Utilizator:Auraboca

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Presa legionara din Romania

Presa legionara, dar nu numai, poate fi privita ca o continuitate a pulicisticii eminesciene din prisma faptului ca Eminescu incerca sa redea obiectiv si cu mult pathos problemele societetii de la sfarsitul secolului al XIX-lea. Presa miscarii legionare preia modul de gandire si atributele ce au dus la formarea unei prese caracteristice stilului eminescian, atat din punct de vedere stilistic, dar si a temelor tratate. Cele doua perioade marcante ale jurnalismului (presa scrisa) se aseamana din multe puncte de vedere: lupta pentru unitatea poporului roman, pentru credinta, se folosesc de un puternic caracter socio-politic (Mihai Eminescu, respective Corneliu Zelea Codreanu), de un discurs publicistic riguros si accentuat, o buna cunoastere a istoriei tarii noastre. Presa legionara a avut un impact foarte mare in ceea ce priveste mass media din perioada interbelica si nu numai. Rolul ei in istoriografia romaneasca a fost unul urias,o presa vasta, a fost un ecou al acelei perioade si-mi pare rau daca uneori nu se va gasi in paranteze asa cum este normal autor-titlu-editură-oraş-an de apariţi, asta nu din cauza neglijentei mele, ci neputinţa determinării (fie că volumele nu poartă precizarea respectivă, fie că acele editii nu mi-au fost accesibile direct, astfel că m-am văzut nevoita să le preiau din alte surse unde nu gaseam precizate aceste date). Nu exista o istorie exacta a presei legionare sau a presei din perioada 1927-1941, o scriere anume sau ocarte care sa vorbeasca despre presa din acea perioada. Deci va trebui sa urmaresc pentru studierea acelei perioade o parte din cateva zeci de ziare si reviste aparute in acea perioada in tara sau in exil.

Cele mai reprezentative publicatii legionare sunt in mare parte din provincie, incerc sa fac o schita sumara cu ceea ce inseamna presa legionara. La infiintarea Legiunii debuteaza si prima revista a Miscarii Legionare, apare la Bucuresti, la 1 august 1927, “Pamantul Stramosesc”, din initiativa fondatorilor Garzii de Fier: Corneliu Zelea Codreanu, Ion I. Mota, Radu Mironovici si Corneliu Gerorgescu. Fiind o perioada putin mai dificila, mai ales din punctual de vedere al inclinatiei fiind o miscare de extrema dreapta, a facut ca publicatia sa treaca printr-o perioada destul de grea din punct de vedere financiar, dar si din cauza deselor suspendari-motivele fiind obiective- de aici putem sa deducem si periodicitatea ziarului, aceasta fiind una nu foarte bine stabilita. Dealtfel intre ultimul numar datat in anul 1940 si penultimul, datat in 1933, exista o cenzura de 7 ani, ambele numere se alfta in colectiile Bibliotecii Academiei Romane. Corneliu Zelea Codreanu a reusit sa relateze pe larg in cartea sa “ Pentru Legionari”, debutul periodicului, dar si conditiile si modul in care s-a redactat primului numar. Redactia ziarului nu s-a oprit aici, el a continuat sa reapara in exil, fara a mai fi cenzurat, tocmai in America Latina, in Argentina, in capitala acesteia, la Buenos Aires, iar la carma ei avand ca director pe comandantul legionar profesor uiversitar Dumitru Gardaru. Publicatia avea un tiraj de peste 500 de exemplare. Revista se bucura de articole semnate de personalitati remarcabile din exil, din prima linie a Miscarii :Vasile. Iaschini, Niculae. Arnautu, Ilie Garneata, Constantin Papanace. Acestia au tratat in numeroase articole pe principalul vinovat de disparitia Miscarii din anii 1938-1939, de ceea ce urma sa se intample in ianuarie 1941, dar si de marea pierdere a fondatorului Miscarii, de toate acestea era responsabil Horea Sima. Revista este una ce trateaza doar teme legionare, cu un profound caracter legionar. O alta publicatie importanta a acestei Miscari, fiind si unul dintre cele mai importante ziare ale acelei perioade este “Buna Vestire”. Nu putea fi numit ca fiind un ziar legiona, ci mai degraba simpatizant. Era un cotidian care avea slogan “ ziar liber de lupta si doctrina romaneasca”. El a aparut regulat intre anii 1937-1938 si 1940-1941. A debutat avandui ca directori pe profesorul universitar de limba engleza Dragos Protopopescu (a scris 2 carti cu continut legionar “Tigrii” si “Fortul nr. 13”, s-a sinucis pentru a nu fi arestat de comunisti in 1946) si Toma Vladescu, iar prim secretar a fost Mihail Polihroide. Acesta din urma intre 1940-1941 pe vremea cand Grigore Manoilescu a fost la conducerea ziarului, fiind director, a fost mentionat onorific pe frontispiciul ziarului, pentru ca fusese asasinat in masacrul elitei legionare. Printre colaboratorii ziarului din această perioadă se numără filosoful Constantin Noica, doctorul. Şerban Milcoveanu, fostul Ministru de Externe Mihail Manoilescu, avocatul Alexandru Constant, avocatul Horaţiu Comăniciu. Avand in fata cateva dintre exemplarele ziarului Buna Vestire, fiind considerate o raritate, voi incerca sa prezint mici parti din cateva articole si semnificatiile lor: In numarul 189 din 14 octombrie 1937, s-a scris un articol de opt pagini, articol in memoria generalului Gheroghe Cantacuzino-Granicerul, presedintele Partidului “Totul Pentru Tara”, dar si erou national din Primul Razboi Mondial, este un numar de doliu, ce comemoreaza trecerea sa la cele vesnice.

