Victime ale regimului comunist din România

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Un editor a propus înlocuirea titlului acestei pagini. S-a sugerat că este mai potrivit titlul Listă de victime ale regimului comunist din România

Crimele comunismului în România sunt studiate de două institute: Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului și Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului.

Aceste institute au publicat statistici cu persoanele executate (începând cu liderii guvernării antonesciene: Ion Antonescu, Mihai Antonescu, Gheorghe Alexianu) și cu persoanele decedate în arestul poliției, în faza de urmărire penală, ca urmare a maltratărilor în anchetă etc. Numărul victimelor regimului comunist, care cuptinde persoanele ucise in regimul penitenciarelor sau in arestul politiei, de pe teritoriul actual al României, fără a include teritorile cedate (Basarabia și Bucovina de Nord), se ridică la câteva mii.

Cuprins

Scurtă prezentare [modificare]

Prima victimă a regimului comunist, decedată în închisoare, a fost Mihai Cărare, arestat la 26 iunie 1945 și inculpat pentru „crime împotriva umanității”. Al doilea deces de acest fel a fost al lui Ștefan Gavat, arestat la 22 mai 1945 și acuzat de „crima de dezastru al țării” și condamnat la moarte prin sentința nr. 1/22.V.1945 emisă de Tribunalul poporului București. Pedeapsa i-a fost comutată la închisoare pe viață prin decretul nr. 1742/1945. A murit în timpul executării pedepsei.

Primele persoane condamnate la moarte și executate au fost cele din lotul Antonescu, inculpate ca criminali de război: Ion Antonescu, Mihai Antonescu, Gheorghe Alexianu și Constantin Z. Vasiliu.

Dintre cei decedați din „alte cauze”: Traian Brăileanu decedat în 1947 din cauza unui ulcer duodenal perforat, Aurel Vernichescu, decedat în 1949, Constantin Brătianu, Constantin Bușilă, Daniel Ciugureanu, generalul Nicolae Ciupercă, Gheorghe Cuza. Ultimul dintre cei condamnați la moarte și executați, în 1951, a fost magazionerul Ion Stancu. Prima femeie decedată în timpul executării pedepsei, în 1951, a fost Maria Borbély.

Mulți deținuți politici au murit si în coloniile de muncă forțată, între care Periprava, Delta Dunării. Formațiunea 0830 Periprava era așezată pe grindul Letea, la 30 de km de vărsarea brațului Chilia în Marea Neagră. Colonia a fost înființată ca unitate independentă la 1 iulie 1957 prin ordinul MAI nr. 2394. Anterior acestui an, colonia a funcționat ca punct de lucru și secție a penitenciarului Chilia Veche. La Periprava au fost deținuți între 1957-1964 condamnați de drept comun cu pedepse de până la 25 de ani, condamnați politici și unii internați administrativ. În august 1957, Periprava avea 2040 de deținuți, iar în mai 1959 1800. Între 1952-1965, la colonia Periprava au decedat oficial 116 persoane. Deținuții decedați erau îngropați noaptea în gropi comune săpate în partea de sud-est a cimitirului din satul omonim.

Partidul Comunist Român și acoliții acestuia au omorât, prin organele de represiune ale sistemului, potrivit lui Vladimir Tismăneanu, peste 500.000 de oameni nevinovați. [1]

Personalități cu statut de deținuți politici [modificare]

Lista este aranjată alfabetic după numele de familie al victimelor.

A [modificare]

B [modificare]

C [modificare]

D [modificare]

  • Grigore Dumitrescu, profesor de Drept Roman la Universitatea din București, fost guvernator al Băncii Naționale. Mort la Sighet.
  • Radu Dumitrescu-Gyr, poet, 20 de ani din viață petrecuți în închisoare. Poezia Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane (1958) i-a atras condamnarea la moarte, pedeapsă comutată după un an la muncă silnică pe viață.
  • Anton Durcovici, episcop catolic de Iași. Mort la Sighet.

