Varg Vikernes

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Varg Vikernes
Varg Vikernes.jpg
Informații generale
Nume naștere Kristian Larssøn Vikernes
Data și locul nașterii 11 februarie 1973
Flag of Norway.svg Bergen, Norvegia
Alte nume Count Grishnackh, Greven
Gen muzical Black metal, Dark ambient
Ocupație Muzician, scriitor
Instrument(e) Voce, chitară, chitară bas, baterie, sintetizator
Ani de activitate 1991 - 1999, 2009 - prezent
Interpretare cu Burzum, Old Funeral
Colaborare cu Mayhem, Darkthrone
Website www.burzum.org

Varg Qisling Larssøn Vikernes (n. 11 februarie 1973), născut Kristian Larssøn Vikernes, cunoscut și sub numele de scenă Count Grishnackh, este fondatorul și singurul membru al formației norvegiene de black metal Burzum. De asemenea este un reprezentant al extremismului de dreapta și al neo-păgânismului.

În 1994 Vikernes a fost condamnat la închisoare pentru uciderea lui Øystein "Euronymous" Aarseth (chitaristul formației Mayhem) și incendierea a patru biserici[1]. În 2009 a fost eliberat din detenție[2].

Biografie[modificare | modificare sursă]

Copilăria și adolescența (1973 - 1993)[modificare | modificare sursă]

Într-un interviu publicat în 2004 Varg vorbește despre familia lui:

"Tatăl meu este inginer electronist și lucrează ca șef al securității la o firmă, fratele meu este inginer constructor licențiat și lucrează în administrația unei firme de pază și protecție, iar mama mea are o educație complexă și agasantă (așa că nu o voi spune aici) și lucrează la o mare companie petrolieră."[3]

În interviul acordat lui Michael Moynihan, autorul cărții Lords of Chaos, Varg oferă detalii despre membrii familiei sale; interviul a fost luat în 1995, iar cartea a fost publicată în 1998. Despre mama lui, Lene Bore, Varg spune că "ar putea la fel de bine să îmi fie prietenă așa cum îmi e mamă"[4]. Mai spune că "e materialistă, dar acesta e singurul lucru negativ pe care îl pot spune despre ea. Partea pozitivă e că e eficientă și pot avea încredere deplină în ea"[4]. De asemenea menționează și faptul că "mamei mele îi era teamă că voi veni acasă cu o fată neagră"[5]. Despre tatăl lui, Varg spune că "era în Marină. Am fost crescuți foarte ordonat; a fost un lucru bun"[4]. Totuși îl consideră un ipocrit pentru că "aveam acasă un steag cu o svastică și era isteric din cauza asta. Era nervos pe toate persoanele de altă rasă pe care le vedea în oraș, dar era îngrijorat că eu sunt nazist"[4]. Despre fratele lui, Varg spune că "e mai mare cu un an și jumătate. Studiază la o școală tehnică și lucrează ca gardian"[6]. În prezent părinții lui Varg sunt divorțați. Tatăl lui "a plecat acum 10 ani"[4], adică în 1985 când el avea 12 ani.


În același interviu Varg amintește despre o întâmplare din copilărie. Când avea 6 ani familia s-a mutat în Bagdad, Irak timp de un an pentru că "tatăl meu lucra pentru Saddam Hussein"[4]. Din cauza faptului că toate școlile cu predare în limba engleză din Bagdad erau pline, Varg și fratele lui au mers la o școală obișnuită. Aici Varg a devenit conștient de aspectele rasiale: "m-am certat cu profesorul și i-am spus că e o maimuță. În mod normal profesorul m-ar fi lovit, dar nu a făcut asta pentru că eram alb"[6]. În Lords of Chaos e publicat și un interviu cu Lene Bore, mama lui Varg; și ea își amintește despre această perioadă și spune că "s-ar putea ca aici să fi început antipatia lui Varg pentru unii oameni. A avut parte de un tratament foarte diferit față de restul. Ceilalți copii din clasă erau pălmuiți de profesori; el nu era"[7].