În pagina întâi, la mijloc, este reprodus portretul lui înconjurat de articolele: "Generalul" de Gheorghe Clime, "La catafalcul unui prieten" - general Moruzi, "O mare energie s-a stins, dar s-a născut o pildă mare" - Sextil Puşcariu, "Marele bătrân" - Mihail Manoilescu, "Împărat al vitejiei" - Ion Zelea Codreanu, "Boierul şi ţăranii" - Traian Brăileanu; paginile următoare conţin: "În 1917" de Nicolae Totu, "Plecarea Gheneralului" - Victor Puiu Gârcineanu, "Mitul Generalului" - Mircea Eliade, "Cyrano" - Grigore Manoilescu, "Grănicer la hotarul istoriei" - Valeriu Cârdu, "Un prieten al morţii" - Dragoş Protopopescu, "Răscumpărarea" - Nae Ionescu, "Balada Grănicerului cu fulgere pe umeri" - Radu Gyr, "În ochiul meu" - Alexandru Cantacuzino, "Un legionar" - Al. Constantin, "A murit Generalul" - preot Dumitrescu Borşa.
Pe langa asta publicatia  mai starneste curiozitatea printr-un discurs semnat de Corneliu Zelea Codreanu, cu ajutorul caruia se cere legionarilor care vor participa la mormantare sa nu vina in camasile verzi, pentru a nu se crea o ambuscade, intrucat autoritatile au interzis aceasta tinuta. Deasemenea mai se poate gasi un fotoreportaj al Generalului Zizi Cantacuzino, in ipostaze diferite: la inmormantare lui Mota si Marin, la Husi, in 1917, la decorarea lui Codreanu cu Crucea Alba (cel mai inalt simbol al legionarilor, simbolul vitejiei).

In 1937, anul legionarilor, aceeasi publicatie, insa acum ajungand la numarul 253 din 1 decembrie a aceluiasi an, prezinta un apel a lui Codreanu catre toti camarazii sai, prin care acesta ii asigura ca: “In situaţia politică s-au produs schimbări. În lumea legionară nu există nici un motiv de agitaţie. Fiecare îşi sărbătoreşte în familia lui până la capăt sfintele sărbători. Fără nici o grijă.”. Prin intregul numar 6 din 13 septembrie 1940, se omagiaza ziua de nastere a Capitanului. Prima pagina cuprinde un portret in tus al Capitanului realizat de Alexandru Basarab, iar alaturi urmatoarele capitole: “De ziua lui Corneliu Zelea Codreanu”- Ion Gavanescu, “Invierea Patriei a venit”- general Ion Antonescu, “Mai presus de toate dragoste”- Ion Chinezu, “Biruitorul”- general Constantin Petrovicescu, “Ziua Capitanului”- Traian Braileanu. Un alt articol remarcabil din acest numar este cel semnat de generalui Antonescu: “Cum s-a ajuns la abdicarea fostului rege Carol al II-lea”, prin care se explica cum Elena Lupescu dorea sa-l ia in exil pe mostenitorul tronului. In 4 octombrie 1924 ia nastere un nou cotidian, “Cuvantul” care a apraut in 3 serii (1924-1934, 1938, 1940-1941) sub indrumarea lui Titus Enacovici, dar incepand din 1928 a fost preluat de Nae Ionescu. La 1 ianuarie 1934 este suspendat din cauza cenzurii, pentru prima data, deoarece cu un an inainte incepuse sa se apropie de ideologiile legionare(apara legionarii arestati odata cu dizovarea ilegala a Garzii de Fier de catre guvernul Ghica) impreuna cu publicatia lui Nichifor Crainic, “Calendarul” si acesta fiind un codian care simpatizeaza legionarii. Printre cei care au colaborat la publicatie se numara Mircea Eliade, Emil Cioran, Mihail Sebastian si Vasile Marin. Numarul 3066 din 6 noiembrie 1933 se poate numi un numar de colectie pentru simplul fapt ca publicatia implinea 10 ani de la aparitie. In cele 100 de pagini se puteau gasi caricaturi, fotografii, multe din acestea fiind cu orientare nationalista si crestina. Cuvantul putea fi un concurent al celor mai renumite publicatii din perioada interbelica (‘Universul” lui Stelian Popescu si “Curentul” lui Pamfil Seicaru). Reaparitia ziarului in 1938 a adus o mare satisfactie degustatorilor de gazete, toate acestea se deduc din numarul 3121 din 22 ianuarie 1938, unde se gasesc articole semnate de Mircea Eliade, Constantin Gane, Gheorghe Racoveanu si fireste ca in toate numerele de pana acum de Directorul Nae Ionescu. Ultima aparitie a ziarului a fost la 14 octombrie 1940( dupa ce Romania a fost desemnat Stat National Legionar Roman), de aceasta data ca organ oficial al Miscarii Legionare, purtand ca subtitlu “ ziar al Miscarii Legionare”, sub conducerea istoricului Petre P.Panaitescu. Abia acum ziarul si-a atins apogeul, avea un tiraj zilnic de 120 000 de exemplare, corespondenti din