Victime ale regimului comunist din România

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare
 Tonul acestui articol sau al acestei secţiuni este nepotrivit pentru o enciclopedie.
Puteţi contribui la îmbunătăţirea lui sau sugera modificările necesare în pagina de discuţie.


Victime ale regimului comunist din România

Aceste institute au publicat statistici cu persoanele executate (începând cu liderii guvernării antonesciene: Ion Antonescu, Mihai Antonescu, Gheorghe Alexianu) şi cu persoanele decedate în arestul poliţiei, în faza de urmărire penală, ca urmare a maltratărilor în anchetă etc. Numărul victimelor regimului comunist, care cuptinde persoanele ucise in regimul penitenciarelor sau in arestul politiei, de pe teritoriul actual al României, fără a include teritorile cedate (Basarabia şi Bucovina de Nord), se ridică la câteva mii.

  • Prima victimă a regimului comunist, decedată în închisoare, a fost Mihai Cărare, arestat la 26 iunie 1945 şi inculpat pentru „crime împotriva umanităţii”. Al doilea deces de acest fel a fost al lui Ştefan Gavat, arestat la 22 mai 1945 şi acuzat de „crima de dezastru al ţării” şi condamnat la moarte prin sentinţa nr. 1/22.V.1945 emisă de Tribunalul poporului Bucureşti. Pedeapsa i-a fost comutată la închisoare pe viaţă prin decretul nr. 1742/1945. A murit în timpul executării pedepsei.
  • Primele persoane condamnate la moarte şi executate au fost cele din lotul Antonescu, inculpate ca criminali de război: Ion Antonescu, Mihai Antonescu, Gheorghe Alexianu şi Constantin Z. Vasiliu.
  • Dintre cei decedaţi din „alte cauze”: Traian Brăileanu decedat în 1947 din cauza unui ulcer duodenal perforat, Aurel Vernichescu, decedat în 1949, Constantin Brătianu, Constantin Buşilă, Daniel Ciugureanu, generalul Nicolae Ciupercă, Gheorghe Cuza. Ultimul dintre cei condamnaţi la moarte şi executaţi, în 1951, a fost magazionerul Ion Stancu. Prima femeie decedată în timpul executării pedepsei, în 1951, a fost Maria Borbély.
  • Mulţi deţinuţi politici au murit si în coloniile de muncă forţată, între care Periprava, Delta Dunării. Formaţiunea 0830 Periprava era aşezată pe grindul Letea, la 30 de km de vărsarea braţului Chilia în Marea Neagră. Colonia a fost înfiinţată ca unitate independentă la 1 iulie 1957 prin ordinul MAI nr. 2394. Anterior acestui an, colonia a funcţionat ca punct de lucru şi secţie a penitenciarului Chilia Veche. La Periprava au fost deţinuţi între 1957-1964 condamnaţi de drept comun cu pedepse de până la 25 de ani, condamnaţi politici şi unii internaţi administrativ. În august 1957, Periprava avea 2040 de deţinuţi, iar în mai 1959 1800. Între 1952-1965, la colonia Periprava au decedat oficial 116 persoane. Deţinuţii decedaţi erau îngropaţi noaptea în gropi comune săpate în partea de sud-est a cimitirului din satul omonim.

