Test 0[modificare | modificare sursă]

în data de 27.11.2012 ....

(Viața în Salem, Exilul: Ștergerea parantezei privind abrogarea exilului lui Williams. Comentariul face referință la Legea 488 de către Casa din Massachusetts ca sursă la aceasta, dar ancheta lui Martinman11 la legea cu acest număr n-a arătat nici o mențiune de Roger Williams.)

Numele lui Clarke, Johnson, Hall și Brightman la sfârșitul listei lui Portsmouth au fost anulate (barate), și nu este sigur dacă au venit la Portsmouth, deși majoritatea din ei, dacă nu toți, au apărut pe Aquidneck Island. Sursa pentru tabelă: Arnold, Samuel Greene (1859). Istoria Statului Rhode Island și Plantațiilor Providence. Vol.1. New York: D. Appleton & Company. pp. 97,100,132,176. OCLC 712634101.

Arnold, Samuel Greene (1859). History of the State of Rhode Island and Providence Plantations. Vol.1. New York: D. Appleton & Company. pp. 97,100,132,176. OCLC 712634101.

„Newport Notables”. Redwood Library.

Arnold, Samuel Greene (1859). History of the State of Rhode Island and Providence Plantations Vol.1. New York: D. Appleton & Company. pp. 97,100,132,176. OCLC 712634101

. OCLC 712634101. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

Test[modificare | modificare sursă]

Date personale
Roger Williams
Roger Williams, statuie de Franklin Simmons
Născut	21 Decembrie 1603 Londra, Anglia
Decedat	Ianuarie-Martie 1683 Providence, Rhode Island
Căsătorit cu	Mary Barnard
Copii	6
Religie	Puritan, separatist, baptist reformat
Ocupație	pastor, om de stat, autor, predicator, liberal
Funcționarul Conducător pentru Providence și Warwick
În funcție 1644 – 1647
9-lea Președinte al Coloniei Rhode Island și al Plantațiilor Providence
În funcție 1654 – 1657
Precedat de	Nicholas Easton
Succedat de	Benedict Arnold

Alma mater	Colegiul Pembroke, Cambridge
Modifică date / text

Roger Williams - Test[modificare | modificare sursă]

Viața în Salem, Exilul[modificare | modificare sursă]

Așezarea de la Providence

Istoricii sunt de acord că cheia care a deschis ușa pentru Williams a fost prima lui carte publicată, „O Cheie în Limba Americii (1643)".^[1]^[2]^[3] Tipărită de Editura John Milton cartea a fost instantaneu un „best-seller“ și a dat lui Williams o reputație largă și favorabilă. Această carte mică a fost primul dicționar al oricărei limbi indiene în limba engleză și a hrănit foamea mare a englezilor despre nativii americani. Având asigurat prețiosul lui document constitutiv pentru „Plantațiile Providence“ de la parlament, în iulie 1644 Williams și-a publicat apoi cartea lui cea mai faimoasă, „Principiul Sângeros al Persecuției pentru Cauza Conștiinței”.^[4] Acesta a produs o tulburare mare și parlamentul a răspuns în august ordonând ca cartea să fie arsă de către spânzurătorul public. Atunci, Williams a fost deja pe drumul lui spre acasă la Plantațiile Providence. De asemenea, atunci, coloniștii de pe insula Aquidneck au redenumit insula lor „Rhode Island“.

Relațiile cu Baptiștii[modificare | modificare sursă]

John Smyth, Thomas Helwys și John Murton au fost co-fondatorii mișcării Baptiste în Anglia și au produs o literatură bogată susținând libertatea de conștiință. Williams a citit desigur unele din scrierile lor pentru că el a comentat pe baza lor în cartea lui „Principiul Sângeros”.

Scrieri[modificare | modificare sursă]

Cariera lui Williams ca autor a început cu „O Cheie în Limba Americii” (Londra, 1643), scris în timpul primei sale călătorii în Anglia. Următoarea lui publicație a fost „Scrisoarea Domnului Cotton în cele din urmă Tipărită, Examinată și Răspunsă” (Londra, 1644; retipărită, cu scrisoarea lui Cotton, care este răspunsă, în Publicațiile Clubului Narragansett, vol. ii.).^[5]

„Principiul Sângeros al Persecuției pentru Cauza Conștiinței” a urmat în curând (Londra, 1644). Aceasta este lucrare sa cea mai celebră și a fost cea mai capabilă declarație și apărare a principiului de libertate absolută de conștiință, care a apărut într-o limbă oarecare. Este sub forma unui dialog între Adevăr și Pace și ilustrează bine vigoarea stilului său.^[6]