toate orasele mari ale lumii si 7 editii pe saptamana. Bineinteles ca a fost un numar dedicat Capitanului, a Decemvirilor si a Nicadorilor, numarul 50 din 2 decembrie din 1940 avand 16 pagini in care se vorbea doar despre inhumarea celor 13 legionari la mausoleul de la Casa Verde. Fotografiile din acest numar sunt de buna calitate in comparatie cu acea vreme, una din ele ne ajuta sa distingem familia Capitanului, tatal acestuia Ion Zelea Codreanu, sotia Capitanului, Elena, unul dintre fratii Capitanului, Decebal, dar si pe nepoata acestuia Catalina. Mai sunt surprinsi in fotografii si preoti care poarta pe umerii lor cosciugele cu ramasitele pamanteste ale celor ucisi in padurea de la Tancabesti, in urma cu 2 ani. In alta fotografie putem sa-i vedem pe soldatii germani trimisi de Fhurer aducand un ultim omagiu, coronae de flori. Deasemenea multimea de oameni inghenunchiati la trecerea convoiului funerar. In acest numar, care de fapt este un omagiu adus Capitanului si a celor 12 legionari se gasesc articole semnate de Petre P.Panaitescu-“Capitanul si Unitatea Nationala”, o conferinta tinuta de Vasile Iasinchi la radio intitulata “Captianul” dar si un articol al defunctului Nae Ionescu “Sensul Durerii”. Ultima pagina era acoperita in intregime de o fotografie care surprindea un numar mare de legioanri si oficialitati in fata bisericii Sf. Ilie unde a avut loc slujba religioasa. O alta revista, de data aceasta legionara, din perioada interbelica este AXA, ea luand nastere in 1932, dar supravietuind foarte putin in acea perioada dificila, pana in 1932. Printre co-fodatorii revistei se numara Ion Mota, Vasile Marin si Mihail Polihroniade. Era adresata intelectualilior legionari, in paginile sale publicandu-se studii deoctrinale importante. In primul numar din 20 octombrie 1932 s-au gasit articole scrie de Nichifor Crainic, “Spre Stanga sau Spre Dreapta”, Eugen Ioenscu “Cronica Literara”, iar in afara de acestia au mai colaborat la revista Vasile Marin, Ion Mota, Ion Cantacuzino. In 1942 s-a zbatut sa reapara doar pentru cateva zile, insa fara a mai avea acelasi public tinta, intelectualii, ca in anii precedenti. Ultima editie a revistei Axa, apare la Rostok sub conducerea lui Paul Costin Deleanul, in anul 1942 (trei numere). “Cuvantul Studentesc” vede lumina tiparului in 1923, la Bucuresti, fiind cotidian intre 1923-1924, 1926-1927 apoi incepand cu 1931 bilunar, sub conducerea stundetilor nationalisti. A fost un ziar dedicat studentimii romane din intreaga tara, iar din 1927 devine organ oficial al Uniunii Nationale a Studentilor Crestini Romani (U.N.S.C.R). Cel ce raspundea propriu-zis de ziar si semna de obicei editorialele era Nicolae Cretu. Coordonatori erau Ion Marin, Nechifor Craininc, Nicolae Rusu. In decembrie 1933 este suprimat din cauza interzicerii participarii la vot a Garzii de Fier. Tot atunci au loc arestari massive in randul legionarilor in intrega tara, reapare in 25 noimbrie 1934. Dreapta, a aparut intre 1931-1934 aveand coordonator pe Traian Cotiga. A luat titulatura de “Foaie de cultura, informatie si lupta”. “Ideea Romaneasca” a aparut sub conducerea lui Pavel Constantin intre 1935-1937. Era o publicatie lunara de doctrina legionara, de poezie, critica cu studii de filozofie si teologie ortodoxa. La aceasta revista au mai colaborat: Eugen Ionescu, Emil Botta, Mircea Vulcanescu. “Glasul Stramosesc” era o revista bilunara aparuta in 1935 la Cluj. Directorii acestei publicatii erau Ion Banea si I. Th. Ilea iar redactia se afla in central orasului pe Bld. Regina Maria nr.16 actualul Bld. Eroilor. Era o revista de educatie, cultura si informatii nationaliste, de lupta legionara punand baza pe articole si fotografii pur legionare. In numarul 8 din 30 iulie 1937 sunt redate prin fotografii portrete ale comandantilor legionari, camarazii ce au murit in Spania, Ion Mota si Vasile Marin. Ocuparea Ardealului de Nord, implicit si a Clujului duce la intreruperea publicarii acestui ziar timp de 2 ani. El reapare in 1940 la Sibiu. Ziarul il omagiaza pe comandantul legionar, medic si avocet, Ion Banea, martir al miscarii legionare care impreuna cu 256 de sefi legionary au murit in noaptea de 21 spre 22 septembrie 1939. Reaparitia