Viorel Tilea

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Viorel Virgil Tilea)
Viorel Tilea

Ambasadorul Viorel-Virgil Tilea, 1939
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Sibiu, Austro-Ungaria Modificați la Wikidata
Decedat (76 de ani) Modificați la Wikidata
Londra, Anglia, Regatul Unit Modificați la Wikidata
Căsătorit cu1. Eugenia Pop
2. Manuela Monroe
3. Maria Cella Delavrancea-Lahovary
Copii1. Ileana, Ioana, Stanca
2. Anca, Ion
Cetățenie Regatul României (–) Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Română Unită cu Roma Modificați la Wikidata
Ocupațiediplomat
avocat Modificați la Wikidata
Ambasador al României în Regatul Unit Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Precedat deVasile Grigorcea
Succedat deRadu Florescu[*]​
PremiiComandor al Ordinului Imperiului Britanic[*]​
Partid politicPartidul Național-Țărănesc
RezidențăAustro-Ungaria, România, Anglia
Alma materUniversitatea din Viena
Colegiul Național „Samuel von Brukenthal” din Sibiu
OrganizațiiPartidul Național Român din Ungaria și Transilvania, Partidul Național Țărănesc
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Viorel-Virgil Tilea (n. , Sibiu, Austro-Ungaria – d. , Londra, Anglia, Regatul Unit) a fost un politician și diplomat român. A fost ambasadorul României la Londra în perioada 1938 - 1940. După instaurarea regimului antonescian a refuzat să se întoarcă în țară și a solicitat azil politic în Anglia. A fost nepotul de fiică al memorandistului dr. Ioan Rațiu.

Originea și studiile[modificare | modificare sursă]

Descendent al familiei Rațiu de Nagylak (Noșlac) din Turda, atestată în Transilvania la începutul sec. al XIV-lea și reînnobilată în anul 1625 de către principele Gabriel Bethlen.

A fost fiul lui Onoriu și Emilia Tilea, nepot de fiică al dr. Ioan Rațiu și stră-strănepot al prepozitului Basiliu Rațiu. În anul 1921 s-a căsătorit cu Eugenia Pop (decedată în 1947), iar în anul 1951 s-a recăsătorit cu Manuela Monroe. A fost un mare patriot român, european prin vocație, politician, diplomat, jurnalist și scriitor român, membru al Francmasoneriei Române. A studiat la Sibiu, Bratislava, Cluj, Londra și Viena. A fost doctor în drept al Universității din Viena.

Activitatea politică și diplomatică[modificare | modificare sursă]

În timpul Primului Război Mondial a fost încorporat în Armata Austro-Ungară. În luna octombrie 1918 se alătură Consiliului Național Român. A fost trimis la Geneva pentru a se întâlni cu reprezentantul președintelui SUA, Thomas Woodrow Wilson.

În perioada februarie-octombrie 1919 a fost secretarul particular al lui Iuliu Maniu, iar în perioada octombrie-decembrie 1919 al lui Alexandru Vaida-Voievod A participat la Conferința de Pace de la Paris. În perioada 1919-1920 a fost atașat diplomatic la Legația Română din Londra.

A publicat nouă cărți în domeniul politic și diplomatic.

Între anii 1936-1937 este vicepreședinte al OREX ("Oficiul Român pentru activarea comerțului exterior") din București, societate anonimă înființată special pentru a crea relații comerciale cu Japonia. Președinte al acesteia a fost profesorul Victor Vâlcovici; consilieri N. Guranda, col. Ghe. Todicescu, S. Stoenescu, ing. Gr. Melinte și col. C. C. Herjeu. Toți au demisionat în anul 1937.

Numele lui Viorel Tilea a rămas în istoria celui de-al Doilea Război Mondial. A fost trimisul extraordinar și plenipotențiar al României la Londra în perioada 1938-1940. Este cunoscut pentru „incidentul Tilea”, dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial. În zilele de 16 și 17 martie 1939 s-a prezentat la Foreign Office și a declarat că guvernul român avea toate motivele să creadă că Germania va proceda în următoarele luni la dezintegrarea României, în același mod cum a procedat cu Cehoslovacia. Deși guvernul român a dezmințit existența unui „ultimatum german”, cabinetul britanic și-a pus în mișcare întreg angrenajul politico-diplomatic. Rezultatul a fost încetarea politicii de conciliere a Londrei și Parisului față de Berlin.

În anul 1940 România a pierdut Basarabia și Bucovina de Nord, Ardealul de Nord și Cadrilaterul. Toate acestea s-au făcut prin amestecul direct al Germaniei Naziste sau indirect prin anexele secrete ale tratatelor încheiate cu țările vecine României, inclusiv URSS. În septembrie 1940 Tilea a fost rechemat în țară, dar a refuzat și a solicitat azil politic în Anglia. Demis din post, a pierdut cetățenia română și toate proprietățile din România.

