Vişeu de Sus

**Vişeu de Sus**
	[[Imagine:{{{imagine}}}\|300px]]
stemă	amplasare
Amplasare	47°43′N 24°25′E
Ţară	Romania
Judeţ	Maramureş
Atestare documentară	{{{an}}}
Populaţie ([[Recensământul populaţiei din {{{recensământ}}} (Romania)\|{{{recensământ}}}]])	16.887
Suprafaţă	443,06 km²
Densitatea populaţiei	38 loc./km²
Altitudinea medie	m n.m.
Localităţi; componente	Vişeu de Mijloc
Primar	Vasile Ciolpan (PNL)
Sit web	ro Primăria Vişeu
[[Imagine:\|200px\|Poziţia oraşului Vişeu de Sus în cadrul regiunii]]
	Poziţia oraşului în cadrul regiunii
[[Imagine:{{{harta oraşului}}}\|200px\|Harta administrativă a oraşului Vişeu de Sus]]
	Harta administrativă a oraşului

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare

Oraşul Vişeu de Sus

Vişeu de Sus (în maghiară Felsővisó, în germană Oberwischau) este un oraş din judeţul Maramureş, Transilvania, România. Are o populaţie de 16.887 locuitori.

[modifică] Istorie

În 1365 - februarie, 2 - prima menţiune documentară sub forma „ambele Vişae" (Vişeu de Jos şi Vişeu de Mijloc) sunt dăruite de regele Ludovic I al Ungariei voievodului maramureşean Balk (conform „Diplome maramureşene din sec. XIV-XV" de Ioan Mihaly de Apşa, 1900). În 1385 - într-o diplomă menţionată de Ioan Mihaly de Apşa apare pentru prima data numele Vişeu de Sus.

[modifică] Amplasare

Oraşul este situat în estul judeţului Maramureş, în sud-estul Depresiunii Maramureşului, între râurile Vişeu şi Vaser, de o parte şi de alta a acestora şi a afluenţilor care pătrund adânc între coastele dealurilor şi munţilor, la 30 km de Pietrosul Rodnei (2.305 m) şi 40 km de Vf. Pop Ivan (1.937 m) din Munţii Maramureşului.

Limite geografice: N - Ucraina, S - comuna Săcel, E - comuna Moisei, V - comunele Vişeu de Jos şi Poienile de sub Munte.

Oraşul Vişeu de Sus, depresiune îngustă, aşezat în zona de trecere de la munţii de origine vulcanică şi sedimentate cutate ai Ţiblesului la cei de încreţire ai Maramureşului şi Rodnei, formaţi din şisturi cristaline. Izvoarele de ape minerale existente chiar în oraş evidenţiază o fostă activitate vulcanică, iar zăcămintele bogate în polimetale de pe Valea Vaserului sunt mărturie a unor vechi erupţii vulcanice.

Culoarul Vişeului, principala axă de circulaţie maramureşeană, este mărginit la E de treapta unor munţi de fliş de mică înălţime (1.100-1.200 m) care formează bordura marilor înălţimi ale Munţilor Maramureşului care depăsesc 1.900m (Pop Ivan, Farcău, Mihăilescu). La V culoarul este delimitat de culmea Vişeului alungită între Vişeu şi Iza, alcătuită din formaţiuni ale flişului paleogen cutat, dar de mică altitudine (600-700 m). Aproape de vărsarea Vişeului în Tisa, valea se îngustează în defileu. Cele două râuri au terase foarte dezvoltate: 1-terasa parc, între râuri unde este aşezat oraşul; 2-terasa poduri, pe dreapta: 35 m înălţime faţă de nivelul râurilor, se continuă până în Vişeu de Jos; 3-terasa Arşiţa, pe stânga, mai înaltă.

[modifică] Reţeaua hidrografică

Râul Vişeu izvorăşte din Munţii Rodnei, sub pasul Prislop, la 1409 m altitudine. Se formează din izvoarele şi pârâurile Vişeuţ, Fântâna şi Cisla. Are 77 km lungime şi se varsă în Tisa la 330 m altitudine în localitatea Valea Vişeului.
Râul Vaser izvorăşte din Munţii Maramureşului; se formează din izvorul Boului şi izvorul Munceii Albi. Are 62 km lungime şi este cel mai important afluent al Vişeului, având un debit mai mare decât acesta.