publicatiei vine cu un subtitlu nou “Foaie in Duhul Ardealului Legionar”, se remarca si grafica in tus pe teme legionare. Cu ocazia a 10 ani de la infiintarea Legiunii Arhanghelului Mihail, numarul 1 din 1941 reda conferinta lui Zelea Codreanu intitulata “Dragi Camarazi”, aceasta fiind singura inregistrare audi ramasa de la “Capitan”. “Predania” era o revista de critica teologica, fondatya de Nae Ionescu in 1937, iar ca director avandu-l pe Gherorghe Racoveanu. Revista s-a infiintat la Bucuresti, de unde Racoveanu a fugit dupa un articol publicat in revista si s-a ascuns la Manastirea Izbuc. Tot atunci, profesorul si fondatorul acestei reviste, Nae Ionescu a fost arestat. Pe langa acestia doi mai colaborau la revista si multi preoti, stundeti de la teologie. Gand Romanesc s-a infiintat la Cluj in anul 1933, iar printre remarcabilii colaboratori se enumera urmatorii: Lucian Blaga, Emil Cioran, Radu Gyr, Septimiu Bucur. Constantin Noica a fost publicitst, filosof, poet, eseist si scriitor roman. S-a nascut la 12 iulie 1909 in judetul Teleorman si moare la 4 decembrie 1987 la Paltinis, judetul Sibiu. Impreuna cu Mircea Eliade pe care l-a cunoscut frecventand societatea culturala “Criterion” vor sustine idealurile Miscarii Legionare. Ei erau doar simpatizanti ai acestei miscarii, fiind de parere ca nu lupta politica, ci cea culturala reinvie Romania si o trece de a cea grea incercare, din aceasta cauza nu intra in Miscarea Legionara. In 1940, 8 august la Sinaia el scrie primul articol legionar, scoate un singur numar al revistei Adsum, revista pe care o publica din banii proprii. El semneaza toate articolele, revista era un manifest legionar cu titlul "Sunt aici, sunt de faţă.”. Acest manifest era ca o introducere la ceea ce urma sa se intample pe 3-6 septembrie 1940, cand a izbutit revolutia legionara care nu vroia alceva decat sa inlature dictatura criminala instaurata de regale Carol al II-lea. Una dintre cele mai importante reviste literare din perioada interbelica este Gandirea. Mentorul acestei publicatii, Nichifor Crainic a fost scriitor, poet, ziarist, om politic, autor, director de reviste, editor, filosof (creator al curentului gândirist), pedagog şi teolog roman, a fost numit si ideology al extremei dreaapta din Romania. El s-a nascut la 22 decembrie 1889 in judetul Vlasca (numele din perioada interbelica, resedinta de judet fiind Giurgiu) si a murit la 20 august 1972 la Mogasoaia langa Bucuresti. Deasemenea a avut functia de Secretar General al Ministerului Cultelor în guvernul legionar. Gandirea a aparut la Cluj in anul 1921 avand director pe Cezar Petrescu, insa dupa 1922 odata cu mutarea redactie in capitala ea este preluata de Nichifor Crainic. Revista se bucura de o exagerata bogatie si varietate de publicatii cu caracter cultural nationalist. Dupa 1925 apar numeroase articole care definesc orientarea politica a “curentului gandirist”(neo-ortodoxism si nationalism). Crainic a realizat lucrari in care era analizata etnografia statului romanesc (Ortodoxie şi etnocraţie). Pe langa el mai pot fi enumerati urmatorii colaboratori ai revistei: Lucian Blaga, Radu Gyr, Mircea Eliade, Aron Cotrus si multi alti. Tot Nichifor Crainic a fost director si la ziarul “Calendaru” care a aparul la 25 ianuarie 1932 la Bucuresti, insa dupa doar trei lui, mai exact 24 martie 1932 el este suspendat din ordinulu guvernului afat la conducerea tarii. La 9 iunie a aceluasi an reapare, continuand sa apara pan ape 29-10 decembrie 1935, cand este din nou suspendat din cauza pozitie sale deschise legionarilor. Chiar dupa a 2-a suspendare aceasta fiind cea definitive Nichifor Crainic impreuna cu altii conducatori legionari sunt inchisi la inchisoarea Jilava. El a colaborat si cu alte publicatii legionare printre care putem enumera “ Buna Vestire”, revista “Sfarma-Piatra”, “Glasul Patriei”-revista legionara din exil. Libertatea (1) este un ziar intemeiat de protopopul Ion Mota, era cunoscut ca fiind un luptator pentru cauza Transilvaniei. Redactia ziarului initial era la Orastie, iar dupa 1 septembrie 1936, ziarul este transferat la Bucuresti sub conducerea fiului sau Ion I. Mota (martir legionar), aparand in mare tiraj cu raspandire la scara nationala.