Varg afirmă faptul că "eram un skinhead când aveam 15 sau 16 ani"[5], cu toate că "nu erau skinheads în Bergen"[8]. Mai adaugă și faptul că "îi uram pe englezi și pe americani"[6], în schimb "ne plăcea de germani pentru că întotdeauna aveau arme mai bune și arătau mai bine, aveau disciplină. Erau ca și vikingii"[8]. Menționează și că "ne preocupau armele. Marea noastră speranță era să fim invadați de americani ca să îi putem împușca"[8]. De asemenea specifică domeniile care îl interesau în ordine cronologică: "în '91 mă interesa ocultismul, în '92 satanismul, în '93 mitologia și tot așa, în valuri"[5].

În 1993 Vikernes și-a schimbat în mod oficial prenumele din Kristian în Varg. Pe norvegiană Kristian înseamnă creștin, iar Varg înseamnă lup[9]. Termenii warg (în limba germană) și vargr (în limba nordică veche) erau folosiți în unele texte legislative din partea nordică a Europei pentru a-i descrie pe cei care comiteau diverse infracțiuni; în funcție de context acești termeni puteau însemna criminal, proscris, răufăcător, hoț sau chiar diavol[10]. De asemenea și-a adăugat prenumele Qisling; el spune că acest nume provine de la Susanne Malene Qisling, o străbunică de-a lui[11], însă alții susțin că alegerea acestui nume a fost inspirată de colaboraționistul norvegian Vidkun Quisling[12].

Uciderea lui Euronymous[modificare | modificare sursă]

Circumstanțele privind motivele crimei nu sunt clare, dar au fost atribuite luptei pentru putere dintre Vikernes și Euronymous. De asemenea Vikernes vorbește despre o dispută financiară legată de o sumă de bani pe care acesta i-a împrumutat-o lui Euronymous; banii au fost folosiți pentru lansarea albumului de debut Burzum prin casa de discuri a lui Euronymous, Deathlike Silence Productions. Vikernes susține faptul că, deși a vândut toate albumele produse, Euronymous nu i-a înapoiat banii, dar subliniază că acest lucru nu ar fi constituit motivul crimei. Vikernes a declarat că Euronymous plănuia să-l ucidă și astfel crima a fost înfăptuită ca o formă de autoapărare[13].

În 10 august 1993 Vikernes îl ucide pe Euronymous. Vikernes împreună cu Snorre "Blackthorn" Ruch au mers acasă la Euronymous; între Vikernes și Euronymous s-a produs o altercație în urma căreia Vikernes l-a înjunghiat și ucis pe Euronymous. Trupul lui Euronymous a fost găsit în afara apartamentului acestuia cu 23 de plăgi înjunghiate - 2 la cap, 5 la gât și 16 la spate. Vikernes a afirmat faptul că majoritatea rănilor au fost provocate atunci când Euronymous, în timpul confruntării, a căzut pe niște cioburi de sticlă de la o veioză spartă[13].

Vikernes a fost arestat 10 zile mai târziu. Poliția a găsit 150 kg de dinamită în pivnița locuinței lui Vikernes[1]. Acesta a fost acuzat că, împreună cu câțiva prieteni, intenționa să distrugă catedrala Nidaros din Trondheim cu ajutorul dinamitei. S-a speculat și că Vikernes urma să folosească dinamita pentru a distruge Blitz House din Oslo, locul unde se adunau activiștii socialiști, comuniști și anarhiști[14].

Procesul a început în mai 1994. Vikernes a fost găsit vinovat de omor cu premeditare, incendierea a patru biserici și furt și posesie de explozibil. A fost acuzat și de incendierea unei a cincea biserici și de profanare de morminte, dar aceste acuzații nu au fost demonstrate[1]. A fost condamnat la 21 de ani de închisoare, pedeapsa maximă în Norvegia[13]. În momentul citirii sentinței Vikernes a zâmbit, această imagine fiind ulterior mult vehiculată în mass-media[15]. Blackthorn a fost de asemenea condamnat la 8 ani de închisoare sub acuzația de complice la crimă.

Detenția (1994 - 2009)[modificare | modificare sursă]

În octombrie 2003 Vikernes nu s-a întors la penitenciarul din Tønsberg din permisia care îi fusese acordată. Poliția l-a prins două zile mai târziu într-o mașină furată, îmbrăcat în haine de camuflaj; în mașină au fost găsite o pușcă automată AG3, câteva cuțite, o mască de gaze, un GPS și câteva hărți[16]. Avocatul lui Vikernes a declarat faptul că acesta intenționa să se înroleze în Legiunea străină[17]. În urma acestui incident lui Vikernes i s-au adăugat încă 13 luni de închisoare și a fost mutat la penitenciarul de maximă siguranță din Trondheim. Ulterior a fost mutat din nou, de data aceasta la penitenciarul din Tromsø.