Cuprins

[modifică] Personalităţi cu statut de deţinuţi politici

  • Ioan Bălan, episcop greco-catolic de Lugoj, deţinut în casa patriarhală de la Dragoslavele, iar în 1950, în urma refuzului de a trece la BOR, a fost încarcerat în închisoarea Sighet.
  • Gheorghe I. Brătianu (n. 1898 - d. 1953), istoric, profesor universitar. Nu a putut suporta torturile suferite, s-a sinucis[1] prin strangulare în închisoarea din Sighet.
  • Ion Caraion (n. 1923 - d. 1986), poet; între 1950 - 1955 deţinut în închisorile de la Malmaison şi Jilava, apoi la Canalul Dunăre - Marea Neagră. În 1958 condamnat la moarte pentru „trădare”, apoi - prin comutare - la muncă silnică pe viaţă. Eliberat în 1964. Din 1981 a trăit în exil în Elveţia, unde a murit în 1986.
  • Constantin (Ticu) Dumitrescu (n. 1928), încă din liceu activ în organizaţia de tineret a Partidului Naţional-Ţărănesc. Permanent hărţuit de autorităţi, arestat şi torturat, în mai multe rânduri întemniţat.
  • Grigore Dumitrescu, profesor de Drept Roman la Universitatea din Bucureşti, fost guvernator al Băncii Naţionale. Mort la Sighet.
  • Radu Dumitrescu-Gyr, poet, 20 de ani din viaţă petrecuţi în închisoare. Poezia Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane (1958) i-a atras condamnarea la moarte, pedeapsă comutată după un an la muncă silnică pe viaţă.
  • Stan Ghiţescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor (1926), fost ministru al Muncii. Mort la Sighet.
  • Ion Gruia, profesor de drept constituţional la Universitatea din Bucureşti, fost ministru de Justiţie (1940). Mort la Sighet.
  • Iuliu Hossu (n. 1885-d. 1970), cardinal greco-catolic şi doctor în filosofie. Vicepreşedinte al Sfatului Naţional de la Alba-Iulia, la 1 decembrie 1918. Închis din motive de conştiinţă între 1948 şi 1955, apoi cu domiciliu forţat până la sfârşitul vieţii (1970).
  • Ion Ioanid, (n. 1926-d. 2003), student la drept, apoi exmatriculat. Arestat în 1952, acuzat de spionaj şi condamnat la 20 de ani muncă silnică. Eliberat în 1964. Autorul monumentalei monografii în cinci volume: Închisoarea noastră cea de toate zilele.
  • Ion Jovin, medic, profesor la facultatea de medicină din Bucureşti, arestat în 1948 pentru motivul de a fi fost medicul lui Iuliu Maniu.
  • Ion I. Lapedatu, fost ministru de Finanţe, guvernator al Băncii Naţionale, membru de onoare al Academiei Române. Mort la Sighet.
  • Ion Macovei, fost director al CFR, fost ministru al Lucrărilor Publice şi Comunicaţiilor. Mort la Sighet.
  • Mihail Manoilescu, fost ministru, fost rezident regal; mort în închisoarea din Sighet.
  • Ion Manolescu-Strunga, doctor în economie la Berlin, fost ministru al Industriei şi Comerţului. Mort la Sighet.
  • Gheorghe Manu (n. 1903-d. 1961), fizician, coordonator al mişcării naţionale de rezistenţă (1945-1948), condamnat în „procesul grupului de complotişti, spioni şi sabotori” la muncă silnică pe viaţă, mort în închisoarea de la Aiud.
  • Alexandru Marcu (n. 1894-d. 1955), profesor universitar de limbă şi cultură italiană, traducător din limba italiană, membru corespondent al Academiei Române, subsecretar de Stat în Ministerul Propagandei. Mort în închisoarea Văcăreşti.
  • Nicolae Mărgineanu, profesor de Psihologie la Universitatea din Cluj. A fost condamnat în 1948 - pentru activitatea în Asociaţia Româno-Americană - la 25 de ani închisoare pentru „crima de înaltă trădare”. A fost eliberat după 16 ani de detenţie.