Garda de Fier, ziar care in perioada 1931-1933 avand nu mai putin de 14 aparitii, in diverse orase ale tarii: Garda de Fier-Braila, Grda de Fier-Orastie, Grada de Fier-Chisinau, Garda de Fier a Basarabiei (Chisinau), Garda de Fier-Piatra Neamt, Garda de Fier-Galati, Garda de Fier-Campul lung Muscel, Garda de Fier(Bucovina) Radauti, Garda Olteniei-Craiova, Garda Jiului-Craiova, Garda Prahovei-Ploiesti, Garda Ramnicului Sarat, Garda Moldovei-Iasi. Toti colaboratorii publicatilor faceau parte din Miscarea Legionara, se poate observa si dupa stilul ,froma si continutul articolelor care erau publicate in aceste ziare. Toate aceste gazete au avut o aparitei foarte scurta, fiind interzise de guvernul aflat in acea perioada la putere. Articolele erau semnate de catre avocati, muncitori, preoti chiar si de elevi membri ai miscarii legionare. Garda de fier a fost dizolvata de 3 ori: In ianuarie 1931, din ordinal lui Ion Mihalache, in martie 1932 cand la conducere era guvernul lui Nicolae Iorga si in decembrie 1933 cand prim ministru era Ion Gheorghe Duca. Acum voi incerca sa expun motivul pentru care aceasta gazeta a fost dizolvata. Celebrul mars organizat de catre Corneliu Zelea Codreanu,in vara anului 1930 in Basarabia, de la Prut la Nistru a fost motivul principal care a dus la incetarea aparitii Garzii de Fier. Dupa cum se stie pe langa romanii care erau majoritari in acea zona, mai traiau si grupuri minoritare: evrei, rusi, germani, polonezi, chiar si francezi. Istoricii amintesc de acest mars, dar atat, nu sunt detalii despre cum a fost conceput. Erau grupuri de 500 de tineri cu varste si category sociale diferite, se mergea zilnic in localitati precum Ungheni (pe Prut), Vadu lui Voda (pe Nistru), unde participantii la mars incepeau sa intoneze imnul regal, imnul studentimii (imn celebru in perioada interbelica si total necunoscut azi), Desteapta-te Romane, Pe al nostru steag e scris unire, Treceti batalioane romane Carpatii, Pui de lei; se recitau versuri din “Poiana lui Mihai Eminescu”, ”Noi vrem pamant” de George Cosbuc, inca nu aparusera cantecele legionare. Acest mare mars avea scopul de a atrage atentia Basarabiei sa isi intoarca privirea catre Bucuresti, nu catre Moscova. Locuitorii acestei zone intampinau manifestantii cu flori, hrana uneori chiar si adapost. Daca se credea ca doar in Romania va supara evreii, Corneliu Zelea Codreanu s-a inselat. Nu doar cei din Basarabia au fost suparati, ci si evreii din Paris, unde se gasea o institutie ce avea ca scop infintarea statului Israel in Europa rasariteana cu capitala la Liov. Acest plan era cunoscut sub numele de Cremieux-Reyjoto (cei doi au infintat acest plan, unul fiind presedintele aliantei Israelite din Europa iar celalalt presedintele aliantei Israelite din America). Statul despre care amiminteam mai sus, cel care trebuia sa fie “evreizat” era unul foarte sarac, atat din punct de vedere industrial cat si a resurselor naturale, iar de aici putem deduce de ce Anglia si Franta erau de accord, puteau scoate bani frumosi din ridicarea lui economica, asa cum Statele Unite o fac acum cu Israelul. Marsul lui Corneliu Zelea Codreanu din Basarabia se opune acestui plan iar Parisul a cerut ordinal de ilegalizare a Garzii de Fier si arestarea Capitanului. Vasile Madgeanu ministrul de finante din perioada guvernarii lui Mihalache a sustinut ca presiunile din capitala Frantei sunt motivatii economice; se va sabota piata bursiera, moneda nationala. Horace Finalli un mare bancher evreu a fost cel ce santaja politic, iar in urma acestui santaj Garda de Fier a fost dizolvata de 3 ori. Acum voi incerca sa parcurg cele14 publicatii ce purtau numele garzii de fier: Garda Brailei a aparut pe data de 9 Octobrie 1931 la Braila si era “Organ al gruparii Corneliu Zelea Codreanu”. Numarul de Braila descrie aproape in intregime vizita lui Codreanu in orasul de pe malul Dunarii. Pe prima pagina articolul principal avea ca titlul “Bine ai venit”.Vizita Capitanului in Braila a avut loc in 9 Octombrie 1931. Intreg articolul vorbeste de Codreanu ca fiind “Un sol Dumnezeiesc ce porti in pieptul tau de otel destinul unui popor intreg”. Brailenii au fost foarte incantati de vizita sefului Miscarii Legionare punandusi toata speranta in el : ”Ai aparut in mijlocul