În iunie 2006, după 12 ani de detenție, Vikernes a aplicat pentru eliberare condiționată, dar cererea i-a fost respinsă pe motivul modificării legislației[18]. În 1994, când Vikernes a fost condamnat la 21 de ani de închisoare, legea îi permitea să fie eliberat după 12 ani pentru bună purtare. Însă în 2002 legea a fost modificată, perioada de 12 ani fiind mărită la 14 ani. Legea, având aplicabilitate retroactivă, a adăugat 2 ani la sentința inițială.

În iunie 2008 Vikernes a aplicat din nou pentru eliberare condiționată, dar și de data aceasta cererea i-a fost respinsă[19]. Totuși i-au fost acordate scurte permisii pentru a-și vizita familia[20]. În 24 mai 2009 Vikernes a fost eliberat condiționat cu obligația de a se prezenta la poliție periodic[21].

După eliberare (2009 - prezent)[modificare | modificare sursă]

Într-un interviu din 2004 Vikernes spune că nu a fost căsătorit niciodată[3]; în alt interviu luat 4 ani mai târziu, în 2008, spune că de abia așteaptă să fie împreună cu soția lui și cei doi copii (o fată născută în 1993 și un băiat născut în 2007), menționând de asemenea și faptul că soția lui e însărcinată[20]. În timpul detenției Vikernes a cumpărat o fermă în districtul din județul Telemark, iar după eliberare s-a mutat aici împreuna cu familia[21].

Personalitate[modificare | modificare sursă]

Anti-creștinism și satanism[modificare | modificare sursă]

Biserica Fantoft după ce a fost incendiată, așa cum apare pe coperta EP-ului Aske al formației Burzum

Vikernes a fost portretizat de mass-media ca fiind satanist în principal datorită incendierilor de biserici care au avut loc la începutul anilor '90, dar și datorită vehementei atitudini anti-creștine omniprezente în muzica sa și în scrierile sale. Într-un interviu din cartea Lords of Chaos Varg explică:

"Nu am fost găsit vinovat de incendierea bisericii Fantoft din Bergen, dar acesta a fost elementul declanșator a ceea ce a urmat. Asta se întâmpla într-o sâmbătă (a șasea zi a săptămânii), în data de 6 iunie (a șasea lună a anului) și toată lumea a asociat acest act cu satanismul. Ceea ce s-a omis e faptul că în data de 6 iunie 793, în insula Lindisfarne de pe coasta Angliei, a avut loc primul raid documentat al vikingilor, raid la care au participat vikingi din Hordaland, județul de unde sunt și eu. Nimeni nu a legat acest eveniment de incendierea bisericii, nimeni!"[22]

Vikernes a declarat în mai multe rânduri că nu este satanist și că el consideră satanismul ca fiind o formă reacționară a creștinismului. El se consideră păgân și acuză creștinismul că a satanizat diverse religii europene pentru a le putea eradica[23]. Ulterior își nuanțează poziția, renunțând complet la orice credință teistă:

"Dacă e să servească unui scop, atunci păgânismul trebuie să fie o ideologie, nu o religie, iar Zeii și Zeițele trebuie percepute ca arhetipuri, și nu ca ființe, de orice fel ar fi ele."[24]

Afiliere politică și rasism[modificare | modificare sursă]

Vehementa atitudine anti-creștină și interesul pentru mitologia nordică, ocultism și ezoterism, coroborate cu anumite acțiuni și afirmații, au dus la acuzații de naționalism, rasism și nazism, acuzații pe care Varg nu le infirmă în totalitate.