În timpul aceluiași an a apărut în Londra un pamflet anonim, care acum este atribuit lui Williams, intitulată: „Interogări de cea mai Înaltă Considerație Propuse la Domnul Tho. Goodwin, Domnul Phillip Nye, Domnul Wil. Bridges, Domnul Jer. Burroughs, Domnul Sidr. Simpson, toți Independenți, șmd.”^[7] Acești independenți au fost membrii ai Sinodei din Westminster și în Narațiunea lor Apologetică ei căutau să găsească o cale între Separatismul extrem și Prezbiterianismul, iar prescripția lor a fost acceptarea modelului stat biserică a golfului Massachusetts. Williams a atacat argumentele lor exact pentru aceleași motive care el găsise că golful Massachusetts încălca libertatea de conștiință.

În 1652, în timpul celei de-a doua vizite ale sale în Anglia, Williams a publicat „Principiul Sângeros încă și mai Sângeros: prin Strădania Domnului Cotton să-l spele alb în Sângele Mielului; al cărui Sânge prețios este vărsat prin Sângele Servilor lui; și prin Sângele a milioane vărsate în Războaiele care au fost și în Războaiele care au urmat pentru cauza Conștiinței, acest Principiu mult Sângeros al Persecuției pentru Cauza Conștiinței, la un al doilea proces este găsit mai aparent și mai notoriu vinovat, șmd." (Londra, 1652).^[8] Această lucrare a reafirmat și amplificat argumentele din „Principiul Sângeros"; dar are avantajul de a fi scris în răspuns lui Cotton la apărarea detaliată a persecuției din Noua Anglie, „Un răspuns la Examinarea Domnului Williams" (Publicațiile Clubului Narragansett, vol. ii.).^[9]

Misionarul Mercenar nu este a lui Hristos (London, 1652)^[10]
Experimente ale Vieții Spirituale și ale Sănătății, și Conservarea lor (Londra, 1652; retipărită Providence, 1863)^[11]
George Fox săpat din Groapa lui (Boston, 1676)^[12]

Un volum al scrisorilor sale este inclus în ediția Clubului Narragansett al Lucrărilor lui Williams (vol. 7., Providence, 1866–74), și un volum a fost editat de J. R. Bartlett (1882).^[13]

Corespondența lui Roger Williams, vol. 2., Societatea Istorică din Rhode Island, 1988, editat de Glenn W. LaFantasie.^[14]

Literatură[modificare | modificare sursă]

^ Williams, Roger (London, 1643). A Key Into the Language of America.
^ Gaustad, Edwin S.,Liberty of Conscience (Judson Press, 1999), p. 62
^ Ernst, Roger Williams: New England Firebrand (Macmillan, 1932), p. 227-228
^ Williams, Roger (London, 1644). The Bloody Tenent of Persecution for Cause of Conscience.
^ Williams, Roger (London, 1644). Mr. Cotton's Letter lately Printed, Examined and Answered; reprinted, with Cotton's letter, which it answered, in Publications of the Narragansett Club, vol. ii.
^ James Emanuel Ernst, Roger Williams, New England Firebrand (Macmillan Co., Rhode Island, 1932), pg. 246 [1]
^ Williams, Roger (1644). Queries of Highest Consideration Proposed to Mr. Tho. Goodwin, Mr. Phillip Nye, Mr. Wil. Bridges, Mr. Jer. Burroughs, Mr. Sidr. Simpson, all Independents, etc.
^ Williams, Roger (London, 1652). The Bloody Tenent yet more Bloody: by Mr. Cotton's Endeavor to wash it white in the Blood of the Lamb; of whose precious Blood, spilt in the Bloud of his Servants; and of the Blood of Millions spilt in former and later Wars for Conscience sake, that most Bloody Tenent of Persecution for cause of Conscience, upon, a second Tryal is found more apparently and more notoriously guilty, etc.
^ Cotton, John (London, 1648). A Reply to Mr. Williams his Examination; Publications of the Narragansett Club, vol. ii.
^ Williams, Roger (London, 1652). The Hireling Ministry None of Christ's.
^ Williams, Roger (London, 1652; reprinted Providence, 1863)). Experiments of Spiritual Life and Health, and their Preservatives.
^ Williams, Roger (Boston, 1676). George Fox Digged out of his Burrowes.
^ Narragansett Club edition of Williams's Works, 7 vols.; Providence, 1866–74, a volume was edited by J. R. Bartlett, 1882.
^ William, Roger. The Correspondence of Roger Williams, 2 vols., edited by Glenn W. LaFantasie. Rhode Island Historical Society, 1988.