E [modificare]

F [modificare]

G [modificare]

H [modificare]

I și Î [modificare]

  • Dumitru Iacob - n. 25 martie 1926, în Laz reg. Hunedoara, fiul lui Ghiorghe și Maria. Ocupația părinților: agricultori. Domiciliat în Hunedoara, str.O.M..Bloc nr. 22 ap.15. Studii: Facultatea de Tehnologie, în 1958 era angajat ca inginer. Nici în trecut nici la data arestării nu a avut avere. Starea civilă: căsătorit, are o fată. În trecut nu a fost încadrat politic, la data arestării era membru al Partidului Muncitoresc Român. A fost arestat în 26 octombrie 1958 și condamnat la 5 ani închisoare corecțională pentru uneltire contra ordinii sociale (art. 209 C.P.) A fost grațiat în 14 ianuarie 1963 în baza Decretului 5/1963. A fost deținut în penitenciarele: Deva (26.10.1958 - 07.07.1959), Jilava (07.07.1959 - 17.09.1959), Galați (17.09.1959 - 29.09.1959), Salcia (29.09.1959 - 10.01.1960), Aiud (10.01.1960 - 14.01.1963). (Informații din fișa matricolă penală, AANP Jilava).
  • Ion Ioanid, (n. 1926 - d. 2003), student la drept, apoi exmatriculat. Arestat în 1952, acuzat de spionaj și condamnat la 20 de ani muncă silnică. Eliberat în 1964. Autorul monumentalei monografii în cinci volume: Închisoarea noastră cea de toate zilele.
  • Dimitrie Iov (n. 1908 - d. 1959), directorul Teatrului Național din Iași
  • Ioan Isac - n. 2 februarie 1897 în comuna Zlaști, raion Hunedoara, fiul lui Iovică și Sânziana. Studii: 6 clase primare. Originea socială: chiabur. Nu a fost încadrat politic. În trecut a avut 13 ha, 1 casă, 1 moară, la data arestării (26.10.1958) avea 13 ha, 1 casă, 2 cai. În 1958 era agricultor și domicilia în com. Zlaști, nr 110, raion Hunedoara. A fost arestat și condamnat la temniță grea pe viață pentru crimă de uneltire contra ordinii sociale (art. 209 C.P.). A murit în 27 martie 1960 în închisoarea Gherla. A fost deținut în penitenciarele: Deva (26.10.1958 - 14.07.1959), Jilava (14.07.1959 - 16.07.1959), Gherla (16.07.1959 - 27.03.1960). (Informații din fișa matricolă penală, A.D.G.P. Jilava)
  • Victor Isac - n. 29 decembrie 1917 în comuna Zlaști raionul Hunedoara, fiul lui Simion și Galenia, agricultori. Studii: licențiat în filozofie, membru al Partidului Național Țărănesc. În 1958 era controlor ethnic, domicilia în Hunedoara, str. Nicolae Bălcescu, nr. 38, avea 0.54 ha pământ, era căsătorit și avea 2 băieți. Antecedente penale: a mai fost condamnat 5 ani pentru uneltire în 1945. A fost arestat 10 aprilie 1958 și condamnat la muncă silnică pe viață pentru uneltire contra ordinii sociale (art. 209 C.P.). Prin Decretul Lege 5/1963 i s-a redus pedeapsa la 25 ani. A fost eliberat în 31 iulie 1964. A fost deținut în următoarele penitenciare: Deva (10.04.1958 – 14.07.1959), Jilava (14.07.1959 - 17.09.1959), Galați (17.09.1959 - 2.11.1960), Botoșani (2.11.1960 - 11.03.1964), Aiud (11.03/1964 - 31.07.1964). (Informații din fișa matricolă penală, A.D.G.P. Jilava)

J [modificare]

  • Ion Jovin, medic, profesor la facultatea de medicină din București, arestat în 1948 pentru motivul de a fi fost medicul lui Iuliu Maniu.

L [modificare]

M [modificare]

