Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București
Înființată în 1852
Tipul Universitate de stat
Rector Profesor univ. dr. Ștefan Diaconescu
Sediul București, România
Website www.usab.ro

Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București este una din cele mai vechi și mai mari instituții de invățământ superior din România. În prezent are șapte facultăți, fiecare dintre ele asigurând studii universitare de lungă și scurtă durată, studii postuniversitare și de doctorat.

Istoric[modificare | modificare sursă]

În 21 octombrie 1834 Petrache Poenaru înaintează domnitorului Alexandru D. Ghica o cerere, semnată și de banul Mihai Ghica, fratele domnitorului, Ion Câmpineanu, colonelul Arnold Iacobson, medicii I. Zucker și Mayer, pentru înființarea unei societăți de agricultură. După aprobarea acestei cereri, la 12 ianuarie 1835 este aleasă conducerea: președinte banul Mihai Ghica, vicepreședinte colonelul Arnold Iacobson și secretar Scarlat Rosetti. După aprobarea statutelor s-a trecut la organizarea fermei-model de la Pantelimon unde s-a creat Școala de Agricultură.

Datorită faptului că nu erau cadre cu pregătire specială și erau elevi puțini, în perioada 1848-1853 școala a fost închisă. A fost redeschisă de Alexandru Slătineanu care era absolventul unei școli de specialitate în Franța. La conducerea școlii a urmat Constantin N. Racotă, văr primar cu Ion Heliade Rădulescu, care avea studii de specialitate tot în Franța.

Și perioada 1853-1865 a fost una foarte dificilă. În urma apariției Legii din 1864 școala a fost reorganizată. Având în vedere că vechiul local nu mai corespundea nevoilor a fost aprobat un credit pentru construirea unui nou local. Noua construcție a fost realizată la Herăstrău în perioada 1868-1869 unde a și fost mutată școala. În această perioadă directorul școlii a fost Petre Sebeșanu Aurelian, absolvent al Școalii Superioare de Agricultură de la Grignon.

În 1867, prin includerea în programul de studiu a disciplinelor silvice, învățământul agronomic se dezvolta sub numele de Școala Centrală de Agricultură și Silvicultură. În cadrul ei s-a înființat prima ferma didactică experimentală din țară (1873), iar în 1886, prima instituție de cercetări agricole din România, cunoscută sub denumirea de Stațiunea Agronomică București. În anul 1893, prin separarea învățămantului silvic, capăta denumirea de Școala de Agricultură de la Herăstrău. În anii următori, învățământul agronomic s-a dezvoltat iar titulaturile sale au fost pe rand: Școala Superioară de Agricultură de la Herăstrău (1915), Academia de Înalte Studii Agronomice(1929), Facultatea de Agronomie – integrată Școlii Politehnice din București(1938), Institutul Agronomic București(1948). În 1952, institutului i se atribuie numele marelui patriot Nicolae Bălcescu. Din 1992 primește titulatura de Universitatea de Științe Agronomice, iar din 1995, Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București.

Facultăți[modificare | modificare sursă]

Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară are în prezent șapte facultăți, oferind studii universitare, postuniversitare și studii doctorale.

  • Facultatea de Agricultură
  • Facultatea de Medicină Veterinară
  • Facultatea de Horticultură
  • Facultatea de Zootehnie
  • Facultatea de Îmbunătățiri Financiare și Ingineria Mediului
  • Facultatea de Management, Inginerie Economică în Agricultură și Dezvoltare Rurală
  • Facultatea de Biotehnologii

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]