.

Test culori 1[modificare | modificare sursă]

stil grupuri = background:#nnnnnn;

|group4style = background:#FBF17F; |csoport4stílus = background:#FBF17F; |stil listă2 = background:#FFF8DC;

| stil grup4 = background:#FBF17F;

stil grup3 = background:Red;color:White;

|belowstyle = background:#FCF75E; font-size: smaller; |stil dedesubt = background:#FCF75E; font-size: smaller;

Test culori englezae[modificare | modificare sursă]

Original[modificare | modificare sursă]

test format[modificare | modificare sursă]

|imagestyle = padding:0.5em 0; |aldin = nu

{Istorie regiune |stat = Statele Unite ale Americii |stat-genitiv = Statelor Unite |linksuprascris = Istoria Statelor Unite |imagine = |imagestyle = padding:0.5em 0; |lățime = 16em |aldin = nu

|header1 = Linia timpului |data2 = Perioada pre-colonială |data3 = Perioada colonială |data4 = 1776–1789 |data5 = 1789–1849 |data6 = 1849–1865 |data7 = 1865–1918 |data8 = 1918–1945 |data9 = 1945–1964 |data10 = 1964–1980 |data11 = 1980–1991 |data12 = 1991–present |header14 = Tema |data15 = Drepturile civile (1896–1954) |data16 = Drepturile civile (1955–1968) |data17 = Războiul civil |data18 = Istoria culturală |data19 = Istoria demografică |data20 = Istoria diplomatică |data21 = Istoria economică |data22 = Istoriografia |data23 = Istoria militară |data24 = Istoria Sudului |data25 = Istoria graniței și a vestului |data26 = Istoria tehnologică și industrială |data27 = Evoluția teritorială |data28 = Istoria feminismului |nume-format = Statelor Unite }

{Country history |country = the United States |linkoverride = Istoria Statelor Unite |name = Istoria Statelor Unite |image = |width = 16em |bold = no

|header1 = Linia timpului |data2 = Perioada pre-colonială |data3 = Perioada colonială |data4 = 1776–1789 |data5 = 1789–1849 |data6 = 1849–1865 |data7 = 1865–1918 |data8 = 1918–1945 |data9 = 1945–1964 |data10 = 1964–1980 |data11 = 1980–1991 |data12 = 1991–present |header14 = Tema |data15 = Drepturile civile (1896–1954) |data16 = Drepturile civile (1955–1968) |data17 = Războiul civil |data18 = Istoria culturală |data19 = Istoria demografică |data20 = Istoria diplomatică |data21 = Istoria economică |data22 = Istoriografia |data23 = Istoria militară |data24 = Istoria Sudului |data25 = Istoria graniței și a vestului |data26 = Istoria tehnologică și industrială |data27 = Evoluția teritorială |data28 = Istoria feminismului }

{Istorie regiune |stat = Australia |stat-genitiv = Australiei |imagine = |imagestyle = padding:0.5em 0; |lățime = 18em |aldin = nu |header1 = Cronologic |header2 = |data3 = Preistorie |data4 = 1606–1787 |header5 = |data6 = 1788–1850 |data7 = 1851–1900 |data8 = 1901–1945 |data9 = De la 1945 |header10 = |data11 = Cronologie |data12 = |header13 = Subiecte |data14 = Monarhie · Explorări |header15 = |data16 = Constituție · Federație |data17 = Economie · Căile ferate |data18 = Imigrare · Indigenii |data19 = Armată · Diplomație |data20 = |data21 = |header22 = State, teritorii și orașe |data23 = Noul Wales de Sud · Sydney · Newcastle |data24 = Victoria · Melbourne |data25 = Queensland · Brisbane |data26 = Australia de Vest · Perth |data27 = Australia de Sud · Adelaide |data28 = Tasmania · Hobart |data29 = Australian Capital Territory · Canberra |data29 = Teritoriul de Nord · Darwin |nume-format = Australiei }

Weblinks[modificare | modificare sursă]

Weblincuri[modificare | modificare sursă]

de Robert 68/Teste în Catalogul Bibliotecii Naționale a Germaniei (Informații despre Robert 68/Teste • PICA • Căutare pe site-ul Apper)
de Robert 68/Teste în Biografii din bibliografia lexiconului bisericesc (BBKL).
Pagina internet a cercului de prieteni a americanului Roger Williams

Film documentar despre Roger Williams: Roger Williams - Freedom's Forgotten Hero (Part 1 to 7)

"Părinții pelerinii și puritanii au venit în America
căutând libertatea religioasă pentru ei înșiși.
Roger Williams a sosit în America
căutând Libertatea de Conștiință (Liberty of Conscience). pentru noi toți:
protestanți, catolici, evrei, musulmani, necredincioși și păgâni."