nostru ca o faclie ca un labirint, ca sa ne calauzesti pasii pe carari noi. Sufletele noastre, de tine pururi sunt legate, in tine isi pun nadejdile de maine. Ai venit in Braila noastra decazuta sa aprinzi candela sperantei crestinismului, sa stergi lacrimile ce le varsam de atata amar de vreme, strecurandu-ne nadejdea in suflet. Ai venit sa imbratisezi pe cei vitej, sa mangai pe cei saraci. Iti uram cu totii bine ai venit”. Se observa fara nici o ezitare scopul revistei in sine si a colaboratorilor sai. Citadinii Brailei aveau mare incredere in Capitan, ii cer ajutor si initiere in crestinism, daca o putem numi asa (“sa aprins candela sperantei crestinismului”). Capitanul era foarte iubit si asteptat de catre popor care isi punea toata increderea in el si in credinta in Dumnezeu. Alte articole care au aparut din acest numar au ca titlu “Chemarea” si “Catre tineret”, ambele fac apel la braileni pentru a se inscrie in legiune. Garda de Fier-Piatra Neamt apare pentru prima data la 1 septembrie 1931, iar numarul al doilea este dedicat in intregime victoriei in alegerile din judet unde Corneliu Zelea Codreanu a fost ales deputat in parlamentul tarii. Cu aceasta ocazie Capitanul le multumeste: ”Ma adresez celor 11.193 de romani care au crezut in noi (…) Puterea sufletului a invins puterea aurului.Victoria lor este in al doilea rand o victorie a romanismului care reinviaza” Aceasi ocazie castigarea alegerilor il indeamna pe Ion Dumitrescu Borsa sa scrie un articol : “Diagnosticul de la Piatra Neam” din care citez: ”Corneliu Zelea Codreanu ales cu 11.193 de voturi intr-un judet in care gruparea sa nu izbutea sa cucereasca acum 3 luni decat 1391 de adeziuni. Fara mijloace financiare de care dispun visteriile prospere a partidelor politice, si-a intrecut rivalii politici nu prin fagaduieli absurde si cu mirifice promisiuni”. Garda Moldovei avea subtitlul “Organ al taranimii si muncitorilor crestini din orasul si judetul Iasi” a aparut la Iasi in 1931 era o publicatie bilunara fiind unul din cele mai bune ziare din acea zona. Capitanul a semnat un articol intitulat “Mantuirea” care era legat de proaspetele alegeri, in numarul 3 din 15 August 1932, din care citez un fragment: ”Alegerile au trecut.vanatorii de cuvinte goale sau reintors multumiti la casele lor. Au invins din nou inseland buna credinta a marii multimi. Popurul inselat isi asteapta mantuirea. Asteptare zadarnica. Nici o schimbare, nici o nadejde de nicaieri.” Alexandru Ventonic semneaza si el un articol pe prima pagina cu titlul :”Meseriasi si muncitori” in care atrage atentia ca zecile de mii de someri sunt romani, in timp ce strainii sunt privilegeati in tara noastra, institutile statului fiind acaparate de neseriosi si muncitori straini. Un articol care era scris cu majuscule purtand numele “Garda de Fier” incepea cu 3 intrebari: Vrei sa devi legionar? Ce este Garda de Fier? Ce face Garda de Fier pentru a creea o Romanie noua? Apoi se dau razpunsuri pe larg latoate cele 3 intrebari. Tot Corneliu Zelea Codreanu scrie un articol “Declaratiile Garzii de Fier” in care se demonstreaza ca in multe orase au fost probleme si violente in timpul alegerilor, in laudata democratie interbelica. Erau acte clare prin care se puteau demonstra aceste fapte, erau oameni arestati fara un motiv anume, oameni ajunsi in spitale, in Vaslui, la Putna, la Tutova, la Iasi. In Garda Moldovei, Corneliu Zelea Codreanu mai semneaza un articol in numarul 4 al publicatiei din 1 septembrie 1931 cu titlul “Chemare catre crestini din toata tara” in care capitanul defineste scopul Legiunii Sfantului Arhanghel Mihail sau al Garzii de Fier si numele de legionary ce atributii are. In acest numar intalnim din nou un article semnat de Alexandru Ventonic “Romanii si satenii” Paginile 2 si 3 a ziarului sunt ocupate cu extrase “Din programul Legiunii Arhanghelului Mihail (Garda de Fier)”, evident scris de Corneliu Zelea Codreanu si cuprinde zece capitole. Garda Basarabiei apare la Chisinau pentru prima data la 1 august 1932, este o revista bilunara si are ca subtitlu “ Organ al gospodariilor si muncitorilor crestini din Basarabia”. Si in aceasta publicatie de peste Prut, subiectul principal din primul numar a fost alegerile din 1931-1932, iar Corneliu Zelea Codreanu publica un