  • Tiberiu Moşoiu, doctor în drept la Bruxelles, profesor de drept roman la Universitatea din Cluj, guvernator al Băncii Naţionale. Mort la Sighet.
  • Remus Nicolescu, deţinut pentru mulţi ani în închisoarea de la Gherla.
  • Constantin Noica (n. 1909 - d. 1987), filosof şi eseist, după zece ani de domiciliu forţat în Câmpulung-Muscel, este condamnat în 1958 la 25 de ani de închisoare pentru pretinsă conspiraţie împotriva statului. Eliberat în 1964 împreună cu alţi deţinuţi politici.
  • Augustin Pacha (n. 1870]] - d. 1954), episcop romano-catolic de Timişoara, condamnat la 18 ani de închisoare în procesul „spionilor Vaticanului” din 1951. A murit după eliberare în 1954.
  • Constantin Pantazi (n. 1888-d. 1958), general, fost ministru al Apărării, condamnat la moarte în 1946, i se comută pedeapsa la închisoare pe viaţă. Mort în închisoare în 1958.
  • Ion Pantazi, ofiţer activ, fiul generalului Constantin Pantazi, a fost arestat în 1946, a executat 16 ani de închisoare la Aiud, Gherla etc.
  • Nicolae Păiş, contraamiral, şef de Stat Major la Marină. Mort la Sighet.
  • Constantin Titel Petrescu (d. 1957), lider al Partidului Social-Democrat din România, s-a opus fuziunii cu partidul comunist. Arestat la 6 mai 1948. Deţinut la Jilava şi Sighet, eliberat după şapte ani, în 1955. Deces doi ani mai târziu.
  • Ion Petrovici (n. 1882), filosof, profesor universitar, fost Ministru al Educaţiei Naţionale. A fost închis timp de 20 de ani în închisoarea din Sighet.
  • Dinu Pillat, fiul poetului Ion Pillat, el însuşi poet. Condamnat la 25 de ani muncă silnică pentru pretinsă conspiraţie împotriva statului. A ispăşit cea mai mare parte din pedeapsă în închisoarea din Gherla.
  • Virgil Potârcă, licenţiat în Drept la Paris, fost ministru de Justiţie (1932). Mort în închisoarea din Sighet.
  • Mihail I. Racoviţă, general de corp de armată, fost ministru al Apărării Naţionale. Mort în închisoarea din Sighet.
  • Ion Răşcanu, general de corp de armată, comandant de brigadă în lupta de la Mărăşeşti, fost primar al oraşului Bucureşti (1942-1944). A murit în închisoarea din Sighet.
  • Victor Roşca, (n. 1926), inginer; a fost deţinut politic între 1948 - 1951 şi 1959 - 1963.
  • Hans Otto Roth, doctor în drept, jurnalist, deputat în parlament (1919-1938). A fost arestat în 1948 şi 1952. A murit în 1953 în închisoarea pentru deţinuţi politici din Ghencea, Bucureşti.
  • Barbu Slătineanu, etnograf; în locuinţa lui se adunau intelectuali care citeau din publicaţii interzise. Mort după câteva zile în detenţie, fiind grav bolnav de diabet şi dependent de injecţia zilnică de insulină.
  • Vladimir Streinu (n. 1902 - d. 1970), scriitor şi critic literar, a făcut parte din grupul de lectură din casa Slătineanu. A fost deţinut între 1959 şi 1962 în închisoarea de la Gherla.
  • Gheorghe Taşcă, doctor în Economie la Paris, profesor la Academia Comercială din Bucureşti, fost ministru al Industriei şi Comerţului (1932). Mort la Sighet.
  • Vasile Voiculescu (n. 1884 - d. 1963), medic, cunoscut mai ales ca poet. A suferit 4 ani de detenţie în închisoarea de la Gherla (1958-1962). Moare doborât de boală la câteva luni după ce a fost eliberat.
  • Valer Bejan - n. 22 mai 1906 în Hunedoara, fiul lui Valer şi Elena, funcţionari. Apartenenţa politică în trecut: Partidul Naţional Liberal. Avere: nu posedă. Originea socială: mic burghez. În 1958 era funcţionar. A fost arestat şi condamnat la 20 ani muncă silnică pentru crimă de uneltire contra ordinii sociale (art. 209 C.P.). Deţinut în perioada 25 iunie 1958 - 29 iulie 1964 în următoarele penitenciare: Deva, Jilava, Gherla, Salcia, Periprava, Salcia, Gherla, Deva, Jilava, Galaţi, Ostrov, Galaţi, Jilava, Botoşani, Văcăreşti, Botoşani. (Informaţii din fişa matricolă penală, AANP Jilava) Potrivit lui Cicerone Ioniţoiu Valer Bejan era notar.[2]