  • Ion Macovei, fost director al CFR, fost ministru al Lucrărilor Publice și Comunicațiilor. Mort la Sighet.
  • Iuliu Maniu (n. 1873 - d. 1953), unul din cei mai importanți oameni de stat din istoria României, Președinte al Partidului Național-Țărănesc din România, fost prim-ministru, mort în închisoarea de la Sighet.
  • Mihail Manoilescu, fost ministru, fost rezident regal; mort în închisoarea din Sighet.
  • Ion Manolescu-Strunga, doctor în economie la Berlin, fost ministru al Industriei și Comerțului. Mort la Sighet.
  • Gheorghe Manu (n. 1903 - d. 1961), fizician, coordonator al mișcării naționale de rezistență (1945-1948), condamnat în „procesul grupului de complotiști, spioni și sabotori” la muncă silnică pe viață, mort în închisoarea de la Aiud.
  • Alexandru Marcu (n. 1894 - d. 1955), profesor universitar de limbă și cultură italiană, traducător din limba italiană, membru corespondent al Academiei Române, subsecretar de Stat în Ministerul Propagandei. Mort în închisoarea Văcărești.
  • Victor Valeriu Martinescu, (n. 1910 - d. 1994), scriitor român de avangardă. Ani grei de detenție (1947-1952, 1958-1964) și existență precară.
  • Nicolae Mărgineanu, profesor de Psihologie la Universitatea din Cluj. A fost condamnat în 1948 - pentru activitatea în Asociația Româno-Americană - la 25 de ani închisoare pentru „crima de înaltă trădare”. A fost eliberat după 16 ani de detenție.
  • Hieronymus Menges, (n. 9 mai 1910 Karamurat, Dobrogea - d. 20 aprilie 2002 Bremen, Germania) a fost un preot romano-catolic din România, doctor în teologie și profesor la Institutul catolic din București.
  • Tiberiu Moșoiu, doctor în drept la Bruxelles, profesor de drept roman la Universitatea din Cluj, guvernator al Băncii Naționale. Mort la Sighet.
  • Dumitru Munteanu-Râmnic, profesor de istorie, fost deputat și senator. Mort la Sighet.

N [modificare]

O [modificare]

P [modificare]

  • Augustin Pacha (n. 1870 - d. 1954), episcop romano-catolic de Timișoara, condamnat la 18 ani de închisoare în procesul „spionilor Vaticanului” din 1951. A murit după eliberare, în 1954.
  • Constantin Pantazi (n. 1888 - d. 1958), general, fost ministru al Apărării, condamnat la moarte în 1946, i se comută pedeapsa la închisoare pe viață. Mort în închisoare în 1958.
  • Șerban Papacostea, deținut în închisoarea din Sighet.
  • Ion Pantazi, ofițer activ, fiul generalului Constantin Pantazi, a fost arestat în 1946, a executat 16 ani de închisoare la Aiud, Gherla etc.
  • Nicolae Păiș, contraamiral, șef de Stat Major la Marină. Mort la Sighet.
  • Constantin Titel Petrescu (d. 1957), lider al Partidului Social-Democrat din România, s-a opus fuziunii cu partidul comunist. Arestat la 6 mai 1948. Deținut la Jilava și Sighet, eliberat după șapte ani, în 1955. Deces doi ani mai târziu.
  • Ion Petrovici (n. 1882), filosof, profesor universitar, fost Ministru al Educației Naționale. A fost închis timp de 20 de ani în închisoarea din Sighet.
  • Dinu Pillat, fiul poetului Ion Pillat, el însuși poet. Condamnat la 25 de ani muncă silnică pentru pretinsă conspirație împotriva statului. A ispășit cea mai mare parte din pedeapsă în închisoarea din Gherla.
  • Virgil Potârcă, licențiat în Drept la Paris, fost ministru de Justiție (1932). Mort în închisoarea din Sighet.

R [modificare]

  • Mihail I. Racoviță, general de corp de armată, fost ministru al Apărării Naționale. Mort în închisoarea din Sighet.
  • Ion Rășcanu, general de corp de armată, comandant de brigadă în lupta de la Mărășești, fost primar al orașului București (1942-1944). A murit în închisoarea din Sighet.
  • Victor Roșca, (n. 1926), inginer; a fost deținut politic între 1948 - 1951 și între 1959 - 1963.
  • Hans Otto Roth, doctor în drept, jurnalist, deputat în parlament (1919-1938). A fost arestat în 1948 și 1952. A murit în 1953 în închisoarea pentru deținuți politici din Ghencea, București.

