Ungaria Mare
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
 |
Calitatea informaţiilor sau a exprimării din acest articol sau secţiune trebuie îmbunătăţită. Consultaţi manualul de stil şi îndrumarul, apoi daţi o mână de ajutor. Acest articol a fost etichetat în iulie 2006 |
"Ungaria Mare" (în maghiară Nagy-Magyarország) este un concept politic revizionist, care vizează revenirea Ungariei la frontierele avute înainte de 1918.
Cuprins |
[modifică] Tratatul de la Trianon
Componentă a sistemului de tratate de la Paris, tratatul de la Trianon (1920) consfinţea noile graniţe dintre Ungaria, România, Ceho-Slovacia, Austria şi Iugoslavia. În nord, o parte a Slovaciei şi teritoriul Rutheniei au devenit componente din Cehoslovacia, în est şi sud-est, Transilvania şi Banatul s-au unit cu România, iar în sud Croaţia, Slovenia şi Voivodina au devenit o parte din noul stat Iugoslavia.
[modifică] După Trianon
După tratatul de pace, conceptul politic de revizionism maghiar sau revizionism a devenit foarte popular în Ungaria, revizioniştii maghiari pretinzând că tratatul de la Trianon a fost "injust", nedrept. Ungurii revizionişti au creat o concepţie naţionalistă, bazată pe caracterul aşa-zis nedrept al tratatului, considerat drept pedeapsă pentru că Germania şi monarhia austro-ungară au pornit primul război mondial şi s-au luptat impotriva Antantei. Această concepţie a stârnit îngrijorare în ţările vecine, România, Ceho-Slovacia şi Iugoslavia, care au căutat soluţii de politică externă pentru a contracara aceste poziţii (alianţe regionale). Unele ţări din vest, precum Franţa, au susţinut poziţiile anti-revizioniste.
[modifică] Noua epocă
În ziua de azi, opinia publica din Ungaria consideră că tratatul a fost nedrept, Trianonul fiind văzut ca o soluţie nu tocmai bună pentru naţionalitatea maghiară care a trăit în monarhia austro-ungară. Naţionalismul maghiar este exprimat acum prin grupuri de etnie maghiară, dar şi prin partide politice ce activează legal în ţările vecine, unele fiind implicate şi la guvernare. Secuii din România doresc autonomie regională, la fel maghiarii din Serbia, care doresc autonomie pentru partea nordică din Voivodina. După cel de-al doilea război mondial, în Transilvania (în sud-est) a fost creată după modelul sovietic o regiune autonomă pentru Secuii, această regiune fiind desfiinţată în urma desfiinţării raioanelor şi a reînfiinţării judeţelor în 1968. Totuşi, faţă de perioada regimului comunist, în prezent maghiarii din România se bucură de un tratament mult mai bun, beneficiind de presă liberă, emisiuni în limba maghiară emise de postul naţional de televiziune (TVR), învăţământ în limba maghiară, dreptul de a folosi limba maternă în administraţia (în orice localitate în care trăiesc cel puţin 20% maghiari), precum şi dreptul de a înfiinţa formaţiuni politice.
