Valentina Cazacu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Valentina Cazacu (n. Volcov) (în rusă Валентина Казаку; n.23 februarie 1956, orașul Călărași din raionul omonim, Republica Moldova), actriță și regizor de teatru în Republica Moldova și în România.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Valentina Cazacu, inițial Volcov, s-a născut la data de 23 februarie1956 în orașul Călărași din raionul omonim, Republica Moldova) într-o familie de muncitori. De la părinții - Ana (n. 1934 - 1991) și Gheorghe (n. 1932 - 1970) Volcov - a deprins simțul frumosului, dragostea de carte, de artă. Mama ei a avut mai multe locuri de muncă printre care pot fi menționate creșa, unde a lucrat în calitate de dădacă și ospătăria - bucătăreasă. Tatăl lemnar, profesie pe care o mînuia excelent, putea face orice, începînd cu un scăunel mic și terminînd cu o casă aranjată bine cu uși și ferestre confecționate de el personal. Era un om erudit, citit. În atelierul său ținea o bibliotecă nu prea mare. Pentru Valentina se stăruia să aducă articole publicate prin ziare și reviste referitoare la artă, actori, pictură. El îi era sprijin în toate încercările sale de a-și forma personalitatea. În 1970, o boală la plămîni, îl răpește din viața ei.

1963 este anul în care a intrat la Școala Medie din Călărași pe care a frecventat-o pînă în 1973. I-a plăcut foarte mult să învețe, deoarece soarta i-a dăruit pedagogi foarte buni. De neuitat sunt prima ei învățătoare, d-na Ana Chirică, și profesorul de limbă maternă, dl. Valeriu Șindilă, care i-au dat tot ce au avut mai scump - sufletul. De la ei a deprins frumusețea cuvîntului și a versului. Datorită dlui Șindilă, în anul 1970 participă la un concurs televizat republican al elevilor declamatori, care îi hotărăște soarta de mai departe. Tot în anii de școală(1964-1973), practică gimnastica sportivă. Între anii 1968-1971 își face studiile la școala de pictură pentru copii, din Călărași, pe care o absolvește cu eminență.

După absolvirea școlii, își încearcă norocul la Institutul de Arte din Chișinău (Gavriil Musicescu), pe care îl frecventează în perioada 1973-1977. Avînd un semn pe față, i-a fost frică să-și înainteze actele la facultatea de actorie și susține examenul la facultatea de regie. Și aici soarta îi dăruiește niște profesori extraordinari la măiestrie ca dl. Veniamin Apostol, d-na Silvia Berova, iar peste doi ani și dl. Victor Ciutac și dl. Anatol Rusu. În cadrul insitutului continuie să practice sportul, numai că gimnastică artistică în loc de sportivă și face parte din echipa institutului, care a avut succes pe arena unională. La sfîrșitul anului întîi de studii, dl. Apostol îi propune să plece în turneu împreună cu teatrul. Acceptă și la data de 26 iunie1974 primește primul botez pe scena profesionistă, în spectacolul „Mai ia o tabletă” de Makaionok. În 1975 i se propune să lucreze în teatru ca și crainic-translator, fiind angajată și în spectacole. În vara anului 1977 absolvește institutul, iar la 15 noiembrie al aceluiași an i se propune postul de actriță în teatrul Aleksandr Sergheevici Pușkin, actualmente Mihai Eminescu.

La 27 februarie se căsătorește cu actorul Valeriu Cazacu. La 8 mai1978 familia se completează cu un fiu pe nume Eugen Cazacu.

În luna mai 1989 participă la concursul Republican al actorilor declamatori consacrat anului Eminescu unde se bucură de premiul II. Situația deplorabilă din teatru o face să-l părăsească la data de 29 iunie1989. Se angajează la Palatul Orășenesc al Tineretului. De la un metodist de rînd, a avansat pînă a fi conducător artistic. Teatrul rămas în suflet o face să încerce să monteze cu copii mici spectacole. Lucrează cu ei la Liceul Nr.1 și Gimnaziul Nr.3 din Chișinău. În vara anului 1991 are marea fericire de a participa la „Gala tinerilor actori” de la Costinești, România. În a doua jumătate a aceluiași an, Teatrul „Andrei Mureșanu” din Sfântu Gheorghe (județul Covasna) adrsează o scrisoare „Uniunii Oamenilor de Teatru” din Chișiău prin care invită actorii basarabeni să activeze în cadrul secției române. Ulterior invitației primite, Valentina Cazacu împreună cu alte trei colege de teatru vin în România pentru a lucra în cadrul teatrului solicitant. În urma angajării, împreună cu fiul Eugen se stabilesc cu traiul în România.