[modifică] Demografie

La recensământul din 2002 au fost înregistraţi 16.879 locuitori din care români 14.878, germani 1.114, maghiari 530, ucrainieni 274 şi 1 rus-lipovean, 2 polonezi, 2 italieni şi 1 armean.

Principalele confesiuni cuprind 14.102 ortodocşi, romano-catolici 1.884, greco-catolici 605, adventişti de ziua a şaptea 56, reformaţi 76, penticostali 42, creştini după Evangelie 40 şi baptişti 33.

Evoluţia populaţiei la recensăminte:

[modifică] Turism

[modifică] Valea Vaserului şi Vişeu de Sus

Aflată în partea estică a oraşului Vişeu de Sus, valea Vaserului are o lungime de circa 40 km. Prin vale circulă pufăind din greu, cu maxim 30 km/h, ultima „mocăniţă” din România, şi una dintre ultimele din Europa. Pe vale, unde singurul acces este bătrâna maşină cu aburi care îşi toarnă nisip pe „cale” şi care trebuie să-şi ia avânt chiar şi pentru urcuşurile uşoare, circulă mai tot timpul forestierii şi, mai nou, grupuri de turişti dornici de o experienţă inedită. Pentru turişti se folosesc trenuri speciale.

Drezina

Mocăniţa

[modifică] Potenţialul natural şi antropic al Vişeului

Izvoarele de ape minerale existente chiar în oraş evidenţează o fostă activitate vulcanică, iar zăcămintele bogate în polimetale de pe valea Vaserului sunt mărturie a unor vechi erupţii vulcanice.

Culoarele Vişeului sunt principala axă de circulaţie maramureşeană, fiind mărginită la est de treapta unor munţi de mică înălţime, care formează bordura marilor înălţimi ale Munţilor Maramureşului. La est culoarul este dominat de culmea Vişeului, iar în apropiere de vărsarea Vişeului în Tisa, valea se

îngustează în defileu.

Un obiectiv natural de mare valoare îl reprezintă Valea Vaserului, care izvorăşte din Muntele Ignătescu. Aceasta are un mare potenţial oferind componentele esenţiale ale ambianţei umane: peisaj, pământ, aer, apă, dar mai ales omenie.

Oraşul are o poziţie geografică situată la limita unor zone de interes turistic şi intersecţia unor trasee şi circuite turistice. Pe Valea Vaserului există turism încă de la începutul secolului XX. Importantă pentru Valea Vaserului este mocăniţa, trenul cu aburi, care duce până la staţia Cozia.

Linia ferată pe ecartament îngust (760 mm) a fost construită între anii 1930—1933. Lungimea căii ferate este de 56 kilometri. Locomotivele, model „Reşiţa”, sunt fabricate în anii ‘50.

Cea mai înaltă altitudine a liniei ferate este în zona Comanu 1.100 m, plecarea din Vişeu de Sus fiind la altitudinea de 600 m. Greutatea locomotivei este de 24.8 tone cu combustibil, iar goală de 20 tone.

Trenul încă circulă în scopuri industriale, pentru exploatarea lemnului şi în scopuri turistice. Vagoanele pentru turişti pot fi vagoane terasă sau vagoane de clasă. Există şi vagoane pentru materiale, platforme şi lemn.

Calea ferată traversează o zonă împădurită, şi este o cale ferată de ecartament îngust (760 mm), ce oferă pasionaţilor de excursii feroviare peisaje deosebite pe un parcurs de aproximativ 60 km. Aici „bătrâna mocăniţă” duce cu greu vagoanele în inima pădurii patinând şi aruncând scântei. Sunt necesare două opriri pentru alimentarea cu apă şi chiar „tenderul” improvizat - vagonetul cu buşteni pentru foc - trebuie completat.