S [modificare]

  • Barbu Slătineanu, etnograf; în locuința lui se adunau intelectuali care citeau din publicații interzise. Mort după câteva zile în detenție, fiind grav bolnav de diabet și dependent de injecția zilnică de insulină.
  • Nicolae Steinhardt, (n. 1912 - d. 1989), doctor în drept, scriitor. În 1958 refuză să depună mărturie împotriva lui Constantin Noica la procesul înscenat acestuia. Este el însuși condamnat la 13 ani muncă silnică.
  • Vladimir Streinu (n. 1902 - d. 1970), scriitor și critic literar, a făcut parte din grupul de lectură din casa Slătineanu. A fost deținut între 1959 și 1962 în închisoarea de la Gherla.
  • Ioan Suciu, episcop greco-catolic de Oradea, administrator apostolic al Mitropoliei din Blaj. În urma refuzului de a trece la BOR, a fost încarcerat în închisoarea Sighet, unde a murit.

T și Ț [modificare]

  • Gheorghe Tașcă, doctor în Economie la Paris, profesor la Academia Comercială din București, fost ministru al Industriei și Comerțului (1932). Mort la Sighet.
  • Constant Tonegaru (n. 1919 - d. 1952), poet, este arestat în 1947 și torturat în beciurile Securității. Moare prematur la scurt timp după ieșirea din închisoare.
  • Petre Țuțea (n. 1902-d. 1991), economist și filosof, deținut politic timp de 13 ani.

U [modificare]

  • Gheorghe Ursu (n. 1 iulie 1926, Soroca, Basarabia - d. 17 noiembrie 1985, torturat la Calea Rahovei, București) a fost un inginer de construcții, poet, scriitor și disident. A fost arestat în urma denunțului unei colege de serviciu, care a intrat în posesia jurnalului său intim, jurnal confiscat ulterior de Securitate. A murit din cauza bătăilor primite în timpul detenției.

V [modificare]