Fișa spectacolelor montate[modificare | modificare sursă]

  • Rasul Ibraghimbecov Aidoma Leului (1977)
  • Ion Creangă Soacra cu Trei Nurori(1989)
  • Miniaturi școlare de la 6 la 17 (1989)
  • Vasile Alecsandri Piatra din casă (1989)
  • Vasile Alecsandri Modista și cinovnicul (1990)
  • Festivalul de colinde (regie si scenariu) (1992)
  • H. Andersen/Radu Macrinici Degețica (1992)
  • Festivalul de colinde (1993)
  • Festivalul de colinde (1994)
  • Festivalul de colinde (1995)
  • Arcadii Hait Motanul Leopold (1996) [1]
  • Festivalul de colinde (1996)
  • Festivalul de colinde (1997)
  • Festivalul de colinde (1998)
  • Festivalul de colinde (1999)
  • Motanul Leopold la Teatrul „M. Filotti” din Brăila (2000)[2]
  • Degețica, remake (2001)
  • Festivalul de colinde (2001)

Fișa spectacolelor televizate[modificare | modificare sursă]

Numărul Anul Autorul Spectacolul Rolul Regizorul
1 1977 Ziua plecării, ziua sosirii Temiakova A. Rudeaghina
2 1977 Clocotul apelor Emil Necula
3 1977 R. Gamzatov Cîmp matern Pămintul A. Rusu
4 1983 Două ore de veșnicie Galina V. G. Logaciov
5 1984 Popovici Zori in alarmă Ana A. Rudeaghina
6 1985 V. Rozov Sărmanul meu Marat Lica A. Rusu
7 1986 Petrușchevici Alarma Monaeva Chicu

Spectacole și roluri în care a jucat[modificare | modificare sursă]

Numărul Autorul piesei Denumirea piesei Rolul Regizorul Anul
1 A. Makaionok Mai ia o tabletă Tamara V. Apostol 1974
2 A. Vampilov Anecdote provinciale Faina I. Stihii 1976
3 K. Goldoni Slugă la doi stăpîni Smeraldina V. Cupcea 1977
4 A. Marinat Dragostea nu-i sfetnic rău Smaranda V. Cupcea 1977
5 O. Ioseliane Cît o fi să trăim Tago V. Apostol 1977
6 D. Matcovschi Cîntec de leagăn pentru bunici Maria I. Stihii 1977
7 A. Lingren Piciul și Carlson care trăiește pe acoperiș Betan V. Rusu 1977
8 M. Gorichii Azilul de noapte Scenă de masă A. Băleanu 1977
9 I. Druță Păsările tinereții noastre Scenă de masă, elevă V. Cupcea 1977
10 A. Chim Zborul Varea V. Rusu 1978
11 I. Creangă Harap Alb Fata lui Negru Împărat A. Băleanu 1978
12 P. Dedih În numele vieții Lenuța P. Baracci 1979
13 I. Podoleanu Pe-o gură de rai Lisaveta V. Apostol 1980
14 B. Show Pygmalion Scenă de masă I. Stihii 1980
15 C. Stamatii Ciurea Actor din provincie Cordebalet V. Rusu 1980
16 D. Matcovschi Pomul vieții Ana V. Apostol 1980
17 D. Matcovschi Tata Eleonora V. Apostol 1980
18 D. Matcovschi Tata Elena V. Apostol 1980
19 D. Matcovschi Tata Efimia V. Apostol 1980
20 I. Filip La moara cu plăcinte Nataflet I. Stihii 1981
21 A. Ostrovschii Însurătoarea lui Balzaminov Raisa N. Aronetcaea 1981
22 N. Gogol Revizor Scenă de masă A. Băleanu 1982
23 I. Druță Doina Scenă de masă V. Cupcea 1982
24 W. Schakespeare Mult zgomot pentru nimic Paj R. Caplanean 1982
25 V. Alecsandri Sînzeana si Pepelea Scenă de masă V. Cupcea 1982
26 A. Țagareli Hanuma Chinto V. Cupcea 1983
27 V. Cupcea Amintiri Crîșmărița V. Cupcea 1983
28 F. Abramov Casa Ana V. Apostol 1983
29 A. Pușkin Monumentul Scenă de masă V. Cupcea 1983
30 D. Matcovschi Abecedarul Nora V. Apostol 1983
31 G. Malarciuc Marselieza Paula Lami I. Șcurea 1984
32 A. Marinat Curajul băbaților Lucica V. Apostol 1984
33 V. Cupcea Ascultă tovarăș al meu Recital V. Apostol 1984
34 I. Ghiorghiță Dimitrie Cantemir Casandra V. Rusu 1985
35 L. Damian Buzduganul fermecat Domnica V. Madan 1985
36 V. Alecsandri Despot Vodă Ana A. Băleanu 1986
37 V. Esenenco Fumuarul Drina V. Ignat 1987
38 A. Hait Aniversarea motanului Leopold Șoricelul cenușiu M. Timofti 1987
39 V. Matei Prologul Ana I. Bordeianu 1987
40 Sinakeivici Cizmărița si Împărăteasa Scenă de masă T. Jucov 1987
41 V. Madan Soacra cu trei nurori Ileana V. Cupcea 1988
42 Erdman Sineucigașul Cleopatra I. Todorov 1989
43 M. Eminescu Luceafărul C. Florescu 1992
44 T. Popescu Omul căzut din cer Ana G. Popa 1992
45 C. Magne O dragoste de milioane Iarmain A. Pesteanu 1992
46 R. Thomas 7-8 Femei Augustin A. Pesteanu 1992
47 Albe Grămada cu nisip Mama S. Comănici 1993
48 Mrozek Pe jos Precupeața R. Barbosu 1993
49 E. de Filippo Jobenul Bettina I. Cibotaru 1993
50 H.C. Anderser Degețica Broasca-mamă V. Cazacu 1993
51 D. Farchila Fata din dafini Figurație S. Alexandrescu 1994
52 R. Guga Moartea domnului Platfus Tînara și femeia cu ghiocei G. Cadariu 1995
53 V. Mihai Girator Mamona S. Alexandrescu 1995
54 F. Dostoevschi Crimă și pedeapsă Katerina Ivanovna Marmeladova A. Barannikov 1996
55 I. Dragoi Sacrificiul Vicepreședinta M. Lungeanu Rabinschi 1996
56 Povestea poveștilor Figurație B. Voicu 1997
57 N. Machiavelli Mătrăguna Sostrata Popescu 1997
58 L. Andreel Recviem H. Mihaiu 1998
59 T.S. Stermin Hruba cu stele T.S. Stermin Mila 1998
60 Perrucci Arlechino pe Lună Pulcinella A. Colteanu 1998
61 B. Fox Lazaretul Lepros G. Badea 1999
62 I. Creangă Capra cu trei iezi ș-un lup Capra M. Bucur 1999
63 S. Mrozek Casa de pe graniță Soacra I. Saba 2001
64 H.C. Andersen Degețica Vrăjitoarea, Fluturele, Broasca 2001
65 A.A. Milne Ursulețul Winnie Bufnița V. Cazacu 2002
66 A.P. Cehov Trei surori [3] Natașa [4] R. Afrim 2003
67 I. Creangă Singuri acasă Capra M. Bucur