Prelegerea lui Martha Nussbaum: Equal Liberty of Conscience: Roger Williams and the Roots of a Constitutional Tradition

Roger Williams[modificare | modificare sursă]

	Istoria Australiei
	; Acest articol este parte a unei serii
Cronologic
	Preistorie
	1606–1787
	1788–1850
	1851–1900
	1901–1945
	De la 1945
	Cronologie
Subiecte
	Monarhie · Explorări
	Constituție · Federație
	Economie · Căile ferate
	Imigrare · Indigenii
	Armată · Diplomație
State, teritorii și orașe
	Noul Wales de Sud · Sydney · Newcastle
	Victoria · Melbourne
	Queensland · Brisbane
	Australia de Vest · Perth
	Australia de Sud · Adelaide
	Tasmania · Hobart
	Australian Capital Territory · Canberra
	Teritoriul de Nord · Darwin
	Portal Australia; v • d • m

	Istoria Statelor Unite
Linia timpului
	Perioada pre-colonială
	Perioada colonială
	1776–1789
	1789–1849
	1849–1865
	1865–1918
	1918–1945
	1945–1964
	1964–1980
	1980–1991
	1991–present
Tema
	Drepturile civile (1896–1954)
	Drepturile civile (1955–1968)
	Războiul civil
	Istoria culturală
	Istoria demografică
	Istoria diplomatică
	Istoria economică
	Istoriografia
	Istoria militară
	Istoria Sudului
	Istoria graniței și a vestului
	Istoria tehnologică și industrială
	Evoluția teritorială
	Istoria feminismului
	{Format:Data99
	v • d • e

	Istoria Statelor Unite
	; Acest articol este parte a unei serii
Cronologie
	Perioada precolonială
	1492–1776
	1776–1789
	1789–1860
	1860–1865
	1865–1900
	1900–1945
	1945–1991
	1991–prezent
Tematică
	Drepturile civile (1896–1954)
	Drepturile civile (1955–1968)
	Războiul civil
	Istoria culturală
	Istoria demografică
	Istoria diplomatică
	Istoria economică
	Istoriografia
	Istoria militară
	Istoria Sudului
	Istoria graniței și a vestului
	Istoria tehnologică și industrială
	Evoluția teritorială
	Istoria feminismului
	Portal Statele Unite ale Americii; v • d • m

"Părinții pelerinii și puritanii au venit în America
căutând libertatea religioasă pentru ei înșiși.
Roger Williams a sosit în America
căutând Libertatea de Conștiință (Liberty of Conscience). pentru noi toți:
protestanți, catolici, evrei, musulmani, necredincioși și păgâni."

„Părinții pelerinii și puritanii au venit în America

căutând libertatea religioasă pentru ei înșiși.
Roger Williams a sosit în America
căutând Libertatea de Conștiință pentru noi toți:

protestanți, catolici, evrei, musulmani, necredincioși și păgâni.”
— Roger Williams, Center for Liberty of Conscience.

^[1]

„Părinții pelerinii și puritanii au venit în America

căutând libertatea religioasă pentru ei înșiși.
Roger Williams a sosit în America
căutând Libertatea de Conștiință pentru noi toți:

protestanți, catolici, evrei, musulmani, necredincioși și păgâni.”
— Roger Williams, Center for Liberty of Conscience.

Roger Williams -[modificare | modificare sursă]

„Părinții pelerini și puritanii au venit în America

căutând libertatea religioasă pentru ei înșiși.
Roger Williams a sosit în America
căutând Libertatea de Conștiință pentru noi toți:

protestanți, catolici, evrei, musulmani, necredincioși și păgâni.”
— Roger Williams, Center for Liberty of Conscience^[2]

„Părinții pelerini și puritanii au venit în America

căutând libertatea religioasă pentru ei înșiși.
Roger Williams a sosit în America
căutând Libertatea de Conștiință pentru noi toți:

protestanți, catolici, evrei, musulmani, necredincioși și păgâni.”
— Roger Williams, Center for Liberty of Conscience.