  • Lazăr Lobonț - n. 8 aprilie 1913 în Ghelari raionul Hunedoara, fiul lui Nicolae și Carolina. Ocupația părinților: muncitori (decedați). Studii: 3 clase profesională. Apartenența politică în trecut: Mișcarea Legionară. Avere: 1,25 ari. Originea socială: muncitor. În 1958 lucra ca muncitor turnător și domicilia în Ghelari. Starea civilă: căsătorit, 2 băieți și o fată. A fost arestat în 23 iunie 1958 și condamnat la muncă silnică pe viață pentru insurectie armată. În baza Decretului 5/1963 i se comută pedeapsa la 25 ani. A fost eliberat în 18 aprilie 1964. A fost deținut în următoarele penitenciare: Deva, Gherla (27.03.1959 - 10.09.1959), Aiud (10.09.1959 - 18.04.1964). (Informații din fișa matricolă penală, AANP Jilava)
  • Cornel Lupu - n. 29 august 1925 în Orăștie regiunea Hunedoara, fiul lui Gheorghe și Sofia. Ocupația părinților agricultori (decedați). Studii: 4 clase liceu. Apartenența politică în trecut: neîncadrat politic. Nu avea avere. Originea socială: mic burghez. Starea civilă: căsătorit, un fiu și o fată. În 1958 era angajat ca impiegat și domicilia în Orăștie. A fost arestat la 26 octombrie 1958 și condamnat la muncă silnică pe viață pentru „insurecție armată”. Prin Decretul 5/1963 i s-a redus pedeapsa la 25 ani muncă silnică. A fost eliberat în 24 iunie 1964. A fost deținut în următoarele penitenciare: Deva, Jilava (14.07.1959 - 16.07.1959), Gherla (16.07.1959 - 24.06.1964). (Informații din fișa matricolă penală, AANP Jilava)
  • Petru Lupu - n. 31 ianuarie 1911 în comuna Geoagiu raion Orăștie, regiunea Hunedoara, fiul lui Dimian și Rodica, agricultori. Studii 6 clase primare, 3 de ucenic. Apartenența politică în trecut: Mișcarea Legionară. Avere: 1 casă. Originea socială: țăran mijlocaș. În 1958 era angajat ca instalator și domicilia în Orăștie, str. Victor Babeș. nr. 11. Starea civilă: căsătorit. A fost arestat în 24 iunie 1958 și condamnat la muncă silnică pe viață pentru crimă de insurecție armată. Prin Decretul 5/1963 i se comută pedeapsa la 25 ani. A fost eliberat în 25 iunie 1964. A fost deținut în următoarele penitenciare: Deva (24.06.1958 - 27.03.1959), Gherla (27.03.1959 – 10.09.1959), Aiud (10.09.1959 - 25.06.1964). (Informații din fișa matricolă penală, AANP Jilava)
  • Gheorghe Marina - n. 25 ianuarie 1902 în com. Băița raionul Brad, reg. Hunedoara, fiul lui Gheorghe și Floarea, muncitori. Studii: 5 clase primare. Avere: 2,2 ha. Originea socială: muncitor. În trecut tăbăcar, în 1958 fochist, locuia în Orăștie. A fost arestat în 26 octombrie 1958 și condamnat la muncă silnică pe viață pentru crimă de insurecție armată. Prin Decretul 5/1963 i s-a redus pedeapsa la 25 ani muncă silnică. A fost eliberat în 16 aprilie 1964. A fost deținut în următoarele penitenciare: Deva, Jilava, Gherla, Galați, Botoșani, Gherla. (Informații din fișa matricolă penală, AANP Jilava)
  • Ioan Nistor - n. 20 mai 1910 în comuna Romos raion Orăștie, regiunea Hunedoara, fiul lui Ioan și Elisabeta, agricultori. Studii: Școala de Arte și Meserii. Apartenența politică în trecut: Mișcarea Legionară. Nu a avut avere în trecut. Starea civilă: căsătorit, are un băiat și o fată. În trecut a lucrat ca maistru, în 1958 lucra ca muncitor și domicilia în Hunedoara, str. V. Roaită, nr. 36. A fost arestat în 21 aprilie 1958 și condamnat pentru uneltire contra ordinii sociale, crimă de moarte, insurecție armată. La rubrica „data eliberării” apare data de 16 ianuarie 1959, probabil data la care a fost executat. A fost deținut în penitenciarele Deva (21.04.1958 - 28.11.1958), Gherla (28.11.1958 - 16.01.1959). (Informații din fișa matricolă penală, A.D.G.P. Jilava)
  • Ioachim Păcurar - n. 4 septembrie 1903 în Zlaști raion Hunedoara, fiul lui Nicolae și Ana. Ocupația părinților agricultori. Studii 6 clase primare. Fără apartenență politică. Originea socială: țăran mijlocaș. Ocupația și locul de muncă: în trecut agricultor. Averea în trecut și la data arestării: 5,70 ari. Starea civilă: căsătorit, are o fată. În 1958 lucra ca acar și domicilia în Zlaști, nr. 104. A fost arestat la 26 octombrie 1958 și condamnat la muncă silnică pe viață pentru crimă de insurecție armată (Art. 211, C.P.). Prin Decretul 5/1963 i s-a redus pedeapsa la 25 ani muncă silnică. A fost eliberat în 16 aprilie 1964. A fost deținut în următoarele penitenciare: Deva, Jilava, Gherla. (Informații din fișa matricolă penală, A.D.G.P. Jilava)
  • Ioan Popa - n. 15 noiembrie 1899 în com. Teliuc reg. Hunedoara, fiul lui Ioan și Maria. Ocupația părinților: miner-casnică (decedați). Studii: 6 clase primare. Apartenența politică în trecut: Mișcarea Legionară. Averea în trecut și la data arestării: 79 ari pământ arabil, 1 casă. Starea civilă: căsătorit. În 1958 era pensionar și domicilia în com. Teliuc. A fost arestat la 15 aprilie 1958 și condamnat la muncă silnică pe viață pentru crimă de insurecție armată (Art. 211, C.P.). Prin Decretul 5/1963 al Consiliului de Stat i se comută pedeapsa la 25 ani. A fost eliberat la 23 iunie 1964. A fost deținut în următoarele penitenciare: Deva, Aiud. (Informații din fișa matricolă penală, A.D.G.P. Jilava)
  • Constantin Rugină - n. 17 mai 1925 în com. Gălăutaș raion Toplița, regiunea Autonomă Maghiară, fiul lui Ioan și Elena, agricultori. Studii 7 clase primare, 4 profesionale. Nu a avut apartenență politică. Nu a avut avere. În 1958 era instalator apă și domicilia în Hunedoara. A fost arestat în 26.10.1958 și condamnat la muncă silnică pe viață pentru crimă de uneltire contra ordinii sociale. Prin Decretul 5/1963 al Consiliului de Stat i s-a redus pedeapsa la 25 ani muncă silnică. A fost eliberat în 15 aprilie 1964. A fost deținut în penitenciarele: Deva, Jilava, Gherla. (Informații din fișa matricolă penală, A.D.G.P. Jilava)
  • Iosif Scurtu - n. 25 septembrie 1885 în satul Boj raion Hunedoara, fiul lui Apostol și Maria. Ocupația părinților: fermieri (decedați). Studii 4 clase primare. Nu a fost încadrat politic. Starea civilă: căsătorit, avea două fete. Originea socială: chiabur. Avere: 4 ha pământ. În trecut a fost pădurar, în 1958 era pensionar și domicilia în satul Boj, raion Hunedoara. A fost arestat la 26 octombrie 1958 și condamnat la temniță grea pe viață pentru uneltire. Prin Decretul 5/1963 al Consiliului de Stat i s-a redus pedeapsa la 25 ani muncă silnică. A murit în 15 septembrie 1963 în închisoarea de la Gherla. Decesul a fost înregistrat la Sfatul Popular Gherla cu nr. 91/1963. A fost deținut în următoarele penitenciare: Deva, Jilava, Gherla, Galați, Botoșani, Gherla. (Informații din fișa matricolă penală, A.D.G.P. Jilava)
  • Dumitru Stana - n. 9 noiembrie 1902 în Albeni, raion Glod, regiunea Craiova, fiul lui Nistor și Salomia, agricultori. Studii: școala normală. În trecut fusese membru al Partidului Național Țărănesc. Avere la data arestării 2,98 ha. Fost învățător, în 1958 locuia în Hunedoara și era angajat ca miner. A fost arestat și condamnat la muncă silnică pe viață pentru crimă de insurecție armată (art. 211). A fost deținut în perioada 26 octombrie 1958 – 29 iulie 1964. A trecut prin penitenciarele: Deva, Jilava, Galați, Botoșani, Aiud. (Informații din fișa matricolă penală, A.D.G.P. Jilava).