  • Dumitru Iacob - n. 25 martie 1926, în Laz reg. Hunedoara, fiul lui Ghiorghe şi Maria. Ocupaţia părinţilor: agricultori. Domiciliat în Hunedoara, str.O.M..Bloc nr. 22 ap.15. Studii: Facultatea de Tehnologie, în 1958 era angajat ca inginer. Nici în trecut nici la data arestării nu a avut avere. Starea civilă: căsătorit, are o fată. În trecut nu a fost încadrat politic, la data arestării era membru al Partidului Muncitoresc Român. A fost arestat în 26 octombrie 1958 şi condamnat la 5 ani închisoare corecţională pentru uneltire contra ordinii sociale (art. 209 C.P.) A fost graţiat în 14 ianuarie 1963 în baza Decretului 5/1963. A fost deţinut în penitenciarele: Deva (26.10.1958 - 07.07.1959), Jilava (07.07.1959 - 17.09.1959), Galaţi (17.09.1959 - 29.09.1959), Salcia (29.09.1959 - 10.01.1960), Aiud (10.01.1960 - 14.01.1963). (Informaţii din fişa matricolă penală, AANP Jilava).
  • Ioan Isac - n. 2 februarie 1897 în comuna Zlaşti, raion Hunedoara, fiul lui Iovică şi Sânziana. Studii: 6 clase primare. Originea socială: chiabur. Nu a fost încadrat politic. În trecut a avut 13 ha, 1 casă, 1 moară, la data arestării (26.10.1958) avea 13 ha, 1 casă, 2 cai. În 1958 era agricultor şi domicilia în com. Zlaşti, nr 110, raion Hunedoara. A fost arestat şi condamnat la temniţă grea pe viaţă pentru crimă de uneltire contra ordinii sociale (art. 209 C.P.). A murit în 27 martie 1960 în închisoarea Gherla. A fost deţinut în penitenciarele: Deva (26.10.1958 - 14.07.1959), Jilava (14.07.1959 - 16.07.1959), Gherla (16.07.1959 - 27.03.1960). (Informaţii din fişa matricolă penală, A.D.G.P. Jilava)
  • Victor Isac - n. 29 decembrie 1917 în comuna Zlaşti raionul Hunedoara, fiul lui Simion şi Galenia, agricultori. Studii: licenţiat în filozofie, membru al Partidului Naţional Ţărănesc. În 1958 era controlor ethnic, domicilia în Hunedoara, str. Nicolae Bălcescu, nr. 38, avea 0.54 ha pământ, era căsătorit şi avea 2 băieţi. Antecedente penale: a mai fost condamnat 5 ani pentru uneltire în 1945. A fost arestat 10 aprilie 1958 şi condamnat la muncă silnică pe viaţă pentru uneltire contra ordinii sociale (art. 209 C.P.). Prin Decretul Lege 5/1963 i s-a redus pedeapsa la 25 ani. A fost eliberat în 31 iulie 1964. A fost deţinut în următoarele penitenciare: Deva (10.04.1958 – 14.07.1959), Jilava (14.07.1959 - 17.09.1959), Galaţi (17.09.1959 - 2.11.1960), Botoşani (2.11.1960 - 11.03.1964), Aiud (11.03/1964 - 31.07.1964). (Informaţii din fişa matricolă penală, A.D.G.P. Jilava)
  • Lazăr Lobonţ - n. 8 aprilie 1913 în Ghelari raionul Hunedoara, fiul lui Nicolae şi Carolina. Ocupaţia părinţilor: muncitori (decedaţi). Studii: 3 clase profesională. Apartenenţa politică în trecut: Mişcarea Legionară. Avere: 1,25 ari. Originea socială: muncitor. În 1958 lucra ca muncitor turnător şi domicilia în Ghelari. Starea civilă: căsătorit, 2 băieţi şi o fată. A fost arestat în 23 iunie 1958 şi condamnat la muncă silnică pe viaţă pentru insurectie armată. În baza Decretului 5/1963 i se comută pedeapsa la 25 ani. A fost eliberat în 18 aprilie 1964. A fost deţinut în următoarele penitenciare: Deva, Gherla (27.03.1959 - 10.09.1959), Aiud (10.09.1959 - 18.04.1964). (Informaţii din fişa matricolă penală, AANP Jilava)
