Vasile Copilu-Cheatră

Vasile Copilu-Cheatră

Vasile Copilu-Cheatră (n. 5 aprilie 1912 în comuna Vulcan, județul Hunedoara - d. 1997 în Brașov) a fost un poet, prozator și jurnalist transilvănean. Este fiul Iulianei (născută Todor) și al lui Ioan al lui Cheatră, miner.

A făcut cinci clase elementare în Iara, jud. Cluj, patru gimnaziale la Turda, urmate de alte trei la Școala Normală din Cluj ajungând în cele din urmă învățător în Albac. În 1937 își trece - în urma unor examene de diferență - bacalaureatul la Liceul „Gheorghe Barițiu" din Cluj.

Între 1939 și 1946 urmează Școala Normală Superioară de pe lângă Universitatea din Cluj după care Academia Pedagogică și Facultatea de Litere și Filosofie din București. Din 1948 și până în 1953 este subinspector și inspector școlar la Cluj unde deține funcții didactice și administrative. Din 1954 trăiește la Brașov unde activează în învățământ și în cadrul teatrului și al filarmonicii locale.

Debutează în 1926 - cu proză - la „Arieșul" (Turda), colaborează la „Patria", „Darul vremii", „Herald", „Fruncea", „Gând românesc" „Universul literar", „Curentul literar", „Blajul", „Familia", „Luceafărul", „Revista Fundațiilor Regale" și „Symposion", iar după război, la „Orizont", „Tribuna", „Steaua", „Astra", „Vatra", „Familia" și „România literară". A contribuit la întemeierea revistelor „Lanuri" (Mediaș, 1933-1939), alături de George Popa și Mihai Axinte, „Crai nou" (Cluj, 1937) și „Detunata" pe care o și conduce (Alba Iulia, 1943-1944), alături de Ioan Popa-Zlatna și I.V. Munteanu. S-a afirmat în poezie încă în anii interbelici, ca făcând parte din generația tânără a poeților, alături de Mihai Beniuc, Aron Cotruș, Ion Th. Ilea, Emil Giurgiuca, George Boldea.

Poetul a suportat anii grei din timpul totalitarismului, îndurând batjocura, domiciliul forțat și detenția. La Brașov, în ciuda vechilor sale convingeri politice, încearcă o reintegrare în literatura vremii. Vasile Copilu Cheatră își reia activitatea în formele inițiale, de întâlniri cu publicul, permise în mod organizat, ceea ce însemna și controlat, pentru a nu aduce prin poezia sa jigniri ori vreo atingere regimului. Așa se explică prezența sa la șezători literare, întâlniri cu scriitorii, simpozioane, conferințe și chiar promovarea lui, într-o funcție mai mult administrativă, de secretar al Asociației Scriitorilor din Brașov.

Din operă

• Cartea moțului, Mediaș, 1937;
• Cântece cu călușul în gură, București, 1942;
• Viața lângă cer, Zlatna, 1943;
• Bună dimineața, Țară!, Cluj, 1945;
• Cântecul moților, prefață de Ion Dodu Bălan, Editura Minerva, București 1981;
• Iara, Cluj Napoca, 1989.

Este prezent în: Streiflicht – Eine Auswahl zeitgenössischer rumänischer Lyrik (81 rumänische Autoren), - "Lumina piezișă", antologie bilingvă cuprinzând 81 de autori români în traducerea lui Christian W. Schenk, Dionysos Verlag Kastellaun Germania 1994, ISBN 3980387119

Surse

• Istoria literaturii române - De la creația populară la postmodernism - Dumitru Micu;
• Dicționarul biografic al literaturii române - Aurel Sasu;
• Corespondență cu Christian W. Schenk.
• "Vasile Copilu Cheatră la Târgu-Mureș" - Dimitrie Poptămaș - (Biblioteca Județeană Mureș), 20 aprilie 2005.