I s-a retras cetățenia română prin jurnalul Consiliului de Miniștri nr. 81 din 3 februarie 1941, publicat în Monitorul Oficial nr. 29 din 4 februarie 1941.[1] Ulterior, la 17 decembrie 1941, a fost șters din evidențele ofițerilor de rezervă ai Armatei Române, cu pierderea gradului de căpitan de rezervă, „ca unuia care în străinătate a avut purtări potrivnice îndatoririi de fidelitate față de țară”.[1]

A fost un apropiat al regimului regelui Carol al II-lea și susținător în exil al monarhiei române. A fost Commander of the Most Excellent Order of the British Empire (CBE). La Londra fondează Mișcarea Română Liberă. În anul 1948 statul comunist îi retrage pentru a doua oară cetățenia română. A fost președintele Organizației Tineretului Național Țărănesc, „Chemarea”.

Viorel Tilea a făcut parte din Liga Românilor Liberi în anii 1950.

A fost martor și participant activ la toate marile evenimente ale poporului român din prima jumătate a secolului al XX-lea. A fost primul șef al Legației României din Londra, care a lucrat și a locuit în prestigioasa clădire situată în 1 Belgrave Square. Clădirea găzduiește astăzi spațiile de reprezentare diplomatică ale Ambasadei României și sediul Institutului Cultural Român. În anul 2009, la inițiativa ambasadorului Ion Jinga, salonul de protocol diplomatic al Ambasadei și totodată fostul birou al lui Viorel Tilea, a devenit „The V. V. Tilea Room” (Salonul V. V. Tilea) și a fost marcat cu o plachetă de bronz pe care este gravat numele diplomatului. Viorel Tilea a murit în Anglia.

Conform dorinței exprimată în testamentul său, memoriile sale privind misiunea la Londra au fost publicate de familia sa. Vezi: V. V. Tilea, Ileana Troiano, Envoy Extraordinary. Memoirs of a Romanian Diplomat. (Londra, Haggerston Press, 1998).[2] Din inițiativa urmașilor familiilor, arhivele Tilea-Rațiu au fost donate Bibliotecii Centrale Universitare din Cluj.

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

  • Marele Arbore Genealogic al Familiei Ratiu de Noslac (Nagylak), fond pergament, actualizat la data de 20.09.2023
    Marele Arbore Genealogic al Familiei Ratiu de Noslac (Nagylak), fond pergament, actualizat la data de 20.09.2023

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Decretul Conducătorului Statului nr. 3.434 din 17 decembrie 1941 pentru ștergere din controale ofițeri rezervă, publicat în Monitorul Oficial, anul CIX, nr. 302 din 20 decembrie 1941, partea I-a, p. 7.923.
  2. ^ Tilea, Viorel Virgil (), Envoy Extraordinary: Memoirs of a Romanian Diplomat (în engleză), Google Books, ISBN 9781869812188 

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Envoy extraordinary : memoirs of a Romanian diplomat / Viorel Virgil Tilea ; edited by Ileana Tilea. By: Tilea, Viorel Virgil. London : Haggerston, 1998.
  • Acțiunea diplomatică a României : nov. 1919 - mart. 1920. By: Tilea, Viorel Virgil. Sibiu : Tipografia poporului. 1925.
  • Roumania and the future of Central Europe, By: Tilea, Viorel Virgil. Oxford : Printed by A. T. Broome & Son. 1941. .
  • Romania : the forming of a nation By: Tilea, Viorel Virgil. [S.l.] : [S.n.]. 1941. 01/01/1941
  • Roumania and the future of Central Europe By: Tilea, Viorel Virgil. Letchworth : Garden City Press. 1941.
  • Romania : the forming of a nation By: Tilea, Viorel Virgil. [S.l.] : [S.n.]. 1941.
  • Roumania and the Russo-German war By: Tilea, Viorel Virgil. [S.l.] : [S.n.]. 1941.
  • Le désarmement de la haine : proposition pour faciliter les relations amicales entre les nations et pour maintenir la paix By: Tilea, Viorel Virgil. Sibiu : Tipografia poporului. 1924.
  • Foundations of peace ? By: Tilea, Viorel Virgil. [S.n.] : The Contemporary Review. 1944.
  • Viorel Virgil Tilea and the Origins of the Second World War: An Essay in Closure Aster, S.. DIPLOMACY AND STATECRAFT; 2002,
  • Románia diplomáciai müködése 1919 novembertöl 1920 márciusig, irta: dr. Tilea V. Viorel. Forditotta: Botos János. By: Tilea, V. Viorel. Lugoj-Lugos, "Magyar kisebbség" kiadása, 1926.
  • Romania's problems By: Tilea, Viorel Virgil o.O. : o.V, 1944
  • Augustin Rațiu, Sentința Tribunalului Comitatului Turda din 1 aprilie 1829; ziarul „Turda”, nr. 34 din 24 august 1924.
  • Augustin Rațiu, Pro Memoria - genealogia familiei Rațiu, ziarul „Arieșul”, anul III, Nr. 34, din 19 Aug. 1928.
  • Augustin Rațiu, Din trecutul familiei Rațiu, manuscris nepublicat, 1970.
  • Ioan Gheorghe Rațiu, Marele Arbore Genealogic al Familiei Rațiu de Noșlac (Nagylak), [1],[2]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Video

  • [22], Viorel TILEA - 10 Mari Sibieni
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Viorel_Tilea&oldid=15966986