Premii și nominalizări[modificare | modificare sursă]

  • Premiul I în cadrul Festivalului televizat de recitare (1970)
  • Premiul I cu recitalul « Dar mai întîi » la Concursul Republican al Actorilor Declamatori (1979)
  • Premiul I pentru cel mai bun rol feminin al anului între actorii tineri. Elisaveta din « Pe-o gură de rai » de Ion Podoleanu în regia lui Veniamin Apostol și Andrei Băleanu (1980)
  • Premiul II în cadrul concursului « Eminesciana » (Chișinău) cu recitalul « De dorul Tău » de Veronica Micle (1989)
  • Premiul II în cadrul concursului « Eminesciana » (Chișinău) cu recitalul pe versurile lui Mihai Eminescu (1990)
  • Premiul pentru libertatea culturii, pentru continuitatea tradiției spirituale oferit de Inspectoratul pentru cultură al județului Covasna (23 ianuaria 1993)
  • Premiul I în cadrul festivalului « Lucian Blaga » de la Sebeș-Alba cu recitalul « Ecce Tempus » (6 mai 1993)
  • Premiul special « Hors Concours » acordat de poetul Ion Miloș – Suedia. Festivalul « Lucian Blaga » cu recitalul « Sufletul se apleacă soartei și iubirei și alte iubiri » de Ion Miloș (6 mai 1995)
  • Nominalizare pentru cel mai bun rol feminin – Precupeața din spectacolul « Pe Jos » de Slawomir Mrozek in regia lui Romeo Bărbosu – festivalul « Atelier », Sfîntu Gheorghe (aprilie 1994)
  • Premiul pentru libertatea culturii pentru anul 1997 acordat de Inspectoratul de cultură, prefectură și consiliul județean (10 ianuarie 1998)
  • Nominalizare pentru cel mai bun rol – Mila din « Hruba cu stele » autor și regizor Theodor Smeu Stermin – festivalul « Atelier » (1999)

Note[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]