  • Cornel Lupu - n. 29 august 1925 în Orăştie regiunea Hunedoara, fiul lui Gheorghe şi Sofia. Ocupaţia părinţilor agricultori (decedaţi). Studii: 4 clase liceu. Apartenenţa politică în trecut: neîncadrat politic. Nu avea avere. Originea socială: mic burghez. Starea civilă: căsătorit, un fiu şi o fată. În 1958 era angajat ca impiegat şi domicilia în Orăştie. A fost arestat la 26 octombrie 1958 şi condamnat la muncă silnică pe viaţă pentru „insurecţie armată”. Prin Decretul 5/1963 i s-a redus pedeapsa la 25 ani muncă silnică. A fost eliberat în 24 iunie 1964. A fost deţinut în următoarele penitenciare: Deva, Jilava (14.07.1959 - 16.07.1959), Gherla (16.07.1959 - 24.06.1964). (Informaţii din fişa matricolă penală, AANP Jilava)
  • Petru Lupu - n. 31 ianuarie 1911 în comuna Geoagiu raion Orăştie, regiunea Hunedoara, fiul lui Dimian şi Rodica, agricultori. Studii 6 clase primare, 3 de ucenic. Apartenenţa politică în trecut: Mişcarea Legionară. Avere: 1 casă. Originea socială: ţăran mijlocaş. În 1958 era angajat ca instalator şi domicilia în Orăştie, str. Victor Babeş. nr. 11. Starea civilă: căsătorit. A fost arestat în 24 iunie 1958 şi condamnat la muncă silnică pe viaţă pentru crimă de insurecţie armată. Prin Decretul 5/1963 i se comută pedeapsa la 25 ani. A fost eliberat în 25 iunie 1964. A fost deţinut în următoarele penitenciare: Deva (24.06.1958 - 27.03.1959), Gherla (27.03.1959 – 10.09.1959), Aiud (10.09.1959 - 25.06.1964). (Informaţii din fişa matricolă penală, AANP Jilava)
  • Gheorghe Marina - n. 25 ianuarie 1902 în com. Băiţa raionul Brad, reg. Hunedoara, fiul lui Gheorghe şi Floarea, muncitori. Studii: 5 clase primare. Avere: 2,2 ha. Originea socială: muncitor. În trecut tăbăcar, în 1958 fochist, locuia în Orăştie. A fost arestat în 26 octombrie 1958 şi condamnat la muncă silnică pe viaţă pentru crimă de insurecţie armată. Prin Decretul 5/1963 i s-a redus pedeapsa la 25 ani muncă silnică. A fost eliberat în 16 aprilie 1964. A fost deţinut în următoarele penitenciare: Deva, Jilava, Gherla, Galaţi, Botoşani, Gherla. (Informaţii din fişa matricolă penală, AANP Jilava)
  • Ioan Nistor - n. 20 mai 1910 în comuna Romos raion Orăştie, regiunea Hunedoara, fiul lui Ioan şi Elisabeta, agricultori. Studii: Şcoala de Arte şi Meserii. Apartenenţa politică în trecut: Mişcarea Legionară. Nu a avut avere în trecut. Starea civilă: căsătorit, are un băiat şi o fată. În trecut a lucrat ca maistru, în 1958 lucra ca muncitor şi domicilia în Hunedoara, str. V. Roaită, nr. 36. A fost arestat în 21 aprilie 1958 şi condamnat pentru uneltire contra ordinii sociale, crimă de moarte, insurecţie armată. La rubrica „data eliberării” apare data de 16 ianuarie 1959, probabil data la care a fost executat. A fost deţinut în penitenciarele Deva (21.04.1958 - 28.11.1958), Gherla (28.11.1958 - 16.01.1959). (Informaţii din fişa matricolă penală, A.D.G.P. Jilava)
  • Ioachim Păcurar - n. 4 septembrie 1903 în Zlaşti raion Hunedoara, fiul lui Nicolae şi Ana. Ocupaţia părinţilor agricultori. Studii 6 clase primare. Fără apartenenţă politică. Originea socială: ţăran mijlocaş. Ocupaţia şi locul de muncă: în trecut agricultor. Averea în trecut şi la data arestării: 5,70 ari. Starea civilă: căsătorit, are o fată. În 1958 lucra ca acar şi domicilia în Zlaşti, nr. 104. A fost arestat la 26 octombrie 1958 şi condamnat la muncă silnică pe viaţă pentru crimă de insurecţie armată (Art. 211, C.P.). Prin Decretul 5/1963 i s-a redus pedeapsa la 25 ani muncă silnică. A fost eliberat în 16 aprilie 1964. A fost deţinut în următoarele penitenciare: Deva, Jilava, Gherla. (Informaţii din fişa matricolă penală, A.D.G.P. Jilava)