Vikernes a fost membru al sucursalei suedeze a organizației de extremă dreaptă Rezistența Arienilor Albi (White Aryan Resistance - WAR)[25], organizație înființată și condusă de un fost Mare Vrăjitor Ku Klux Klan. În 1993 a fost înființat Frontul Păgân Norvegian (Norsk Hedensk Front - NHF), grup extremist neo-nazist care promova supremația albă, rasismul și anti-creștinismul. NHF s-a extins și în alte țări, totalitatea acestor grupuri luând denumirea de Frontul Păgân Pan-Germanic (Allgermanische Heidnische Front - AHF). Vikernes a fost membru al acestor grupuri, speculându-se chiar că ar fi fost liderul NHF. Activitatea lui în cadrul NHF/AHF s-a limitat la scrierea unor articole, deoarece în perioada în care a fost membru era în închisoare[3]. După ce a părăsit NHF/AHF, Vikernes a inventat un nou termen pentru a-și descrie viziunea politico-religioasă, termen pe care el l-a numit odalism. Odalismul îmbină păgânismul, naționalismul tradițional, rasismul și grija pentru mediul înconjurător într-o ideologie pe care Vikernes o consideră reprezentativă pentru toți europenii și nu numai[26].

Cariera muzicală[modificare | modificare sursă]

Informații suplimentare: Burzum

Burzum este una dintre cele mai reprezentative formații black metal, controversele din jurul lui Vikernes contribuind la notorietatea formației. Personalitatea lui și-a pus amprenta asupra formației al cărei singur membru este. Vikernes este considerat de mulți a fi precursorul sub-genului muzical national socialist black metal (NSBM)[27]. Cu toate că versurile din melodiile lui Burzum nu conțin mesaje care să promoveze ideologia nazistă, articolele scrise de Varg constituie fundamentul ideologiei NSBM. Mai mult, Varg și-a exprimat aprecierea pentru formațiile care fac parte din acest gen:

"Nu știu prea multe despre acest subiect, dar ceea ce știu este că aceste formații au curajul să fie diferite și incorecte politic, spre deosebire de alte formații black metal. Cel puțin NSBM are un punct de vedere diferit față de atitudinea "sex, drugs and rock 'n' roll" caracteristică scenei metal."[3]

Influențe[modificare | modificare sursă]

Vikernes a avut și are în continuare o influență majoră atât asupra black metal-ului, cât și asupra unei multitudini de grupuri și organizații sataniste, păgâne, rasiste, neo-naziste, etc. De-a lungul timpului au existat mai multe încercări de a sintetiza într-o formulă coerentă evenimentele legate de așa numitul Cerc Negru, inclusiv implicarea lui Varg în aceste evenimente.

Cele mai cunoscute astfel de încercări sunt cartea Lords of Chaos: The Bloody Rise of the Satanic Metal Underground, scrisă de jurnalistul american Michael Moynihan și co-autorul Didrik Søderlind, și filmul documentar Satan Rir Media, regizat de Torstein Grude. Vikernes a criticat vehement cartea, spunând că "vasta majoritate a afirmațiilor din această carte sunt: interpretări greșite, scoase din context, un rezultat al ignoranței, exagerări extreme"[28]. Filmul, în schimb, a fost recepționat pozitiv de către Varg; acesta a apreciat faptul că regizorul a reușit să arate cum mass-media norvegiană, în căutare de senzațional, a exagerat activitățile în care erau implicați membrii Cercului Negru și, prin asta, a obținut o mare masă de susținători ai acestei subculturi[29].

Influențe punctuale asupra altor incendieri de biserici:

  • August 2004 - Novak Majstorovic, chitaristul formației SchwarzReich, a incendiat o biserică din Ascot Vale, Australia[30].
  • Februarie 2006 - Kelsey Ray Taylor, Deanna Lynn Mathews și Mark Wishart au incendiat o biserică din Minnedosa, Canada. Incidentul a avut loc în data de 11 februarie, ziua de naștere a lui Vikernes[31].
  • Mai 2006 - Kalle Holm, bateristul formației Rotten, a incendiat o biserică din Porvoo, Finlanda[32].

Discografie[modificare | modificare sursă]

cu Burzum

Informații suplimentare: Burzum#Discografie

cu Old Funeral

  • Devoured Carcass (EP) (1991)

cu Mayhem

a colaborat cu Darkthrone pe albumele de studio Transilvanian Hunger și Panzerfaust (a compus versurile câtorva melodii)

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Vargsmål (1997)
  • Germansk Mytologi Og Verdensanskuelse (2000)
  • Guide To The Norse Gods And Their Names (2001)
  • Irminsûl (2002)
  • Sorcery And Religion In Ancient Scandinavia (2011)