemenea să adăugați un comentariu (care nu va apărea în pagina prezentată) cum ar fi "<!-- Pentru a modifica acest articol, săriți peste tabel. -->" pentru a preveni erorile.
  • Este dificil, chiar și pentru un utilizator HTML experimentat, să se asigure că tabelele vor apărea corect în toate (sau măcar în cele mai multe) navigatoare. Chiar și cea mai mică eroare la tastare poate provoca probleme vizuale grave ale tabelului. Puteți fi siguri pe abilitățile voastre în prevenirea unor astfel de probleme, dar viitorii editori pot să nu fie la fel de siguri. Astfel dacă veți crea tabele simple și bine realizate nu veți avea neplăceri.
  • Tabelele mari, cu multă informație pot sa iasă din spațiul ecranului în cazul în care acesta are o rezoluție mai mică. Acest lucru poate fi acceptat în special dacă utilizatorul este avetizat dinainte (de exemplu, Tabelul periodic (versiunea extinsă) este în mod deliberat foarte mare). Atunci când credeți că este necesar să creați un tabel foarte mare pentru un articol, ar fi bine să luați în considerație și crearea unei versiuni a acestuia mai mică, mai simplă pentru aceia ce nu pot folosi versiunea extinsă. (spre exemplu, tabelul periodic este disponibil deasemenea în versiunea restrânsă).
  • Dacă includeți text cu lățime fixă într-un tabel (folosind codul HTML code, pre, sau tt, spre exemplu), acest lucru poate forța pagina să fie mai largă decât este nevoie. Atunci când este posibil, evitați folosirea textului cu lățime fixă în tabele, pentru a permite textului să curgă în mod natural. O problemă similară poate apărea și atunci când includeți imagini în tabele (deoarece imaginile au de obicei lățime fixă).
  • Celulele ce conțin foarte multă informație pot provoca probleme la afișare în unele navigatoare. În special, o celulă conținând un paragraf mare poate încurca formatarea dacă se folosește un navigator de tip text cum ar fi Lynx. Acest lucru este însă de multe ori necesar, în funcție de tipul de tabel pe care îl creați, dar dacă este posibil, încercați să limitați conținutul celulelor.
  • În unele navigatoare, tabelele care sunt aliniate la dreapta permit textului de tip "justified" să alunece în sus spre marginea tabelului. Aceasta poate arăta neplăcut. O soluție ar fi folosirea codului style = "margin-left: 0.5em;" în capul de tabel.

Cum sortăm tabelele[modificare | modificare sursă]

În ciuda lipsei de infomații despre sortarea tabelelor în Wikipedia (sau despre interogarea lor), o alternativă ar fi copierea linkului javascript de de aici (apăsați control și clic pe linkul "sort table" pentru a-l copia) și reveniți la această pagină, dați paste la scriptul java copiat în navigatorul vostru și rulați-l. (Alte scripturi de tabele ce pot fi utilizate aici: transpunerea coloanelor și rândurilor și numerotarea rândurilor). Altă variantă alternativă ar fi ca în loc să copiați linkul, să îl trageți peste bara voastră cu bookmarks, permițând astfel folosirea viitoare a acestui link din bara de instrumente. Scriptul furnizează linkuri "a/d" (crescător/descrescător) pentru fiecare coloană, permițând sortarea (în orice sens) a coloanei respective. (Acest script este valabil pentru orice pagină HTML ce conține un tabel)


Pentru sintaxa de pregătire a tabelelor vezi Ajutor:Tabele

Vezi și[modificare | modificare sursă]