Vurpăr, Sibiu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Vurpăr
—  sat și reședință de comună  —
Vedere din sat
Vedere din sat
Vurpăr se află în România
Vurpăr
Vurpăr
Vurpăr (România)
Localizarea satului pe harta României
Vurpăr se află în Județul Sibiu
Vurpăr
Vurpăr
Vurpăr (Județul Sibiu)
Localizarea satului pe harta județului Sibiu
Coordonate: 45°53′40″N 24°20′30″E ({{PAGENAME}}) / 45.89444°N 24.34167°E

Țară România
Județ Sibiu
ComunăVurpăr

Atestare1296, prima mențiune documentară, Heohalom.

Suprafață
 - Total71,74 km²

Populație (2021)
 - Total2.778 locuitori
 - Densitate32,28 loc./km²

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal557295
Prefix telefonic+40 x59 [1]

Prezență online

Vurpăr în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773. (Click pentru imagine interactivă)
Vurpăr în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773.
(Click pentru imagine interactivă)
Vurpăr în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773.
(Click pentru imagine interactivă)

Vurpăr (în dialectul săsesc Burprich, Burpriχ, în germană Burgberg, în trad. "Dealul Cetății", în maghiară Vurpód, Hühalom) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Sibiu, Transilvania, România.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Localitatea Vurpăr este situată pe cursul superior al pârâului cu același nume, în centrul județului, pe drumul județean 106S - Vurpăr - Daia, la o distanță de 60 km. față de orașul Agnita și municipiul Mediaș.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Descoperirile făcute de-a lungul timpului pe teritoriul acestui sat, demonstrează prezența omului aici încă din neolitic, astfel sub dealul "Pădurea Copiilor" (Kinderwald), s-a găsit un topor aparținând acestei epoci. În anul 1877, în locul numit "Rodeburg" au fost găsite trei securi de bronz cu cârlig și două cercuri de bronz (pentru butucul roții carului) datând din epoca bronzului. Pe teritoriul satului s-au mai descoperit o secure de aramă din perioada timpurie a bronzului, un ac de bronz din epoca târzie a bronzului și nouă brățări din epoca bronzului. Din locuri neprecizate mai provin un vârf de lance și o brățară, amândouă de origine celtică, un brăzdar de fier din epoca romană și o spadă cavalerească de la începutul secolului al XIII-lea. La începutul acestui secol, pentru cultul catolic se înalță lăcașul în stil romanic, cu trei nave și un cor compus dintr-o travee pătrată. În secolul al XVI-lea, Vurpărul intră sub stăpânirea lui Radu de la Afumați, domnitor al Țării Românești.[2] Satul Vurpăr a fost până în anul 1876 sub administrația Scaunului Sibiului.

Aici s-au asezat primii sași din regiunea Sibiului.

Demografie[modificare | modificare sursă]

Conform datelor recensământului din 1930 populația Vurpărului era de 2.399 de locuitori, dintre care 1.204 români, 961 germani, 218 țigani, 9 evrei, 6 maghiari ș.a. Din punct de vedere confesional populația Vurpărului era alcătuită atunci din 950 de lutherani, 779 ortodocși, 646 greco-catolici, 9 mozaici, 8 baptiști, 4 romano-catolici și 3 reformați.

Recensământul 1930 2002 2011
Total 2.399 2.359 2.557
Români 1.204 1.298 2.415
Germani 961 50 38
Țigani 218 1.010 15
Evrei 9 0 0
Maghiari 6 0 0

Politică[modificare | modificare sursă]

La alegerile locale din anul 2008 a fost reales ca primar pentru a patra oară Mihail Lienerth (PSD).

Economie[modificare | modificare sursă]

Economia acestei localități este una predominant agricolă, bazată pe cultura plantelor și creșterea animalelor.

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Galerie imagini[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Județul Sibiu Monografie, I. Moise. Ed. Sport Turism București 1981
  • Repertoriul Arheologic al județului Sibiu, S. A. Luca, K. Zeno, A. Georgescu ISBN 973-590-856-5
  • Județul Sibiu, N. Coloianu, Ghe. Dragu, L. Bodea. Ed. Academiei RSR București 1976

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ Istoria Românilor, Constantin C. Giurăscu și Dinu C. Giurăscu, pag. 252 și pag. 14

Legături extene[modificare | modificare sursă]