Veneția de Jos, Brașov

Veneția de Jos
—  Sat  —
Veneția de Jos Localizarea satului pe harta României
Veneția de Jos Localizarea satului pe harta județului Brașov
Coordonate: 45°52′31″N 25°12′46″E
Țară	România
Județ	Brașov
Comună	Părău
Atestare documentară
Populație (2002)
- Total	736 locuitori
Fus orar	EET
- Ora de vară (DST)	EEST (UTC+3)
Cod poștal	507157
Prefix telefonic	+40 x59
Veneția de Jos în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73 (Click pentru imagine interactivă)

Veneția de Jos, mai demult Venetia de Jos (în maghiară Alsóvenice, în germană Untervenitze; Unter-Wenitze; Unter-Venedig) este o localitate în comuna Părău, județul Brașov, Transilvania, România.

Originea denumirii localității

Numele satului Veneția de Jos este legat de Râul Venecioara, în albia căruia se găsesc pietre vineții, sau ar avea origine slavă, desemnând un teren mlăștinos. Unii localnici sunt ferm convinși că numele satului l-a dat însă împărăteasa Maria Terezia, lucru care nu poate fi susținut, cunoscându-se vechimea primei atestări documentare. Fiind zonă de graniță, administrația imperială a decis ca locul să fie dens populat.

Istoria Veneției

Veneția de Jos a fost atestată documentar încă din anul 1235.

În anul 1733 episcopul greco-catolic Inocențiu Micu-Klein a dispus organizarea unui recensământ (unei conscripțiuni) în Ardeal. La acea dată Veneția de Jos era sediul unui protopopiat greco-catolic: Archidiaconatus Venecziensis. Protopop (Archidiaconus) greco-catolic era Ionás (Ionaș); la Veneția de Jos (Alsó-Venecze) mai erau recenzați încă doi preoți, ambi uniți: Sztoika și Opra (Stoica și Oprea, desigur). În localitatea Veneția de Jos a anului 1733, existau o biserică (unită) și o casă parohială (Domus parochialis). De pe fânețele parohiei se strângeau 4 care de fân (Foeneta Currum: 4). La Veneția de Jos erau recenzate 100 de familii, cu alte cuvinte, circa 500 de locuitori. Numele localității și al preoților erau notate în limba maghiară sau în românește, cu ortografie maghiară, întrucât rezultatele conscripțiunii urmau să fie înaintate unei comisii formate din neromâni, în majoritate maghiari..

Veneția de Jos a fost centru de comună până în 1947, dar, întrucât în timpul alegerilor din 1946, a avut loc o mare revoltă a sătenilor, deoarece oamenii nu erau multumiți de felul în care se vota, drept pedeapsă, după multe arestări ordonate de către comuniști, s-a dispus mutarea Primăriei în satul Părău, unde este și astăzi.

Varia

Veneția de Jos este și locul natal al Lidiei Jiga, dresoarea de lei, tigri și pantere. Îmblânzitoarea de feline a murit în 1970 la Harkov, Uniunea Sovietică, fiind sfâșiată și mâncată de lei.

Sătenii nu cred nici acum varianta oficială și susțin că moartea ei este în continuare învăluită în mister. Asta pentru că atunci când a fost adus în țară, sicriul nu a fost niciodată deschis.

Personalități

• Emil Pușcariu (cunoscut și ca Emil Ion Cavaler de Pușcariu) (8 martie 1859, d. 3 octombrie 1928, Iași), medic și om de știință român, profesor la Facultatea de Medicină din Iași; a înființat în 1891 cel de al patrulea Institut Antirabic din lume, după cele înființate de Louis Pasteur la Paris, M.N. Gamaleia la Odessa și Victor Babeș la București.
• Lidia Jiga (n. 1932, d. 1970), dresoare de lei, tigri și pantere, angajată a Circului de Stat din București.

Surse bibliografice

• Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728 - 1751), Blaj, 1900, pp. 303, 408.

Legături externe

• Articol din Evenimentul Zilei, despre Veneția de Jos și Veneția (Italia)
• Dicționar de localități din Transilvania
• ro Anuarul „Socec” al României Mari (1924 - 1925) online, în Biblioteca Congresului Statelor Unite ale Americii