articol in care prezinta statistic urcarea lor prin voturile pe care poporul roman i le accord “ La 1 iunie 1931ne-am prezentat pentru prima oara la urne, unde am avut 34 000 de voturi. Succese am mai avut in acest an :17 iulie, am obtinut mai mult decat dublu 72 000 de voturi in tara si 5 deputati in Parlament, printre ei aflandu-ma si eu” Si in aceasta gazeta se arata cum multi simpatizanti legionari au fost batuti la alegerile care s-au incheiat recent. Un astfel de articol a publicat Alexandru Ventonic ce se intitula “Preotii si politica”. Numarul 2 al Garzii Basarabiei publica un articol care indeamna popaoul sa li se alature “ Vrei sa devii legionar?”. In care preotul Inocentiu, fostul staret al Manastirii Sfatul Ilie Proorocul din Odesa povesteste: “ din cele 250 de biserici si manastiri au ramas 6, printre care si aceea in care eram eu staret. Au luat si clopotul mare de bronz ce cantarea 32 000 de kilograme si eu am fost condamnat la 3 ani de inchisoare, intrucat am ascuns o icoana veche din aur si argint. Toti comunistii sefi sunt evrei, dusmani ai bisericii crestine”. In cel de al 3-lea numar, din 15 septembrie 1932, Corneliu Zelea Codreanu, ajuns deputat a scris un articol pentru prima pagina care cuprinde subiectul cheie din discursul sau tinut in Camera Deputatilor. Cuvantarea punea pe prima pagina pedepsirea coruptiei si a hotii banului public, dar bineinteles ca a fost huiduit si fluerat petot parcursul discursului, nimeni nu a fost de accord, iar ca o mica paranteza, astazi s-ar si intamplat la fel, sunt prea lacomi oamnenii, e prea mare setae de bani. Nimeni nu este tras la raspundere, se plimba de la judecatori la judecatori si atat. Dealtfel sunt deja prafuite dosarele gen: dosarul matusii Tamara, dosarul pustilor de vanatoare, dosarul Petromidia, dosrul Rompetrol si lista poate sa se intinda pe cateva pagini, dar nu acesta este scopul acestei lucrari. In acest numar Alexandru Negrut semneaza doua articole foarte bine redactate “ Garda de Fier si invatamantul”, dar mai ales articolul “Basarabia-i comunista”. In cel din urma se vorbeste de oamenii din conducerea statului Moise Zipstein din Tighina, care tocmai fusese ales, insa avea condamnari, nu mai putin de 4, dar si o luna de inchisoare fiind suspect de uneltiri contra sigurantei statului, condamnare data de catre Cosiliul de Razboi din Chisinau. Garda Jiului, era un ziar saptamanal, ce apare in capitala Olteniei, Craiova, avand ca redactor sef pe Iuliu Stanescu, iar secretar de redactie Bartolomeu Livezeanu. Primul numar contine si un articol foarte interesant “Istoricul redesteptarii nationale in Oltenia” si apare la 4 decembrie 1932. In numarul II al revistei, alte articole ce atrag atentia sunt: “ Paridele si garda” si “Prima adunare a Garzii de Fier din Oltenia”, iar in cel de al III-lea numar, redactorul sef semneaza doua articole: “Complotul tacerii” si “Cateva cuvinte din ideologia noastra”. In celelalte numere se remarca “ Proprietatea e furt” si “Contururi ideologice”, in numarul VI: “Din activitatea fratilor de cruce”, “Ce trebuie sa stie un legionary”, in numarul X si XI “Francmasoneria”. Cea de a XII-a aparitie prezintra printr-un titlu sugestiv “Arestarea legionarilor Garzii de Fier”, ca la 1 actombrie 1932 au fost arestati zece legionari impreuna cu cei din conducerea ziarului, datorita unei noi legi, Marzesc-Manorescu, care atenta la libertatea si drepturile cetatenilor. S-au folosit de un motiv neplauzibil pentru arestarea legionarilor, erau imbracati in camasi verzi, iar aceasta imbracaminte o puteau purta doar persoanele cu functii publice sau cu autorizatie speciala. Prima aparitie a Garzii Bucovinei se datoreaza domnului Vasile Prelipceanu, la data de 18 noiembrie 1932, la Radauti. A fost unul din cele mai bune ziare legionare si asta doar pentru ca seful organizatiei locale, domnul Vasile Iasinschi o figura emblematica a Miscarii Legionare, care in cele din urma a devenit comandat legionar si seful regiunii Bucovina, s-a implicat in redactarea revistei. Spre deosebine de perioada in care ne aflam 2010, cand nici un politician roman nu da socoteala public poporului despre ceea ce face in Parlament sau Guvern, in primul numar al Garzii de Bucovina, Corneliu Zelea Codreanu a facut public un anunt, deci