Alții [modificare]

Vezi și [modificare]

Note [modificare]

  1. ^ Cicerone Ionițoiu, Victimele terorii comuniste. Dicționar A-B, București, Mașina de Scris, 2000
  2. ^ După alte surse, se presupune că Gh. Brătianu a fost omorât în bătaie de un gardian. V. articolul consacrat: Gheorghe I. Brătianu.
  3. ^ Brașov: Nicolae Purcărea a petrecut 20 de ani în închisorile comuniste, 27 octombrie 2009, Adevărul, accesat la 4 aprilie 2013
  4. ^ Mărturii din temnițele iadului: "Ne puneau să mâncăm fecale, dormeam pe jos, ne băteau la tălpi până leșinam", 9 ianuarie 2011, Adevărul, accesat la 4 aprilie 2013
  5. ^ Exclusiv/ Drama unui fost deținut politic: "A fost ca la Auschwitz, doar că nu ne-au gazat", 4 mai 2010, Adevărul, accesat la 4 aprilie 2013
  6. ^ Ororile comunismului: Drama lui Petrea Munteanu, omul care a fost torturat în aceeași celulă cu Radu Gyr și Corneliu Coposu, 28 aprilie 2011, Adevărul, accesat la 4 aprilie 2013
  7. ^ Listica Portase: „Comuniștii mi‑au sacrificat tinerețea și sănătatea“, 22 mai 2011, Adevărul, accesat la 4 aprilie 2013
  8. ^ Mărturiile unei femei închise în temnițele iadului la Jilava:„Am fost pedepsită cu izolarea severă la Celula Neagră. Șobolanii mi-au făcut răni pe tot corpul”, 17 mai 2011, Adevărul, accesat la 4 aprilie 2013

Bibliografie [modificare]

  • „Preoția în spațiul concentraționar / Infernul comunist sau drumul spre fericire”, Camelia Pop, 2009 - lansarea
  • „Închisoarea noastră cea de toate zilele”, Ion Ioanid, Editura Albatros, 1991

Legături externe [modificare]

Edit-clear.svg
 v • d • e 
 Cel puțin o parte dintre legăturile externe nu îndeplinesc condițiile de includere.
Trebuie șterse legăturile nerelevante, excedentare, inaccesibile, sau care nu pot fi considerate surse de încredere.
Adus de la http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Victime_ale_regimului_comunist_din_România&oldid=7805195