Veneţia de Jos, Braşov
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Veneţia de Jos | |
| — Sat — | |
| Ţară |  România |
|---|---|
| Judeţ | Braşov |
| Comună | Părău |
| Prima atestare | |
| Cod poştal | 507157 |
| Localnici | |
Veneţia de Jos, mai demult Venetia de Jos (în maghiară Alsóvenice, în germană Untervenitze; Unter-Wenitze; Unter-Venedig) este o localitate în comuna Părău, judeţul Braşov, Transilvania, România.
Cuprins |
[modifică] Originea denumirii localităţii
Numele satului Veneţia de Jos este legat de Râul Venecioara, în albia căruia se găsesc pietre vineţii, sau ar avea origine slavă, desemnând un teren mlăştinos. Unii localnici sunt ferm convinşi că numele satului l-a dat însă împărăteasa Maria Terezia, lucru care nu poate fi susţinut, cunoscându-se vechimea primei atestări documentare. Fiind zonă de graniţă, administraţia imperială a decis ca locul să fie dens populat.
[modifică] Istoria Veneţiei
Veneţia de Jos a fost atestată documentar încă din anul 1235.
În anul 1733 episcopul greco-catolic Inocenţiu Micu-Klein a dispus organizarea unui recensământ (unei conscripţiuni) în Ardeal. La acea dată Veneţia de Jos era sediul unui protopopiat greco-catolic: Archidiaconatus Venecziensis. Protopop (Archidiaconus) greco-catolic era Ionás (Ionaş); la Veneţia de Jos (Alsó-Venecze) mai erau recenzaţi încă doi preoţi, ambi uniţi: Sztoika şi Opra (Stoica şi Oprea, desigur). În localitatea Veneţia de Jos a anului 1733, existau o biserică (unită) şi o casă parohială (Domus parochialis). De pe fâneţele parohiei se strângeau 4 care de fân (Foeneta Currum: 4). La Veneţia de Jos erau recenzate 100 de familii, cu alte cuvinte, circa 500 de locuitori. Numele localităţii şi al preoţilor erau notate în limba maghiară sau în româneşte, cu ortografie maghiară, întrucât rezultatele conscripţiunii urmau să fie înaintate unei comisii formate din neromâni, în majoritate maghiari.[1].
Veneţia de Jos a fost centru de comună până în 1947, dar, întrucât în timpul alegerilor din 1946, a avut loc o mare revoltă a sătenilor, deoarece oamenii nu erau multumiţi de felul în care se vota, drept pedeapsă, după multe arestări ordonate de către comunişti, s-a dispus mutarea Primăriei în satul Părău, unde este şi astăzi.
[modifică] Varia
Veneţia de Jos este şi locul natal al Lidiei Jiga, dresoarea de lei, tigri şi pantere. Îmblânzitoarea de feline a murit în 1970 la Harkov[2], Uniunea Sovietică, fiind sfâşiată şi mâncată de lei.
Sătenii nu cred nici acum varianta oficială şi susţin că moartea ei este în continuare învăluită în mister. Asta pentru că atunci când a fost adus în ţară, sicriul nu a fost niciodată deschis.
[modifică] Personalităţi
- Lidia Jiga (*1932 - †1970), dresoare de lei, tigri şi pantere, angajată a Circului de Stat din Bucureşti.
[modifică] Note şi referinţe
- ^ Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocenţiu Klein (1728 - 1751), Blaj, 1900, pp. 303, 408
- ^ Localitatea se află azi în Ucraina, în limba ucraineană are denumirea Harkiv
[modifică] Surse bibliografice
- Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocenţiu Klein (1728 - 1751), Blaj, 1900, pp. 303, 408.
[modifică] Legături externe
- Articol din Evenimentul Zilei, despre Veneţia de Jos şi Veneţia (Italia)
- Dicţionar de localităţi din Transilvania
|
||||||||
|
||||||||||