pe prima pagina a ziarului scria cu majuscule: “Luni, 21 noiembrie, orele 11 se va tine la Radauti in sala Casei Germane, o adunare a Garzii de Fier. Cu acest prilej sosesc in localitate parlamentarii nostrii in frunte cu domnul Corneliu Zelea Codreanu, care va face o expunere asupra activitatii parlamentare in sesiunea trecuta si va indica solutii pentru viitor. Toti cetatenii de accord cu principiile Garzii de Fier sunt rugati sa participe. Numarul II din 2 decembrie 1932 prezinta o relatare despre adunarea care se vorbea in numarul precendent: “ Toti parlamentarii au fost primiti cu urale si aplauze. Dl Vasile Iasinschi deschide adunarea salutand pe Capitan si-l asigura de tot devotamentul. Apoi o echipa legionara intoneaza “Pe al nostrum steag e scris unire”. Pentru inceput ia cuvantul Ion Zelea Codreanu care face un rezumat despre activitatea parlamentarilor Garzii de Fier, unde printre altele a cerut pedepsirea camatarilot, daca nu prin intemnitare atunci prin confiscarea bunurilor. Gheorghe Marinciuc, un stundent din judetul Starujinet pune in agenda problema taranimii si saracia in care acestia traiesc: “Taranul nu-si mai poate trimite copii la scoala din pricina taxelor mari, ramanand ca de acestea sa beneficieze numai strainii” In uralele intregii Sali si aplauze neintrerupte ia cuvantul Codreanu, care printr-un discurs de toata frumusetea, explica programul Garzii de Fier. Dupa inchierea cuvantarii Capitanului, se intoneaza un cantec legionar, apoi ia din nou cuvantul domnul Vasile Iasinschi, care spune ca Garda de Fier e singura organizatie care lupta si se ridica puternic impotriva comunismului atat din tara, cat si de peste granite. La sfarsitul adunarii sala arhiplina canta cantece legionare. In acest numar II al Garzii Bucovina mai apar si urmatoarele titluti: “Prapastia comunismului”, “14 ani de la Unirea Ardealului si a Bucovinei”. Un articol se distinge si atrage foarte mult atentia, “Un lucru ciudat”, relateaza cum Gh. A.Cuza fiul lui A. C. Cuza, un lider ultranationalist, in 1928 a intrat in lojele francmasoneriei, iar dupa 7 luni a iesit: “ Cum a putu face aceasta Gh. A. Cuza, secretar al Ligii Apararii Nationale Crestine, care trebuia mai mult ca oricine sa cunoasca scrierile savantului professor Niculae Paulescu despre Francmasonerie si toata campania ce se ducea pe acea vreme impotriva acestei organizatii periculoase pentru stat si biserica? Era foarte active in loja Francmasonica din Strada Scaune”. “10 decembrie 1922”, “Indreptatirea noastra”, “Plugusorul Garzii de Fier”, “Moise Ioster spune ca evreii au capital si cu el pot face ce vor”, sunt cateva titluri de articole din numarul III, din 16 decembrie 1932 Numarul IV din 22 decembrie 1932 este un numar festiv cu ocazia Anului Nou, iar in cel de al doilea an al apartiei Grazii Bucovina, in primul numar din 13 ianuarie 1933 gasim noile gazete legionare aparute in tara: “Straja Neamtului”, “Frontul din Cluj”, “Rasarit de soare”(Bucuresti), “Indemnul”(Arges), “Biruinta” (Galati). Din acest al doilea an de aparitie, numarul II apare sub o noua conducere, Vasile Iasinschi este noul redactor sef, iar redactia se muta in binecunoscuta farmacie a sa, dupa cum se observa din frontispiciu. In acest numar apare pe langa multe altele si un articol cu un titlu retoric: “ E saraca tara? Nu! E supta”, iar alaturi articolul principal din acest numar “Preoti, invatatori, tarani”. Mai e un tabel statistic care prezinta natioanalitatea elevilor din cel mai cunoscut liceu din Radauti, Liceul Eudexiu Hurmuzache, in anul 1933 erau: 166 elevi romani, 128 elevi evrei, 54 elevi germani si 5 de alte nationalitati. Aceste statistici se faceau pe baza unei carti scose de Emilian Vasiliu ,care incerca limitarea studentilor evrei prin lucrarea sa ”Numerus Clausus”. O relatare cu titlu “Miscari anticomuniste a legionarilor Garzii de Fier din Cernauti” cuprinde primele doua pagini in intregime, citez un fragment scurt din ea: “ In ziua de 22 ianuarie doua companii de jandarmi au fost imprastiate prin oras pentru mentinerea ordinei. Comunistii inarmati cu foarfece, pumnale si ciomage strigau “Jos Universitatea”, au ranit cativa politisti care sareau in ajutorul studentilor, dintre acesti a fost ranit la cap si studentul Turcu, sef de cuib”