Dop de plută

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

(Redirecţionat de la Utilizări ale Fagaceaelor)
Salt la: Navigare, căutare
Scoarţa stejarului de plută din care se fabrică dopurile

Dopul de plută este o piesă cilindrică sau uşor conică, care serveşte la astuparea sticlelor de vin, fiind recoltat din stejarul de plută (Quercus suber).

Pluta este un produs rău conducător de căldură şi electricitate, impermeabil pentru apă şi gaze, comprimabil, elastic şi mai uşor decât apa, provenit din ţesutul protector secundar al stejarului de plută (Quercus suber). Spre deosebire de ceilalţi stejari, la arborii de Quercus suber, stratul de suber se formează rapid şi ajunge la o grosime mare (30-50 mm), iar după îndepărtarea acestuia, arborii au capacitatea de a forma, în timp de 10-15 ani, un nou strat de suber. Pluta de calitate foarte bună este cea de la a patra până la a şaptea recoltare, adică atunci când vârsta arborelui este cuprinsă între 60 şi 100 ani. Aria de vegetaţie a stejarului de plută este foarte restrânsă, fiind situată în Europa de sud-vest şi Africa de nord-vest, adică într-un climat oceanic şi mediteranean, unde temperatura nu coboară niciodată sub -5° C.

Cuprins

[modifică] Producţia de plută în principalele ţări producătoare

Un stejar produce 30-60 kg de plută materie primă la fiecare 10 ani, din care se pot fabrica între 1.300 şi 2.300 de dopuri.

Statul Suprafaţa
(mii ha)
Producţia
(mii tone)
Din producţia
pe glob
(250 000 t)
Portugalia 670 175.0 51%,
Spania 480 89.3 23%,
Algeria 410 19.1 11%,
Maroc 340 12.8 4%
Franţa (Corsica) 100 3.2 4%
Italia 100 9.6 4%
Tunisia 100 9.6 3%

[modifică] Recoltare, depozitare

Dopuri de plută

Recoltarea plutei se face manual în lunile de vară, când se desprinde uşor. La recoltare, pluta se desprinde sub formă de plăci. Acestea se stivuiesc şi se lasă afară un timp variabil, care poate să ajungă până la unu sau doi ani. În acest interval calitatea plutei se îmbunătăţeşte, datorită, pe de o parte, fenomenelor de oxidare care au loc în masa plutei şi, pe de altă parte, pierderii unei părţi importante din taninuri şi din sărurile minerale, prin spălare de către precipitaţiile atmosferice. Înainte de a se trece la prelucrarea propriu-zisă, se face o aşa numita fierbere, când plăcile de plută sunt introduse timp de 45-60 minute în apă fierbinte. Scopul acestei operaţii tehnologice este de a curăţa pluta şi de a o debarasa de toţi paraziţii pe care i-ar putea conţine, de a elimina o parte din substanţele hidrosolubile, în special sărurile minerale şi taninurile, de a se obţine o gonflare a volumului de aproximativ 7-20% care, să asigure grosimea minimă necesară pentru operaţiunea ulterioară de decupare a dopurilor şi în fine, de a imprima dopurilor un grad mai mare de supleţe. Urmează apoi o spălare cu apă curată. In urma acestor tratamente umiditatea plăcilor de plută ajunge la 20 %. Pentru a fi corect prelucrate, ele se lasă la aer încă 15 zile, până când umiditatea scade la 10-12%. La fabricarea dopurilor, plăcile se taie fâşii, de lăţime egală cu înălţimea viitorului dop, iar din aceste fâşii se decupează individual fiecare dop.

[modifică] Vezi şi

[modifică] Legături externe

Unelte personale