[modifică] Monumente pe Valea Vaserului

În anul 1909 pe Valea Vaserului la Făina se ridică o capelă şi tot acum sunt terminate două cabane la Staţiunea Şuligu. Pe valea Vaserului se poate practica vânătoarea. Se poate vâna în funcţie de sezonul de vânătoare: 1 septembrie şi 15 decembrie sezonul de cerbi, pentru mistreţi între 1 august şi 15 februarie, pentru urs trebuie aprobare specială, iar pentru cocoşul de munte 1 aprilie- 15 mai, pentru alte animale.

[modifică] Valea Vinului

Valea Vinului este un loc de agrement foarte apreciat, aici aflându-se şi un izvor de apă minerală (numit de localnici „borcut”).

Spre Valea Vinului

[modifică] Potenţialul turistic antropic al zonei Vişeu de Sus

Este reprezentat de bisericile de lemn şi de arhitectura gotică a bisericilor construite după 1835. Biserici şi mănăstiri precum: biserica ortodoxă, fostă greco-catolică, construită între anii 1832-1844, ctitoria preoţilor Vasile Roşca şi Simeon Pop, biserica ortodoxă din 1832, biserica romano-catolică construită între anii 1912-1918 cu hramul „Ioachim şi Ana” - ctitor preot Schiller Carol, arhitect italianul Maretti Augustino.

Mănăstirea de pe Valea Scradei. Pe hotarul ei a fost o mănăstire, biserica veche a fost adusă în anul 1762 în sat. În fiecare an, pe data de 8 septembrie se obişnuieşte să se meargă în pelerinaj.

Mai sunt de menţionat biserica ortodoxă construită între anii 1933-1937, ctitor preot Sebastian Sârcu, biserica ortodoxă din centrul oraşului şi biserica de lemn din curtea spitalului orăşănesc.

Alte obiective însemnate sunt cimitirul evreiesc şi cartierul germanilor numit Ţâpţărai (Zipserai).

[modifică] Spaţiul construit

In zona centrală a oraşului au mai rămas clădiri construite la sfârşitul secolul al XIX-lea, adevărate monumente arhitectonice precum: casa marelui proprietar şi primpretor din plasa Vişeu, Pop Şimon (azi Primăria oraşului), vechea clădire care a funcţionat peste 30 de ani ca spital, clădirea numită «Irina» şi casa primpretorului Faust Sălăgeanu.

Dintre biserici amintim: fosta biserica greco-catolică, azi ortodoxă (1832-1844), biserica romano-catolică (1912-1918), biserica ortodoxă din centru (1933-1937), biserica nouă de lemn, ortodoxă, de la Spitalul Orăşenesc şi biserica de lemn greco-catolică.

[modifică] Dotări de agrement şi sport

Există un stadion de fotbal pe strada Bogdan-Vodă unde se întrunesc echipe de fotbal locale şi din oraşele sau satele învecinate. Liceul Bogdan-Vodă din Vişeu de Sus are în curte o sală de sport unde se pot practică diverse sporturi precum: mini-fotbal, handbal, tenis, baschet, tenis de masă, gimnastică. O sală modernă şi nou amenajată există la Borşa. Există un teren de sport la Grădiniţa nr.1, de asemenea în curţile şcolilor generale. Atletism se poate practica în parcul din oraş. În curtea spitalului orăşenesc există un teren de tenis pe care se poate juca fără nici o taxă, doar trebuie adus un fileu şi rachete proprii.

Se pot aborda şi o serie de sporturi mai extreme în zona aceasta:

Motocross
Off-road
Zbor cu parapanta
Ciclism
Schi
Echitaţie

[modifică] Unităţi de cazare

În Vişeu de Sus există două hoteluri importante: Bradu (în centrul oraşului) şi un hotel de două stele: Gabriela (amplasat la ieşirea din oraş spre Moisei).

[modifică] Transport

Cel mai apropiat aeroport de Vişeu de Sus este cel de la Baia Mare, cel mai apropiat aeroport internaţional fiind cel de la Cluj-Napoca. Oraşul este legat de Baia Mare, reşedinţa judeţului, prin DN18 care face legătura între Baia-Mare şi Iacobeni (între Judeţul Maramureş şi judeţul Suceava), iar DN17C face legătura cu Năsăud-Săcel-Moisei.