  • Ioan Popa - n. 15 noiembrie 1899 în com. Teliuc reg. Hunedoara, fiul lui Ioan şi Maria. Ocupaţia părinţilor: miner-casnică (decedaţi). Studii: 6 clase primare. Apartenenţa politică în trecut: Mişcarea Legionară. Averea în trecut şi la data arestării: 79 ari pământ arabil, 1 casă. Starea civilă: căsătorit. În 1958 era pensionar şi domicilia în com. Teliuc. A fost arestat la 15 aprilie 1958 şi condamnat la muncă silnică pe viaţă pentru crimă de insurecţie armată (Art. 211, C.P.). Prin Decretul 5/1963 al Consiliului de Stat i se comută pedeapsa la 25 ani. A fost eliberat la 23 iunie 1964. A fost deţinut în următoarele penitenciare: Deva, Aiud. (Informaţii din fişa matricolă penală, A.D.G.P. Jilava)
  • Constantin Rugină - n. 17 mai 1925 în com. Gălăutaş raion Topliţa, regiunea Autonomă Maghiară, fiul lui Ioan şi Elena, agricultori. Studii 7 clase primare, 4 profesionale. Nu a avut apartenenţă politică. Nu a avut avere. În 1958 era instalator apă şi domicilia în Hunedoara. A fost arestat în 26.10.1958 şi condamnat la muncă silnică pe viaţă pentru crimă de uneltire contra ordinii sociale. Prin Decretul 5/1963 al Consiliului de Stat i s-a redus pedeapsa la 25 ani muncă silnică. A fost eliberat în 15 aprilie 1964. A fost deţinut în penitenciarele: Deva, Jilava, Gherla. (Informaţii din fişa matricolă penală, A.D.G.P. Jilava)
  • Iosif Scurtu - n. 25 septembrie 1885 în satul Boj raion Hunedoara, fiul lui Apostol şi Maria. Ocupaţia părinţilor: fermieri (decedaţi). Studii 4 clase primare. Nu a fost încadrat politic. Starea civilă: căsătorit, avea două fete. Originea socială: chiabur. Avere: 4 ha pământ. În trecut a fost pădurar, în 1958 era pensionar şi domicilia în satul Boj, raion Hunedoara. A fost arestat la 26 octombrie 1958 şi condamnat la temniţă grea pe viaţă pentru uneltire. Prin Decretul 5/1963 al Consiliului de Stat i s-a redus pedeapsa la 25 ani muncă silnică. A murit în 15 septembrie 1963 în închisoarea de la Gherla. Decesul a fost înregistrat la Sfatul Popular Gherla cu nr. 91/1963. A fost deţinut în următoarele penitenciare: Deva, Jilava, Gherla, Galaţi, Botoşani, Gherla. (Informaţii din fişa matricolă penală, A.D.G.P. Jilava)
  • Dumitru Stana - n. 9 noiembrie 1902 în Albeni, raion Glod, regiunea Craiova, fiul lui Nistor şi Salomia, agricultori. Studii: şcoala normală. În trecut fusese membru al Partidului Naţional Ţărănesc. Avere la data arestării 2,98 ha. Fost învăţător, în 1958 locuia în Hunedoara şi era angajat ca miner. A fost arestat şi condamnat la muncă silnică pe viaţă pentru crimă de insurecţie armată (art. 211). A fost deţinut în perioada 26 octombrie 1958 – 29 iulie 1964. A trecut prin penitenciarele: Deva, Jilava, Galaţi, Botoşani, Aiud. (Informaţii din fişa matricolă penală, A.D.G.P. Jilava).

[modifică] Note şi referinţe

  1. ^ După alte surse, se presupune că Gh. Brătianu a fost omorât în bătaie de un gardian. V. articolul consacrat: Gheorghe I. Brătianu.
  2. ^ Cicerone Ioniţoiu, Victimele terorii comuniste. Dicţionar A-B, Bucureşti, Maşina de Scris, 2000

[modifică] Legături externe

[modifică] Vezi şi

Adus de la http://ro.wikipedia.org/wiki/Victime_ale_regimului_comunist_din_Rom%C3%A2nia
Unelte personale
În alte limbi