Mai există încă o cale de acces din Baia Mare către Vişeu de Sus, şi anume prin oraşul Cavnic, apoi prin Budeşti, Călineşti şi pe Valea Izei, trecând prin localitatea Bârsana, apoi din comuna Bogdan Vodă se poate trece peste dealul din Bocicoel de unde se ajunge în Vişeu de Jos, iar de acolo, foarte aproape este oraşul Vişeu de Sus.

Vişeu de sus este legat de Moldova prin pasul Prislop; cu Transilvania prin pasul Şetref; cu Baia-Mare prin Sighetu Marmaţiei.

Distanţele dintre Vişeu de Sus şi celelalte oraşe:

Între Vişeu de Sus şi Sighetu Marmaţiei: 60 km
Între Vişeu de Sus şi Baia Mare: 120 km
Între Vişeu de Sus şi Borşa: 36 km
Între Vişeu de Sus şi Satu-Mare: 189 km
Între Vişeu de Sus şi Cluj-Napoca: 170 km
Între Vişeu de Sus şi Vatra-Dornei: 94 km
Între Vişeu de Sus şi Gura-Humorului: 142 km
Între Vişeu de Sus şi Suceava: 166 km

Mai există drumuri judeţene care leagă mici localităţi sau sate.

Feroviar se poate doar prin gara CFR de la Vişeu de Jos, de aici spre direcţia Sighetu-Marmaţiei. Din Salva există legături pe calea ferată spre marile oraşe precum: Cluj-Napoca, Târgu Mureş, Bucureşti, Timişoara, Iaşi.

[modifică] Telecomunicaţii

Oraşul este conectat la reţeua fixă Romtelecom, în jur de 6000 de abonaţi, însă se continuă extinderea.^{[necesită citare]} Există mai multe reţele de telefonie mobilă: Orange, Vodafone, Cosmote, Zapp. Aproape fiecare reţea are un magazin de telefonie mobilă. Există un internet-café, în trecut erau mai multe. Conectarea la internet se face prin intermediul a diverse firme particulare. Centrul este conectat prin magistrala oferită de televiziunea prin cablu. Televiziune de cablu local are acoperire în circa 40% din oraş, ocazional prezintă evenimente locale si este conectată la televiziunea AXA tv din Baia-Mare. În oraş există o bibliotecă orăşenească şi 9 biblioteci şcolare, o fundaţie de dezvoltare locală: Pro Vişeu şi agenţii de turism ca: Ecotours, Vasertour.

[modifică] Etnografie

Vişeu de Sus face parte din regiunea etnografică Maramureş, regiune cunoscută pentru porţile de lemn, bisericile de lemn, portul popular, tradiţie şi folclor.

În Vişeu există un Muzeu De Istorie şi Etnografie, unde sunt expuse variate valori istorice, culturale, de port din zona Vişeu de Sus. Un eveniment important îl reprezintă Hora la Prislop, organizată în fiecare an, în luna august, la pasul Prislop.

În zonă se mai poate vizita:

Complexul ţărănesc de la Ieud - cuprinde moară, piuă, vâltoare, război de ţesut

Atelierul de ceramică

Încercaţi şi dumneavoastră să realizaţi un vas din lut……

Ateliere de ţesătorie

Veţi vedea cum se obţine pânză pendru diferite articole de îmbrăcăminte şi nu numai.

Atelierul meşterului popular Tulean Gheorghe

Tradiţia lemnului este vie în Maramureş.

Atelierul de prelucrat piei, meşterul Skurka Iosif
Atelierul meşterului de obiecte religioase ortodoxe ucrainiene Beucă Ştefan.

[modifică] Imagini din Vişeu de Sus

[modifică] Bibliografie

Între râuri - Ghid turistic şi monografic despre Vişeu de Sus - ( 2001), editată de Fundaţia Pro-Vişeu, editura Fundaţia Culturală Zestrea, Sighetu-Marmaţiei

[modifică] Legături externe

Oraşe în Judeţul Maramureş